Slăbirea legăturilor care ne țintuiesc pe loc

ianuarie 24, 2021

de Cuibai, Italia

Dumnezeu spune: „De dragul destinului vostru, trebuie să căutați să fiți aprobați de Dumnezeu. Adică, din moment ce recunoașteți că voi faceți parte din casa lui Dumnezeu, voi ar trebui atunci să-I aduceți liniște sufletească lui Dumnezeu și să-L satisfaceți în toate lucrurile. Cu alte cuvinte, trebuie să fiți principiali în acțiunile voastre și să vă conformați adevărului din ele. Dacă aceasta se află dincolo de capacitatea ta, atunci tu vei fi detestat și respins de Dumnezeu și disprețuit de fiecare om. Odată ce ai căzut într-o astfel de ananghie, atunci nu poți fi numărat în casa lui Dumnezeu. Aceasta este ceea ce se înțelege prin faptul că nu ești aprobat de Dumnezeu(Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Trei avertismente”). Din cuvintele lui Dumnezeu vedem ce ne cere El: să fim principiali în acțiunile noastre și să urmăm adevărul astfel încât să putem dobândi aprobarea Sa și să-L mulțumim în toate. În trecut, am eșuat în a face acest lucru, în mare măsură pentru că eram condusă de emoții, trăind și acționând mereu după sentimentele mele. Deși niciodată nu părea că fac vreun rău, acțiunile mele erau contrare principiilor adevărului, iar acest lucru a zădărnicit lucrarea bisericii. Însă după ce Dumnezeu m-a judecat și m-a mustrat cu cuvintele Sale, am început să înțeleg natura și consecințele modului în care acționam. Apoi, am putut aborda lucrurile din rațiuni corecte în loc să mă bazez pe emoții și am putut să pun cuvintele lui Dumnezeu în practică.

În noiembrie anul trecut, când îmi îndeplineam datoria de conducător al bisericii, s-a făcut un sondaj despre cât de bine se descurca conducătorul de grup al fiecărui loc de adunare. Din răspunsuri, am văzut că un conducător de grup, sora Li, era mereu neglijentă în îndatoririle ei și că dacă i se punea în vedere vreun defect, nu numai că refuza să accepte adevărul, ci se mai și certa. Când alții aveau greutăți, ea nu-i ajuta având părtășie despre adevăr, ci le ținea predici cu condescendență și îi constrângea. După ce am citit toate astea, am știut că, pe baza principiilor de selecție din casa lui Dumnezeu, ea trebuia să fie înlocuită. Dar proveneam din același oraș și, înainte, lucrasem împreună în îndatoririle noastre. Fuseserăm mereu apropiate și avusese multă grijă de mine. Nu m-ar fi considerat lipsită de inimă dacă aș fi concediat-o? Cu câțiva ani în urmă, fusese demisă din postul ei de conducător al bisericii și abia reușise să se smulgă din negativitate. Dacă i s-ar fi luat încă o funcție, n-ar fi fost asta o lovitură și mai grea? Ar fi putut suporta? M-am gândit că trebuie să am părtășie cu ea imediat ca să poată vedea cât de precară era situația ei. M-am gândit că dacă ar putea să schimbe lucrurile la timp, atunci ar putea să-și păstreze postul. Așa că am abordat-o pe sora Li în părtășie în legătură cu probleme ei, dar am descoperit că nu avea nicio conștiință de sine adevărată. Am făcut tot ce mi-a stat în putință în acea părtășie cu ea și, după aceea, a devenit dispusă să se schimbe, să reflecteze, iar eu am răsuflat, în sfârșit, ușurată. Am crezut că dacă le-aș putea spune colegilor ei niște cuvinte amabile despre ea, poate ar putea continua să-și facă datoria.

