de Tere, Argentina

În martie 2021, am acceptat lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic din zilele de pe urmă. Am citit cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic, am participat la întruniri cu frații și surorile și, nu după mult timp, am devenit lider de grup. La biserică, am cunoscut-o pe Claudia. Mi-a spus că ea credea în Dumnezeu Atotputernic de un an jumătate, că acum era diacon de udare și gestiona grupurile de adunare și că știa cum să ude și să sprijine bine frații și surorile. Era foarte prietenoasă cu mine. Mă întâmpina în fiecare zi și-mi împărtășea cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic, așa că eram foarte fericită și simțeam că-i păsa de mine. Mi-a spus și că, întrucât credeam în Dumnezeu de puțin timp, nu puteam să mă descurc singură ca lider de grup, că, dacă nu înțelegeam cuvântul lui Dumnezeu, probabil urma să greșesc, așa că mi-a cerut să-i spun despre fiecare întrunire. Asta m-a îngrijorat. Îmi era teamă să nu greșesc, așa că, de fiecare dată când găzduiam o adunare, o anunțam. Consideram că are părtășie bună și că aveam nevoie de ajutorul ei, fiindcă nu mă descurcam singură. Odată, urma să sprijin o soră care nu participa regulat la adunări, iar Claudia mi-a zis: „Abia ai început să crezi și nu știi lucruri. Nu poți sprijini singură nou-venita. Voi fi mereu aici ca să te sprijin și să te-ndrum.” A spus și că voia să mă învețe mai multe. Credeam că era o soră foarte bună, fiindcă îmi venea în ajutor oricând aveam necazuri.

Ulterior, biserica a trebuit să aleagă noi lideri și diaconi. Înainte de alegeri, Claudia mi-a spus: „Conducătoarea superioară nu are părtășie bună. Trebuie să luăm atitudine împotriva ei. N-o putem lăsa să mai fie lider. Dacă descoperi că nu face bine un lucru, asta înseamnă că e falsă. Dacă descoperi lucrurile astea, trebuie să-mi spui. Dacă nu-mi spui, Îl trădezi pe Dumnezeu.” Am zis: „Nu cred că e ceva în neregulă cu ea. Nu pot să fac ce-mi ceri. Nu pot spune ce nu știu.” A adăugat: „Lucrez în biserică de un an jumătate și știu cum să conduc, dar conducătoarea superioară nu m-a ales să fiu lider. Trebuie să te împotrivești alegerilor. E singura cale să fii aleasă lider vreodată.” Simțeam că greșește. Oamenii nu pot deveni lideri pur și simplu, că așa vor ei. Liderii sunt aleși de frați și surori, pe baza principiilor și, chiar dacă suntem sau nu aleși lideri, toți ar trebui să ne supunem rânduielilor lui Dumnezeu. Curând, am fost aleasă diacon. Claudia s-a înfuriat când a aflat și a început să spună că liderii au făcut o greșeală. A mai spus: „Ești o nou-venită și încă nu știi nimic. Cum de te-au putut lăsa să fii diacon?” Auzind-o, n-am știut ce să fac. Nu voiam să resping datoria, dar îmi făceam griji că n-aveam să mă descurc. Eram foarte nedumerită.

Ulterior, Claudia ne-a chemat pe mine, pe diaconi și pe liderii de grup. Eram vreo doisprezece oameni în total și ne-a cerut să nu le spunem liderilor. Am întrebat-o de ce și a răspuns: „Am înființat acest grup ca să vă învăț pe toți. Vă pot ajuta să înțelegeți adevărul și să vă îndepliniți îndatoririle mai bine. Grupul n-are nicio legătură cu liderii. Fac asta pentru binele vostru.” La momentul acela, am crezut că e foarte amabilă și că voia mereu să ne ajute. M-am gândit: „Bine, de vreme ce e spre binele nostru, e în regulă să nu le spunem liderilor.” Ulterior, Claudia a spus în cadrul grupului că liderii erau nepricepuți, că nu știau să lucreze, că erau toți lideri falși, că noi trebuia să avem discernământ și tot așa. Nu consideram că spune adevărul. Liderii noștri erau iubitori și ne ajutau să înțelegem cuvintele lui Dumnezeu și să ne facem datoria. Ce-a spus ea despre lideri nu era corect. La momentul acela, un frate a contrazis-o spunând: „Ce spui tu nu-i adevărat și e greșit să spui asta.” Dar Claudia s-a înfuriat și a început să se certe cu el. După aceea, el s-a retras din grup împreună cu altă soră. Ulterior, am mers la Claudia și i-am zis: „E greșit să critici liderii pe la spate. De ce te-ai înfuriat când fratele ți-a semnalat asta? De ce te-ai certat cu el?” Claudia nu numai că n-a acceptat asta, dar s-a înfuriat. Ulterior, și eu am părăsit grupul.

