Cuvinte relevante ale lui Dumnezeu:

Dumnezeul care S-a întrupat se numește Hristos, iar a-L numi Dumnezeu pe Hristosul care le poate dărui oamenilor adevărul nu este deloc exagerat. Asta pentru că El are esența lui Dumnezeu și are firea lui Dumnezeu, și înțelepciunea lucrării lui Dumnezeu, care sunt inaccesibile omului. Aceia care se numesc hristoși pe ei înșiși, dar totuși nu pot săvârși lucrarea lui Dumnezeu, sunt impostori. Hristos nu este numai manifestarea lui Dumnezeu pe pământ, ci și trupul special asumat de Dumnezeu în timp ce Își săvârșește lucrarea pe pământ și Își încheie lucrarea printre oameni. Acest trup nu poate fi înlocuit de orice om, ci este un trup care poate purta în mod adecvat lucrarea lui Dumnezeu pe pământ, care poate exprima firea lui Dumnezeu, care Îl poate reprezenta adecvat pe Dumnezeu și care Îi poate furniza omului viață. Mai devreme sau mai târziu, cei care se dau drept Hristos vor cădea cu toții, pentru că, deși susțin că sunt hristos, ei nu dețin nimic din esența lui Hristos. Și astfel, spun că autenticitatea lui Hristos nu poate fi determinată de om, ci este răspunsul și decizia lui Dumnezeu Însuși.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Doar Hristos din zilele de pe urmă îi poate oferi omului calea vieții veșnice”

Cel care este Dumnezeu întrupat posedă esența lui Dumnezeu și Cel care este Dumnezeu întrupat posedă exprimarea lui Dumnezeu. De vreme ce Dumnezeu S-a întrupat, El aduce cu Sine lucrarea pe care intenționează să o facă și, de vreme ce El este Dumnezeu întrupat, exprimă ceea ce este El și poate să aducă adevărul omului, să îi dăruiască viață și să îi indice calea. Trupul care nu are esența lui Dumnezeu categoric nu este Dumnezeu întrupat; în privința aceasta nu există nicio îndoială. Dacă omul intenționează să examineze dacă este trupul întrupat al lui Dumnezeu, atunci el trebuie să stabilească acest lucru după firea pe care o exprimă El și după cuvintele pe care le spune. Adică, pentru a determina dacă este sau nu trupul întrupat al lui Dumnezeu și dacă este sau nu adevărata cale, cineva trebuie să discearnă pe baza esenței Lui. Și astfel, cheia pentru a stabili dacă este sau nu trupul lui Dumnezeu întrupat stă în esența Lui (lucrarea Lui, cuvintele Lui, firea Lui și multe alte aspecte), mai degrabă decât în aspectul exterior. Dacă omul examinează doar înfățișarea Lui exterioară și, ca urmare, nu ține seama de esența Lui, aceasta arată că omul e nesăbuit și ignorant.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Prefață”

Deși Hristos poate să lucreze pe pământ în numele lui Dumnezeu Însuși, El nu vine cu intenția de a le arăta tuturor oamenilor chipul Său în trup. El nu vine pentru ca toți oamenii să-L vadă; El vine să permită omului să fie condus de mâna Sa și, astfel, omul intră în noua epocă. Funcția trupului lui Hristos este pentru lucrarea lui Dumnezeu Însuși, adică pentru lucrarea lui Dumnezeu în trup, și nu pentru a permite omului să înțeleagă pe deplin esența trupului Său. Indiferent de modul în care lucrează, nimic din ceea ce face El nu depășește ceea ce este realizabil trupește. Indiferent de modul în care lucrează, El o face în trup cu o umanitate normală, și nu dezvăluie pe deplin omului adevărata față a lui Dumnezeu. În plus, lucrarea Sa în trup nu este niciodată așa de supranaturală sau de inestimabilă precum o concepe omul. Chiar dacă Hristos Îl reprezintă pe Dumnezeu Însuși în trup și îndeplinește în mod personal lucrarea pe care Dumnezeu Însuși ar trebui să o facă, El nu neagă existența lui Dumnezeu din cer și nici nu-Și proclamă febril propriile fapte. Mai degrabă, rămâne ascuns, umil, în trupul Său. În afară de Hristos, cei care pretind în mod fals că sunt Hristos nu au calitățile Sale. Când se juxtapune împotriva firii arogante și înălțătoare a falșilor hristoși, devine evident ce fel de trup are Hristos cu adevărat. Cu cât sunt mai falși, cu atât mai mult astfel de hristoși falși se dau în spectacol și cu atât mai capabili sunt de a face semne și minuni pentru a induce omul în eroare. Hristoșii falși nu au calitățile lui Dumnezeu; Hristos nu este întinat de vreun element care aparține hristoșilor falși. Dumnezeu Se întrupează doar pentru a finaliza lucrarea trupului, nu doar pentru a permite pur și simplu oamenilor să-L vadă. Mai degrabă, lasă lucrarea Sa să-I afirme identitatea și permite ca ceea ce El descoperă să-I ateste esența. Esența Sa nu este neîntemeiată; identitatea Sa nu a fost acaparată de mâna Sa; este determinată de lucrarea Sa și de esența Sa.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Esența lui Hristos este supunere față de voința Tatălui ceresc”