Mai târziu, în timp ce vorbeam despre lucrarea noastră, câțiva colegi au spus că sora Li nu a acceptat niciodată adevărul și s-au pus cu toții de acord să o înlocuiască. Auzind acest lucru, am fost foarte tulburată. M-am gândit: „Sora Li are niște probleme, dar este pregătită să se schimbe, așa că nu-i puteți acorda încă o șansă?” Chiar atunci sora Zhou a spus: „Sora Li este în starea asta de ceva vreme. Are părtășii bune, dar nu practică ceea ce spune. Chiar nu există nicio schimbare. Nu este potrivită pentru funcția asta.” M-am grăbit să intervin: „Surorii Li îi este greu să accepte adevărul, dar este foarte proactivă și responsabilă în datoria ei. Chiar recent, niște frați și surori fuseseră pasivi în îndatoririle lor, iar ea i-a motivat.” Sora Bai a răspuns imediat: „Sora Li pare că trebăluiește mereu, că este foarte proactivă, dar, de fapt, face aceste lucruri numai de fațadă și nu poate rezolva probleme adevărate.” Tot ce spuseseră era adevărat și nu am mai putut răspunde nimic. Alt conducător al bisericii, sora Zhang, a spus atunci: „Este adevărat că sora Li nu este potrivită să fie conducător de grup, dar, pentru moment, nu avem un candidat potrivit care s-o înlocuiască. S-o lăsăm în funcție până putem găsi un bun înlocuitor.” Exact asta voiam, așa că m-am grăbit să adaug: „De acord. S-o înlocuim când apare altcineva.” Spre surpriza mea, în mai puțin de o săptămână, sora Zhou a ridicat problema din nou după ce am terminat de discutat despre lucrarea bisericii. Ea a spus că fratele Chen era o alegere bună, iar câțiva colegi au fost de acord. Mi-a sărit inima din piept. Dacă fratele Chen ar fi fost ales drept conducător al grupului, sora Li ar fi fost demisă. Așa că am spus niște lucruri despre stricăciunile și defectele fratelui Chen și am spus că nu este potrivit pentru postul acesta. Toată lumea a început atunci să șovăie, iar eu m-am simțit un pic stânjenită, dar tot nu am căutat adevărul.

Conducătorul meu m-a rugat mai târziu să-i fac o recenzie a conducătorilor de grup, iar când am ajuns la sora Li, nu am înfățișat cu exactitate evaluarea pe care frații și surorile i-au făcut-o. M-am simțit vag tulburată după ce a plecat. M-am întrebat de ce vorbisem în numele surorii Li, făcându-mi mereu griji pentru ea. Nu-i arătam favoritism? Ce fel de rațiune mă controla? Apoi am citit aceste cuvinte ale lui Dumnezeu: „Ce este, în primul rând, sentimentalismul? Este o fire coruptă. Dacă folosim câteva cuvinte pentru a descrie aspectele practice ale sentimentalismului, acestea sunt favoritismul și părtinirea în scopul protejării anumitor oameni, menținerea relațiilor trupești și nedreptatea; aceste lucruri definesc sentimentalismul. Așadar, a te lepăda de sentimentalism nu înseamnă, pur și simplu, a nu te mai gândi la cineva. De regulă, e posibil să nu te gândești deloc la acel om, dar apoi, de îndată ce îți critică membrii familiei, orașul natal sau orice persoană cu care ai o relație, izbucnești și ești absolut hotărât să te duci la luptă pentru ei. Te simți categoric obligat să schimbi ce s-a spus despre ei; nu poți permite să fie supuși unui rău neîndreptat. Simți nevoia să faci tot posibilul să le aperi reputația, să faci ca tot ce este greșit să pară corect și să nu le permiți altora să spună adevărul despre ei sau să îi dea în vileag. Aceasta este nedreptate și înseamnă să fii sentimental(„Care este realitatea adevărului?” din Consemnări ale cuvântărilor lui Hristos). „Dacă oamenii sunt lipsiți de respect pentru Dumnezeu și dacă Dumnezeu nu are un loc în inima lor, atunci ei nu pot niciodată să acționeze principial, indiferent de datoriile pe care le îndeplinesc sau de problemele cu care se confruntă. Oamenii care trăiesc în limitele intențiilor și ale dorințelor lor egoiste nu sunt capabili să intre în realitatea adevărului. Din acest motiv, ori de câte ori se confruntă cu o problemă, nu își cercetează critic intențiile și nu sunt în stare să recunoască erorile din intențiile lor. În schimb, se folosesc de tot felul de justificări ca să scornească minciuni și să-și găsească scuze. Sunt foarte pricepuți în a-și proteja interesele, reputația și relațiile interpersonale, dar, de fapt, nu au stabilit nicio relație cu Dumnezeu(„Consemnări ale cuvântărilor lui Hristos”).