Nu m-am așteptat ca, la fiecare întrunire de grup, să se lege de problemele liderilor. La o ședință a colegilor, a convins un diacon să trimită un mesaj grupului, care spunea că liderul de biserică Noelia nu făcea o treabă bună, că nu rezolva problemele celorlalți, nu cultiva lideri de grup și că ar trebui să-și dea demisia și să lase postul altcuiva. Conducătoarea superioară a spus: „Noelia n-a reușit să facă unele lucruri pentru că a fost bolnavă, dar de obicei e foarte responsabilă în datoria ei.” Dar chiar și după ce a auzit asta, Claudia n-a vrut să renunțe, spunând: „Ea e conducătoarea, așa că trebuie să lucreze mai mult decât noi.” Apoi a trimis un mesaj spunând: „Apăr lucrarea bisericii. Înainte, liderul m-a tratat fiindcă făceam lucrurile de mântuială și nu lucram practic. Asta m-a rănit, dar Dumnezeu îmi cunoaște inima și totul va ieși la iveală.” Ulterior, Claudia a spus că biserica noastră nu era bună de nimic, că liderii erau falși și că ea voia să-și facă datoria la altă biserică. La adunări, o auzeam mereu spunând că un lucru nu era bun, altul nu era corect, iar asta îi împiedica pe toți să se liniștească și să contemple cuvântul lui Dumnezeu. Simțeam că-i un lucru rău și nu-mi plăcea atmosfera. Biserica este un locul de venerare a lui Dumnezeu, un loc unde frații și surorile se adună ca să bea și să mănânce cuvintele lui Dumnezeu, dar, în acest moment, totul fusese distrus. Am vrut să-i raportez asta liderului, dar îmi făceam griji că, dacă afla Claudia, ar fi intrat la idei și ar fi crezut că răspândesc zvonuri despre ea. Nu voiam să ofensez pe nimeni, așa că n-am spus nimic. Ulterior, Claudia a venit iar la mine și mi-a spus că liderii de biserică erau falși și că trebuia să luăm atitudine. La momentul acela, îmi lipsea discernământul și nu știam ce să fac, așa că mă simțeam chinuită. Am adus aceste lucruri înaintea lui Dumnezeu și m-am rugat, cerându-I să mă îndrume. Ulterior, am citit aceste cuvinte ale lui Dumnezeu Atotputernic. „Depune toate eforturile pentru a-ți pune inima înaintea Mea, iar Eu te voi alina și îți voi aduce pace și fericire. Nu te strădui să fii într-un fel anume în fața altor oameni; nu este mai valoros și mai important să Mă mulțumești pe Mine? Mulțumindu-Mă pe Mine, nu vei avea și mai multă pace și fericire veșnică de-a lungul vieții?” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cuvântări ale lui Hristos la început”, Capitolul 10). După ce am citit cuvintele lui Dumnezeu, am înțeles. Am văzut cum Claudia perturba viața bisericii, dar n-am îndrăznit să raportez asta, fiindcă îmi păsa prea mult de imagine și de statut și mă temeam să nu ofensez pe cineva. Totuși, nu m-am gândit că dacă nu apăr viața bisericii, stau de partea Satanei, lucru pe care Dumnezeu îl detestă. Nu aveam pace și bucurie în inima mea, numai durere și suferință, totul fiindcă nu practicam adevărul. Nu-mi mai puteam proteja relațiile cu oamenii. Trebuia să practic conform cuvintelor lui Dumnezeu și să apăr viața bisericească. Într-o zi, conducătoarea superioară m-a întrebat ce credeam despre purtarea Claudiei de la întruniri. Am spus: „Ce a făcut nu-i corect. N-ar trebui să se întâmple așa ceva în biserică.” I-am povestit conducătoarei și despre alte purtări ale Claudiei.