Dacă, în prezent, ar fi să apară o persoană capabilă să arate semne și să facă minuni, să alunge demoni, să-i vindece pe cei bolnavi și să săvârșească multe miracole, iar dacă această persoană pretinde că este Isus care a venit, atunci ar fi vorba despre o impostură a unui spirit rău, ar fi vorba despre un act al unui spirit rău care Îl imită pe Isus. Țineți minte! Dumnezeu nu repetă aceeași lucrare. Etapa lucrării lui Isus a fost deja finalizată, iar Dumnezeu nu va mai întreprinde niciodată acea etapă a lucrării. Lucrarea lui Dumnezeu nu se conformează noțiunilor omului; de exemplu, Vechiul Testament a prezis venirea unui Mesia și s-a dovedit că Isus a fost Cel care a venit. Prin urmare, ar fi greșit să vină un alt Mesia. Isus a venit deja o dată și ar fi greșit dacă „Isus” ar urma să vină din nou de data aceasta. Există un singur nume pentru fiecare epocă, și fiecare nume conține o caracterizare a acelei epoci. În noțiunile omului, Dumnezeu trebuie să facă mereu semne și minuni, trebuie să-i vindece mereu pe cei bolnavi și să alunge demoni, trebuie să fie mereu ca Isus. Însă, de data aceasta, Dumnezeu nu este deloc așa. Dacă, în timpul zilelor de pe urmă, Dumnezeu ar mai face semne și minuni și ar mai alunga demoni și i-ar mai vindeca pe cei bolnavi – dacă ar face exact așa cum a făcut Isus – atunci Dumnezeu ar repeta aceeași lucrare, iar lucrarea lui Isus nu ar avea nicio semnificație sau valoare. Astfel, Dumnezeu realizează o singură etapă a lucrării în fiecare epocă. Odată ce fiecare etapă a lucrării Sale a fost finalizată, spiritele rele încearcă imediat să o imite, iar după ce Satana începe să calce pe urmele Lui, Dumnezeu trece la o metodă diferită. Odată ce Dumnezeu a încheiat o etapă a lucrării Sale, spiritele rele încearcă să o imite. Trebuie să vă fie clar acest lucru.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cunoașterea lucrării actuale a lui Dumnezeu”