Asta arată cum, în fața problemelor, nu putem acționa drept, conform principiilor adevărului Însă nu distingem între bine și rău, favorizându-i și protejându-i pe cei de care suntem legați sau care ne sunt de folos. Asta înseamnă să acționezi pe baza emoțiilor și este un fel de fire stricată. Când suntem conduși de emoție, în datoria noastră sau când ne ocupăm de o problemă, ne gândim doar la sentimentele noastre trupești și la interesele personale fără să practicăm adevărul sau să ne facem datoria bine deloc. Aceea era starea în care mă aflam. Nu am vrut s-o concediez pe sora Li deoarece acționam după emoțiile mele. Protejam relația noastră și îmi era teamă că s-ar fi supărat pe mine. Așa că atunci când colegii au vrut să adere la principii și să o înlocuiască, am făcut tot ce am putut ca s-o protejez astfel încât să-și păstreze funcția. Când i-am prezentat evaluarea conducătorului, am minimalizat, am acoperit-o din favoritism și am folosit o perdea de fum. Privind retrospectiv, văd că rațiunile și intențiile mele erau toate conduse de emoție. Trăiam în firea stricată a vicleniei și a înșelăciunii, fiind dispusă să compromit interesele casei lui Dumnezeu pentru a proteja o relație, pregătită mai degrabă să-L ofensez pe Dumnezeu decât să ofensez o persoană. Îmi lipsea cu desăvârșire venerația pentru Dumnezeu, eram atât de egoistă și demnă de dispreț! M-am simțit atât de vinovată pentru toate acestea, așa că am mers imediat la conducător pentru a-i spune adevărul. După aceea, m-am rugat și m-am adresat lui Dumnezeu: „De ce sunt întotdeauna condusă de emoție, incapabilă să practic adevărul? Care este rădăcina acestei probleme?”