Ulterior, conducătoarea bisericii a avut părtășie cu noi ca să o deslușim pe Claudia și am citit împreună un pasaj din cuvântul lui Dumnezeu. „A înșela și a atrage sunt similare ca semnificație, dar există o diferență în esența și tehnicile lor. A înșela înseamnă a folosi ficțiuni pentru a induce oamenii în eroare și a-i face să le ia drept adevăr; a atrage înseamnă a folosi în mod deliberat unele tehnici și a-i determina pe oameni să facă ceea ce spui și să-ți urmeze calea, iar această motivație este destul de evidentă. A înșela și a atrage înseamnă a folosi un discurs corect pentru a amăgi oamenii. Înseamnă a spune lucruri pe care oamenii le simt ca fiind în întregime corecte și care sunt ușor de acceptat pentru ei, făcându-i, fără să știe, să ajungă să creadă în vorbitor și să-l urmeze și făcându-i să fie de acord cu el, după care devin o gașcă de prieteni ai lui. Înseamnă a atrage oameni dintr-un grup corect în propria tabără. Pe scurt, dacă oamenii acceptă o astfel de abordare din partea unui antihrist, atunci ei vor ajunge să creadă în antihrist și să-l urmeze și, de acolo, vor accepta și vor asculta orice spune antihristul. Fără știrea lor, vor ajunge să-l urmeze pe antihrist. Nu au fost ei escrocați? Unii antihriști folosesc adesea anumite tehnici de comunicare cu oamenii și în discursul lor, pentru a-și atinge scopul de a-i înșela și de a-i atrage. Acest lucru duce la formarea de clici, facțiuni și triburi în biserică. […] În acest fel, un antihrist înșală oamenii și îi atrage fără niciun scrupul, creând clici și facțiuni. El folosește aceste tehnici pentru a divide și controla biserica. Care este scopul său în a face acest lucru? (Este de a forma o împărăție independentă.) Care este esența formării unei împărății independente? Este de a se poziționa în antagonism față de Hristos, de a pune stăpânire cu forța asupra aleșilor lui Dumnezeu și a se opune lui Dumnezeu. Nu este aceasta o încercare de a rivaliza cu Dumnezeu? (Este.) Da, exact asta este” (Cuvântul, Vol. 3: Demascarea antihriștilor, „Punctul cinci: Ei îi înșală, îi atrag de partea lor, îi amenință și îi controlează pe oameni”). Conducătoarea a folosit cuvintele lui Dumnezeu, ca să aibă părtășie cu noi despre purtarea Claudiei, spunând că aceasta mărturisea adesea pentru ea însăși în fața celorlalți, spunând că putea înțelege adevărul și că era capabilă să facă lucrarea liderilor și a diaconilor, lucru care i-a făcut pe mulți nou-veniți să se lase păcăliți, să o venereze și să spună că era nedrept că ea nu fusese făcută lider. De fapt, cât timp a fost diacon, a făcut mereu lucrurile mântuială, nu a făcut lucrare practică și mulți nou-veniți pe care i-a udat nu participau regulat la întruniri. După ce conducătoarea superioară a avut părtășie cu ea despre problemele ei, nu numai că n-a reflectat asupra ei înseși, ci a pretins că a fost tratată nedrept și a spus că Dumnezeu îi cunoaște inima. În plus, concura adesea pentru renume și câștig în biserică. Când biserica n-a ales-o lider, a început să spună că liderii aleși nu aveau experiență și nu puteau lucra. Conducătoarea superioară a avut părtășie cu ea despre principiile alegerii liderilor, spunând că sunt aleși oamenii cu umanitate bună, care urmăresc adevărul, nu cei care au cea mai multă experiență de lucru, dar ea n-a acceptat asta deloc și chiar a format un grup în secret. Acolo i-a adunat pe toți apropiații ei, a pretins în taină că liderul superior nu putea rândui lucrarea și a provocat conflicte între conducătoare și ceilalți. Ba chiar a convins câțiva diaconi să-i atace pe noii lideri și să le ceară să demisioneze. A creat haos în biserică, așa că lucrarea bisericii nu s-a putut desfășura normal. Claudia era un antihrist care tulbura voit viața bisericii și dezbina biserica. O vreme, mi-a fost greu să accept ce a spus conducătoarea. Nu-mi venea să cred. Cum putea fi Claudia un antihrist? În general, părea amabilă și era mereu dispusă să ajute oamenii. Deși uneori greșea, asta n-o făcea un antihrist, nu? N-ar fi trebuit să i se dea o șansă să se căiască? După ce m-am gândit la asta, m-am rugat lui Dumnezeu, cerându-I să mă îndrume ca să-I pot înțelege voia și să mă ajute s-o deslușesc pe Claudia.