Există unii care sunt posedați de spirite rele și strigă în gura mare: „Eu sunt dumnezeu!” Totuși, în cele din urmă, ei sunt dezvăluiți, căci greșesc în privința lucrului pe care îl reprezintă. Ei îl reprezintă pe Satana și Duhul Sfânt nu le acordă nicio atenție. Oricât de mult te-ai preamări sau oricât de puternic ai striga, ești tot o ființă creată și una care este a Satanei. Eu nu strig niciodată: „Sunt Dumnezeu, sunt Fiul iubit al lui Dumnezeu!” Dar lucrarea pe care o fac este lucrarea lui Dumnezeu. Trebuie să strig? Exaltarea nu este necesară. Dumnezeu Își face singur lucrarea și nu are nevoie ca omul să-I confere un statut sau un titlu onorific: lucrarea Lui Îi reprezintă identitatea și statutul. Înainte de botezul Său, nu era Isus Dumnezeu Însuși? Nu era El întruparea lui Dumnezeu? Cu siguranță nu se poate spune că abia după ce I s-a adus mărturie a devenit singurul Fiu al lui Dumnezeu? Cu mult înainte ca El să-Și înceapă lucrarea, nu exista deja un om pe nume Isus? Tu nu ești în stare să deschizi noi căi sau să reprezinți Duhul. Nu poți exprima lucrarea Duhului sau cuvintele pe care le rostește. Nu ești în stare să faci lucrarea lui Dumnezeu Însuși și pe cea a Duhului ești incapabil să o faci. Înțelepciunea, minunăția și caracterul de nepătruns al lui Dumnezeu și întreaga fire prin care Dumnezeu îl mustră pe om – toate acestea îți depășesc capacitatea de exprimare. Prin urmare, ar fi inutil să încerci să pretinzi a fi Dumnezeu; ai avea numai numele, și nimic din substanță. Dumnezeu Însuși a venit, dar nimeni nu-L recunoaște, totuși Își continuă lucrarea și o face astfel în reprezentarea Duhului. Nu contează dacă Îl numești om sau Dumnezeu, Domnul sau Hristos sau dacă Îi spui soră. Însă lucrarea pe care o face El este aceea a Duhului și reprezintă lucrarea lui Dumnezeu Însuși. Lui nu Îi pasă de numele prin care I se adresează omul. Poate numele acela să-I determine lucrarea? Indiferent cum Îl numești, în ceea ce Îl privește pe Dumnezeu, El este trupul întrupat al Duhului lui Dumnezeu; El reprezintă Duhul și este aprobat de Duh. Dacă nu ești în stare să deschizi calea pentru o nouă epocă sau să pui capăt epocii vechi, să inaugurezi una nouă sau să faci o nouă lucrare, atunci nu poți fi numit Dumnezeu!

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Taina întrupării (1)”

Citate din predici și părtășii ca referință:

Dacă cineva confundă poporul ales al lui Dumnezeu și spune că el este Hristos, trupul Dumnezeului întrupat, atunci trebuie să ne uităm la substanța și expresia lui, la lucrarea și cuvintele sale și la firea lui dezvăluită, astfel încât să stabilim dacă el este Hristos. Văzând substanța sa din aceste aspecte majore, ne putem asigura dacă el este Dumnezeu întrupat. În primul rând, din aspectul lucrării, ar trebui să vedem că dacă lucrarea Lui este lucrarea lui Dumnezeu, El va fi capabil să exprime cuvântul lui Dumnezeu, ceea ce are și este Dumnezeu și firea dreaptă a Lui. Dacă ea este lucrarea omului, el poate vorbi doar despre tot ceea ce are și este omul, experiența și înțelegerea omului. El nu poate să vorbească despre tot ceea ce are și este Dumnezeu, despre lucrarea, cerințele și firea lui Dumnezeu, ca să nu mai vorbim de planul de gestionare (planul mântuirii) al lui Dumnezeu și de taina Lui. În al doilea rând, din aspectul cuvântului, există o diferență fundamentală între cuvântul lui Dumnezeu și cuvântul uman. Cuvântul lui Dumnezeu reprezintă tot ceea ce are și este Dumnezeu, iar cuvântul omului reprezintă tot ceea ce are și este omul. Cuvântul lui Dumnezeu reprezintă firea lui Dumnezeu. Cuvântul omului reprezintă umanitatea omului. Cuvântul lui Dumnezeu este adevărul. Cuvântul omului nu este adevărul. El nu aparține adevărului. În al treilea rând, din aspectul firii, lucrarea lui Dumnezeu poate să exprime firea lui Dumnezeu. Lucrarea omului nu poate să exprime firea lui Dumnezeu; ea poate doar să exprime personalitatea omului. Ce are personalitatea omului? Are vreo dreptate, măreție, furie sau adevăr? Personalitatea omului nu are nimic din ceea ce are și este Dumnezeu. Astfel, lucrarea omului nu implică nicio picătură din firea lui Dumnezeu. Este foarte ușor să judecăm din aceste aspecte dacă este cuvântul lui Dumnezeu sau cuvântul omului, lucrarea lui Dumnezeu sau lucrarea omului. Dacă omul nu poate face diferența din aceste aspecte, este ușor să fie derutat de Hristoși falși și antihriști. Dacă poți să faci diferența din aceste trei aspecte, vei putea să stabilești cine este Dumnezeu întrupat și cine nu este. Lucrarea, cuvintele și firea – este cel mai precis mod de a face diferența dintre aceste trei aspecte și de a nu judeca după aparențe exterioare.

– Predici și părtășie despre intrarea în viață