Într-o zi, în rugăciunile mele, am citit aceste cuvinte de la Dumnezeu: „Născut pe un pământ atât de murdar, omul a fost grav influențat de societate, a fost influențat de etici feudale și educat la «instituții de învățământ superior». Gândirea înapoiată, moralitatea coruptă, perspectiva plină de răutate asupra vieții, filozofia josnică de viață, existența aceasta fără nicio valoare, stilul de viață și obiceiurile depravate – toate aceste lucruri au pătruns adânc în inima omului și i-au subminat și atacat grav conștiința. Drept rezultat, omul este și mai departe de Dumnezeu și I se împotrivește Lui mai mult ca niciodată. Firea omului devine mai vicioasă pe zi ce trece și nu există nicio singură persoană care va renunța de bunăvoie la ceva pentru Dumnezeu, nicio singură persoană care Îl va asculta de bunăvoie pe Dumnezeu și, mai mult chiar, nicio singură persoană care va căuta de bunăvoie arătarea lui Dumnezeu. În schimb, sub domeniul Satanei, omul nu face altceva decât să caute plăcere, să se dedea corupției trupului într-o lume plină de noroi. Chiar și când aud adevărul, cei care trăiesc în întuneric nu se gândesc la cum să îl pună în practică, nici nu sunt înclinați să Îl caute pe Dumnezeu, chiar dacă I-au văzut arătarea. Cum ar putea o omenire atât de depravată să aibă vreo șansă la mântuire? Cum ar putea o omenire atât de decăzută să trăiască în lumină?(Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „A avea o fire neschimbată înseamnă a fi în vrăjmășie cu Dumnezeu”). Atunci mi-am dat seama că a acționa după emoții vine mai ales din a fi indus în eroare și stricat de Satana. Prin educația școlară și influențele sociale, diavolul Satana îndoctrinează oamenii cu tot felul de filosofii lumești și legi ale supraviețuirii precum „Cerul îi distruge pe cei care nu sunt pentru ei înșiși”, „Sângele apă nu se face” și „Omul nu este neînsuflețit; cum poate el să fie lipsit de emoții?” Mi-am trăit viața după aceste filosofii, considerând că a-i proteja pe cei apropiați mie este un lucru pozitiv, echivalând compătimirea și mila cu iubirea. Cât despre înlocuirea surorii Li, am continuat să mă gândesc că eram din același loc și că avuse mereu grijă de mine, așa că atunci când înfrunta demiterea, m-am gândit că ar trebui s-o ajut și să vorbesc în favoarea ei. Am crezut că așa era corect. Știam că nu prea își îndeplinea datoria de conducător de grup, ci adesea le ținea predici și îi controla pe ceilalți. Să nu fie înlocuită ar fi dăunat fraților și surorilor și ar fi afectat lucrarea bisericii. Însă am acționat contrar principiilor adevărului și am nesocotit interesele casei lui Dumnezeu, făcând tot ce mi-a stat în putință să o protejez și să o mențin în funcție. Mi-am exploatat datoria ca să păstrez relația noastră și am folosit lucrarea bisericii ca să-i răsplătesc amabilitatea față de mine. Îmi exploatam puterea și datoria pentru câștigul propriu. În calitate de conducător, ar fi trebuit să mă gândesc la lucrarea bisericii și la viețile fraților și surorilor și să acționez după principiile adevărului în datoria mea. Însă înainte de orice am pus sentimentele, pe deplin conștientă de adevăr, dar nepracticându-l. Nu am trădat adevărul și principiile și am tratat cu nepăsare lucrarea bisericii? Mușcam mâna care mă hrănește! Apoi am văzut că acele filosofii lumești sunt erezii pe care Satana le folosește să strice și să înșele oamenii. A vorbi și a acționa în acest mod este complet lipsit de corectitudine și dreptate și chiar nu există niciun principiu al adevărului în asta. Aceasta este exact aceeași filosofie de viață a oficialilor din Partidul Comunist: „Când cineva promovează într-o funcție mai înaltă, familia și rudele trag foloase din statutul lui.” Când cineva devine un funcționar public, rudele sale de pretutindeni trag și ele foloase și pot face, practic, orice fără a fi pedepsiți. O societate controlată de PCC este atât de întunecată, atât de malefică, lipsită cu desăvârșire de corectitudine sau dreptate. În calitate de conducător al bisericii, neacționând după principii, ci trăind după aceste filosofii satanice, cum eram eu diferită de un funcționar al PCC? Faptul că nu voiam s-o demit pe sora Li n-a fost din iubire sau ajutor, mi-era doar teamă că va spune că sunt rece și insensibilă și că nu mă va mai privi cu aceiași ochi. Nu luam deloc în considerare viața ei. Înlocuirea cuiva din casa lui Dumnezeu se face pentru a încuraja reflecția asupra sinelui, astfel încât să se poată căi și schimba în timp. Este un mod prin care Dumnezeu mântuie și protejează oamenii. Am fost și eu demisă din datoria mea și, când mi-am învățat lecția din eșecul meu, biserica a rânduit o altă datorie potrivită pentru mine. Numai poticnirea și căderea m-au determinat să reflectez și mi-au permis să am o adevărată conștiință de sine. Am înțeles, de asemenea, mai mult din voia lui Dumnezeu de a mântui omul și am văzut că iubirea Lui conține atât milă cât și dreptate. Există principii în iubirea lui Dumnezeu; El nu ne răsfață sau alintă. Însă „iubirea” mea pentru ceilalți era plină de filosofii lumești satanice și era bazată pe interese personale. Era mărginită și egoistă, odioasă și dezgustătoare pentru Dumnezeu. Așa că mi-am dat seama că le face rău celorlalți și mie să ne bazăm pe propriile sentimente, iar asta a fost piedica mea cea mai mare în a practica adevărul și în a-mi face datoria bine. Fără să accept judecata și mustrarea cuvintelor lui Dumnezeu, fără căință adevărată, aș fi ofensat firea lui Dumnezeu și aș fi fost respinsă, detestată și eliminată de Dumnezeu.