După ce liderul a folosit cuvântul lui Dumnezeu ca să aibă părtășie despre intențiile și țelurile cuvintelor și faptelor antihriștilor, am ajuns în sfârșit s-o deslușesc pe Claudia. Cuvintele lui Dumnezeu spun: „Esența comportamentului antihriștilor este de a utiliza constant diverse mijloace și metode pentru a-și atinge scopul de a avea statut, de a câștiga oamenii de partea lor și de a-i face să-i urmeze și să-i venereze. E posibil ca, în adâncul inimii lor, să nu concureze intenționat cu Dumnezeu pentru umanitate, dar un lucru e sigur: chiar și atunci când nu concurează cu Dumnezeu pentru oameni, ei tot vor să aibă statutul și puterea printre aceștia. Chiar dacă vine ziua când își dau seama că se întrec cu Dumnezeu pentru statut și se înfrânează puțin, ei folosesc în continuare diverse metode pentru a urmări statutul și prestigiul; în inima lor, le este clar că își vor asigura legitimitatea câștigând aprobarea și admirația celorlalți. Pe scurt, deși tot ceea ce fac antihriștii pare să cuprindă o îndeplinire a îndatoririlor, consecința este de a înșela oamenii, de a-i face să li se închine și să-i urmeze – caz în care, a-și îndeplini datoria în acest fel înseamnă a se preamări și a fi mărturie pentru ei înșiși. Ambiția lor de a controla oamenii – și de a câștiga statut și putere în biserică – nu se va schimba niciodată. Acesta este un antihrist absolut. Indiferent de ceea ce spune sau face Dumnezeu și indiferent de ceea ce El cere oamenilor, antihriștii nu fac ce ar trebui să facă și nu-și îndeplinesc îndatoririle într-un mod care se potrivește cuvintelor și cerințelor Lui, nici nu renunță la a căuta puterea și statutul ca urmare a înțelegerii cuvântărilor Lui sau a unei mici părți din semnificația adevărului. Ambiția și dorințele lor rămân în continuare, încă le acaparează inimile și le controlează toată ființa, conducându-le comportamentul și gândurile și determinându-le calea pe care pășesc. Acesta este antihristul de bună credință” (Cuvântul, Vol. 3: Demascarea antihriștilor, „Punctul cinci: Ei îi înșală, îi atrag de partea lor, îi amenință și îi controlează pe oameni”). Liderul a spus în părtășie: „Din cuvintele lui Dumnezeu care revelează antihriștii, putem vedea că ei cred în Dumnezeu pentru statut și ca să-și satisfacă dorința de putere. Pentru statut, adesea se preamăresc și mărturisesc pentru ei înșiși, ca să fie apreciați și admirați de ceilalți sau uneori chiar formează clici și seamănă discordie în biserică. Acum putem folosi purtarea antihriștilor ca să o deslușim pe Claudia. De când a devenit diacon de udare, a vrut mereu să devină lider. Ca să câștige aprobarea fraților și surorilor, ca să fie văzută ca lider, s-a preamărit adesea și a mărturisit că ea credea în Dumnezeu de mult timp, a condus multe grupuri, avea experiență de muncă și înțelegea adevărul. În plus, a atacat noii credincioși, spunând că ei nu înțelegeau nimic și a pretins că aveau nevoie de ajutorul și sprijinul ei ca să-și facă îndatoririle bine, lucru care i-a făcut pe unii să o venereze și să o asculte. Când a văzut că biserica a ales drept lideri și diaconi oameni care credeau în Dumnezeu de mai puțin timp decât ea, a devenit nemulțumită. A răspândit acuzații în biserică, spunând că aceștia erau lideri falși și le-a cerut tuturor să respingă liderii, să o sprijine pe ea, să o asculte, ca ea să poată fi aleasă lider. I-a și atras pe unii ca să-i atace și să-i condamne pe liderii nou-aleși, lucru care i-a făcut pe aceștia să se simtă constrânși și negativi. Biserica este locul unde se mănâncă și se beau cuvintele lui Dumnezeu, dar Claudia a semănat discordie și i-a tulburat pe toți, ceea ce i-a privat pe frați și pe surori de o viață bisericească normală. A recurs la orice pentru statut. Natura și esența ei sunt deosebit de prefăcute și rele, iar ea e un antihrist care urăște adevărul și Îi este ostil lui Dumnezeu.” După ce am citit cuvintele lui Dumnezeu și am ascultat părtășia liderului, am reușit s-o deslușesc pe Claudia. Înainte, credeam că era amabilă și entuziastă în datoria ei, că ajuta oamenii. Credeam că o făcea pentru binele bisericii. Deși critica mereu liderii pe la spate și adesea se certa cu frații și surorile, eu nu puteam desluși țelurile și intențiile din spatele cuvintelor și acțiunilor ei. Acum am realizat că ea făcea toate astea ca să devină lider. Mă întâmpina în fiecare zi și-mi trimitea cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic. Mi-a spus că-și făcea datoria de mai bine de un an, știa multe dintre cuvintele lui Dumnezeu și avea lucrarea Duhului Sfânt. A mai spus și că liderii nou-aleși erau falși, la fel ca liderii superiori. Tot ce spunea și făcea era ca să se preamărească pe sine și să-i denigreze pe lideri, fiindcă voia să fie aleasă lider. A înființat un grup în secret, i-a atacat și i-a judecat pe lideri și i-a instigat pe toți să-i respingă pe lideri și apoi, când ceilalți au învinuit-o că a greșit, nu numai că n-a acceptat și nu s-a căit, dar s-a certat la nesfârșit cu ei. Acum, am văzut clar că, pentru statut, formase o clică, instigase conflicte cu liderii și încercase să dezbine biserica. Chiar era un antihrist.

Liderul a continuat: „Ca răspuns la lucrurile făcute de Claudia, conducătoarea superioară a avut părtășie de multe ori despre principiile adevărului, ca s-o ajute, dar ea n-a acceptat asta deloc. În schimb, a continuat să semene discordie în biserică, formând clici și creând diviziune, lucru care a tulburat grav lucrarea bisericii.” Liderul ne-a citit un pasaj din cuvintele lui Dumnezeu: „Aceia dintre frați și surori care întotdeauna dau frâu liber negativității sunt lacheii Satanei și deranjează biserica. Astfel de oameni trebuie într-o zi să fie expulzați și alungați. […] Cei care, în biserică, dau frâu liber cuvintelor lor veninoase și răutăcioase, care răspândesc zvonuri, instigă la lipsa de armonie și formează clici în rândul fraților și surorilor, ar fi trebuit să fie alungați din biserică. Dar, pentru că acum este o epocă diferită a lucrării lui Dumnezeu, acești oameni sunt îngrădiți, întrucât în mod hotărât urmează să fie alungați. Toți cei care au fost corupți de Satana au firi corupte. Unii au doar o fire coruptă, în timp ce alții sunt diferiți: nu numai că au firi corupte satanice, dar natura lor este și extrem de malițioasă. Nu numai că vorbele și acțiunile lor le dezvăluie firile corupte satanice, dar, mai mult, acești oameni sunt adevăratul diavol Satana. Comportamentul lor întrerupe și tulbură lucrarea lui Dumnezeu, împiedică intrarea în viață a fraților și surorilor și distruge viața normală a bisericii. Mai devreme sau mai târziu, acești lupi în haine de oi trebuie să fie alungați; față de acești lachei ai Satanei ar trebui adoptată o atitudine necruțătoare, de respingere. Doar acest lucru înseamnă a sta de partea lui Dumnezeu, iar cei care nu reușesc să facă asta se tăvălesc în noroi cu Satana” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Un avertisment pentru cei care nu practică adevărul”). După citirea cuvintelor lui Dumnezeu, liderul a avut părtășie: „Cuvântul lui Dumnezeu ne spune clar că cei care răspândesc negativism, seamănă discordie și formează clici în biserică provoacă tulburări, joacă un rol negativ și refuză să se căiască. Toți sunt oameni pe care Dumnezeu îi va alunga și ar trebui să fie cu toții dați afară din biserică. Aceasta este firea dreaptă a lui Dumnezeu. Biserica tratează răufăcătorii conform principiilor. Unii au doar firi corupte, dar, în esență, nu sunt oameni răi. Pot accepta adevărul și după ce fac rău, se pot căi după părtășie. Biserica le dă o nouă șansă acestor oameni. Însă unii sunt vicioși prin natura lor și nu acceptă deloc adevărul. Urăsc pe oricine are părtășie cu ei despre adevăr și, după aceea, continuă să facă rău. Ceea ce arată nu este o manifestare de moment a corupției. Esența lor este de urî adevărul și a se împotrivi lui Dumnezeu. Aceștia sunt antihriștii autentici și, oricând sunt descoperiți, sunt dați afară.” Din cuvintele lui Dumnezeu și părtășia liderului, am înțeles că ea, Claudia, semăna mereu discordie printre ceilalți, îi ataca și-i judeca pe lideri, tulbura viața bisericii și-i atrăgea pe frați și surori să părăsească biserica și s-o urmeze pe ea. Toate astea o făceau un antihrist autentic. La început, mi-a lipsit discernământul. M-am gândit: „De ce să nu-i dăm Claudiei o șansă să se căiască?” De fapt, primisese părtășie și ajutor de multe ori și-i fuseseră date multe șanse, dar tot n-a acceptat adevărul și a refuzat să se căiască. Natura ei era aceea de a urî adevărul și de a-I fi ostilă lui Dumnezeu. Oricâte șanse i s-au dat, n-avea să se căiască niciodată, așa că trebuia dată afară. Odată ce am realizat asta, n-am putut să nu mă-ntreb: „Cum am putut cunoaște o astfel de persoană imediat după ce am început să cred? De ce apar antihriști în biserică?”

După ce liderul ne-a citit două pasaje din cuvântul lui Dumnezeu, I-am înțeles în sfârșit voia. „Când apar antihriștii și perturbă biserica, este acesta un lucru bun sau un lucru rău? (Este rău.) În ce fel este rău? Oare a făcut Dumnezeu o greșeală? Oare nu a vegheat îndeaproape Dumnezeu și le-a permis antihriștilor să se infiltreze în casa lui Dumnezeu? (Nu.) Atunci ce se întâmplă? (Dumnezeu îi dezvăluie pe antihriști, astfel încât să avem mai mult discernământ, să învățăm cum să vedem prin natura și esența lor, să nu-l mai lăsăm niciodată pe Satana să ne păcălească și să fim capabili să rămânem fermi în mărturia noastră față de Dumnezeu. Aceasta este mântuirea lui Dumnezeu pentru noi.) Vorbim întotdeauna despre cât de malefic, rău și malițios este Satana, despre faptul că îi este lehamite de adevăr și îl urăște. Poți să vezi asta? Poți să vezi ce face Satana în lumea spirituală? Cum vorbește și acționează, care este atitudinea lui față de adevăr și Dumnezeu, în ce constă răul său – nu poți să vezi niciunul dintre aceste lucruri. Prin urmare, indiferent de modul în care spunem că Satana este rău, că I se împotrivește lui Dumnezeu și că îi este lehamite de adevăr, în mintea ta, este doar o declarație. Nu există nicio imagine adevărată care să-i corespundă. Este prea seacă și nu este practică; nu poate servi drept referință practică. Însă atunci când o persoană a intrat în contact cu un antihrist, ea vede puțin mai clar firea malefică și rea a Satanei și esența sa de a-i fi lehamite de adevăr, iar înțelegerea sa cu privire la Satana este puțin mai profundă și mai practică. Fără aceste exemple și evenimente reale cu care oamenii să vină în contact și pe care să le vadă, adevărurile pe care oamenii le înțeleg vor fi neclare, seci și impracticabile. Însă atunci când oamenii intră în contact real cu acești antihriști și oameni răi, pot să vadă cum fac aceștia rău și cum se împotrivesc lui Dumnezeu și pot să identifice natura și esența Satanei. Ei văd că acești oameni răi și antihriști sunt Satana întrupat – că sunt Satana viu, diavolul pe pământ. Contactul cu antihriștii și oamenii răi poate să aibă un astfel de efect” (Cuvântul, Vol. 3: Demascarea antihriștilor, „Punctul nouă: Ei își fac datoria numai pentru a se remarca și a-și hrăni propriile interese și ambiții; nu iau niciodată în considerare interesele casei lui Dumnezeu și chiar vând aceste interese în schimbul gloriei personale (Partea a opta)”). „În biserică, un antihrist nu este doar dușmanul lui Dumnezeu, ci și dușmanul aleșilor lui Dumnezeu. Dacă nu poți să identifici un antihrist, ești predispus să fii înșelat și cucerit, să mergi pe calea antihristului și să fii blestemat și pedepsit de Dumnezeu. Dacă se întâmplă asta, credința ta în Dumnezeu a eșuat complet. Ce trebuie să aibă oamenii pentru a primi mântuirea? În primul rând, ei trebuie să înțeleagă multe adevăruri și să fie capabili să identifice esența, firea și calea unui antihrist. Acesta este singurul mod de a te asigura că nu venerezi sau nu urmezi oameni în timp ce crezi în Dumnezeu și singurul mod de a-L urma pe Dumnezeu până la capăt. Numai oamenii care sunt capabili să identifice un antihrist pot crede cu adevărat în Dumnezeu, Îl pot urma și pot fi mărturie pentru Dumnezeu. Identificarea unui antihrist nu este o chestiune simplă și necesită abilitatea de a vedea clar esența lui și de a vedea prin comploturile, trucurile și obiectivele intenționate din spatele a tot ceea ce face. În acest fel, nu vei fi înșelat sau controlat de el și poți să rămâi ferm, să urmărești adevărul în siguranță și fără riscuri și să fii statornic pe calea urmăririi adevărului și a dobândirii mântuirii. Dacă nu poți identifica un antihrist, atunci se poate spune că ești în mare pericol și că ești susceptibil de a fi înșelat și capturat de un antihrist și a ajunge să trăiești sub influența Satanei. […] Așadar, dacă dorești să ajungi acolo unde ți se poate acorda mântuirea, primul test pe care trebuie să-l treci e acela de a putea vedea prin Satana și trebuie și să ai curajul să te ridici în picioare, să-l expui și să te lepezi de Satana. Atunci, unde e Satana? Satana este alături de tine și în jurul tău; s-ar putea chiar să trăiască înlăuntrul inimii tale. Dacă trăiești în firea Satanei, se poate spune că aparții Satanei. Nu poți vedea sau atinge pe Satana sau duhurile rele de pe tărâmul spiritual, dar Satana și diavolii vii care există în viața reală sunt peste tot. Orice persoană căreia îi este lehamite de adevăr este rea, iar orice conducător sau lucrător care nu acceptă adevărul este un antihrist sau un conducător fals. Oare astfel de oameni nu sunt Satane și diavoli vii? Acești oameni ar putea fi chiar cei la care te închini și te uiți cu admirație; ar putea fi oamenii care te conduc sau oamenii pe care multă vreme i-ai admirat, în care ai avut încredere, pe care te-ai bazat și după care ai sperat în inima ta. Totuși, aceștia sunt de fapt baricade care îți stau în cale și te împiedică să urmărești adevărul și să obții mântuirea; sunt conducători falși și antihriști. Ei pot prelua controlul asupra vieții tale și asupra căii pe care o parcurgi și îți pot distruge șansa de a ți se acorda mântuirea. Dacă nu reușești să-i identifici și să le vezi adevărata față, atunci în orice clipă ai putea să fii înșelat, capturat și luat de ei. Așadar, ești în mare pericol. Dacă nu poți să te eliberezi de acest pericol, ești victima de sacrificiu a Satanei. Oricum, oamenii care sunt înșelați și controlați și care devin urmăritorii unui antihrist nu pot ajunge în veci și pururi la mântuire. Întrucât nu iubesc și nu urmăresc adevărul, ei pot fi înșelați și pot urma un antihrist. Acesta este rezultatul inevitabil” (Cuvântul, Vol. 3: Demascarea antihriștilor, „Punctul trei: Ei îi exclud și îi atacă pe cei ce urmăresc adevărul”). Liderul a avut părtășie: „Dumnezeu le permite antihriștilor să apară în biserică pentru ca noi să putem învăța ceva și să avem discernământ și ca să reveleze tot felul de oameni. Dacă nu putem desluși antihriștii, atunci îi vom venera și asculta orbește când ne înșală și ne tulbură și lor le va fi ușor să ne amăgească și să ne controleze. Ba chiar putem să-i urmăm făcând rău și împotrivindu-ne lui Dumnezeu și să fim alungați de El sau, atunci când antihriștii ne suprimă și ne pedepsesc, nu vom îndrăzni să-i respingem și vom simți întuneric și durere în inimile noastre sau, mai grav, Îl vom părăsi și-L vom trăda pe Dumnezeu și vom renunța la șansa de a fi mântuiți de El.” Liderul a continuat: „Prin această experiență, căutăm adevărul și învățăm să deslușim diverse feluri de oameni, știm ce sunt antihriștii și cum se poartă, putem vedea clar natura și esența antihriștilor, putem desluși, denunța și respinge antihriștii conform principiilor adevărului și putem trage o linie, separându-ne de antihriști. Doar în felul acesta putem scăpa de înșelăciunea și controlul Satanei. Dacă ne lipsește discernământul și nu putem respinge antihriștii, putem fi înșelați de ei și ne putem pierde șansa de a fi mântuiți și desăvârșiți.” După părtășia liderului, am înțeles că Dumnezeu le permite antihriștilor să apară în biserică pentru ca noi să câștigăm adevărul și discernământ și să scăpăm de înșelăciunea și controlul Satanei. Fără un contact real cu antihriștii, nu vom putea discerne oamenii și tot putem să fim înșelați de antihriști și să-i urmăm. După ce am experimentat înșelăciunea și tulburarea venită de la antihriști, am înțeles și că, atunci când se întâmplă ceva, trebuie să căutăm adevărul și să privim lucrurile prin prisma cuvintelor lui Dumnezeu. Dacă vedem că cineva încalcă principiile, trebuie să practicăm adevărul și să dăm lucrurile în vileag și trebuie să le raportăm liderilor la timp. În plus, înainte voiam să le fac pe plac oamenilor, îmi era teamă să nu-i ofensez și mereu îmi mențineam relațiile cu ei. Acum am văzut că asta e o filosofie satanică. Când vedem un lucru neconform cu adevărul, trebuie s-o spunem direct și ar trebui să apărăm lucrarea bisericii, nu relațiile noastre cu oamenii, lucru care Îl ofensează și-L dezgustă pe Dumnezeu.

După aceea, toți frații și surorile au deslușit-o pe Claudia și au fost de acord s-o excludă din biserică. După ce a părăsit grupul, m-a sunat. Plângând, a spus: „Oamenii din biserică spun că sunt un antihrist. Nu pot spune asta despre mine! Soră, trebuie să părăsești biserica! Toți liderii de biserică sunt falși. Toți sunt mincinoși, iar tu le susții minciunile rămânând acolo.” I-am spus: „În calitate de credincioși, ar trebui să ascultăm de cuvintele lui Dumnezeu. Părtășia liderilor e conform cuvintelor lui Dumnezeu, așa că sigur că trebuie să facem ce spun ei. N-ai vrut să asculți, treaba ta! Nu încerca să mă atragi de partea ta! Ți-ai pierdut șansa la mântuire. Eu nu vreau s-o pierd pe-a mea.” După aceea, nu i-am mai spus multe, iar ea n-a mai încercat să mă contacteze. După ce Claudia a părăsit biserica, erau doi oameni care nu au deslușit-o și au urmat-o cu încăpățânare, indiferent de părtășia pe care o ascultau și, în cele din urmă, au părăsit și ei biserica. Din această experiență, am văzut îndrumarea și mântuirea lui Dumnezeu Atotputernic pentru mine. Cuvântul lui Dumnezeu a fost cel care m-a apărat, m-a îndrumat să învăț să deslușesc antihriștii și m-a ajutat să rămân pe calea corectă și să nu fiu înșelată de antihriști. Știu că tot am multe lipsuri, că trebuie să mă înzestrez cu adevărul, dar voi citi mai mult din cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic și mă voi baza pe Dumnezeu ca să-I experimentez lucrarea.