Mai târziu, am citit un alt pasaj din cuvintele lui Dumnezeu: „Dacă doreşti să ai o relaţie normală cu Dumnezeu, atunci inima ta trebuie să se întoarcă spre Dumnezeu. Cu acest lucru ca bază, vei avea o relaţie normală cu alți oameni. Dacă nu ai o relaţie normală cu Dumnezeu, atunci, indiferent ce faci pentru a-ţi menţine relaţiile cu ceilalți oameni, indiferent cât lucrezi din greu sau câtă energie depui, totul va aparţine unei filosofii omenești de viață. Îţi menţii poziţia între oameni printr-o perspectivă umană şi o filosofie omenească, ca ei să te laude, dar nu urmezi cuvântul lui Dumnezeu pentru a stabili relaţii normale cu oamenii. Dacă nu te concentrezi pe relaţiile tale cu oamenii, ci îţi menţii o relaţie normală cu Dumnezeu, dacă ești dornic să-ţi dăruieşti inima lui Dumnezeu şi să înveţi să asculți de El, atunci, în mod natural, relaţiile tale cu toți oamenii vor deveni normale. Astfel, relaţiile acestea nu se bazează pe trup, ci au ca temelie iubirea lui Dumnezeu. Aproape că nu există interacţiuni trupești, însă în spirit există părtăşie, iubire reciprocă, alinare reciprocă şi aprovizionare pentru celălalt. Toate astea sunt făcute având la bază o inimă care-L mulțumește pe Dumnezeu. Aceste relaţii nu sunt menţinute bazându-se pe filosofia omenească a vieţii, ci se formează foarte natural purtând o povară pentru Dumnezeu. Nu necesită efort făcut de către om. Trebuie doar să practici în conformitate cu principiile cuvântului lui Dumnezeu(Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Este foarte important să stabilim o relație normală cu Dumnezeu”).

După ce am citit cuvintele lui Dumnezeu, am înțeles că relațiile cu frații și surorile sunt bazate mai ales pe iubirea lui Dumnezeu. Ele nu sunt menținute de filosofiile lumești ale Satanei. Practicarea adevărului este cheia. Mai ales când vine vorba de lucrarea din casa lui Dumnezeu, când vedem pe cineva făcându-și datoria în opoziție cu principiile adevărului, trebuie să avem părtășie despre adevăr ca să-i ajutăm și să-i sprijinim. Dacă tot nu se căiesc după un număr de părtășii, atunci trebuie să fie emondați și tratați când este necesar. Chiar și cu familia și prietenii, nu putem să ne bazăm pe propriile emoții sau să respectăm filosofiile lumești. Trebuie să facem lucrurile după principiile cuvintelor lui Dumnezeu: să avem părtășie când este necesar, iar dacă asta nu ajută, să-i înlocuim. Lucrarea bisericii și interesele casei lui Dumnezeu trebuie întotdeauna susținute. Doar acest lucru este în conformitate cu voia lui Dumnezeu. Mai târziu, am discutat despre asta cu câțiva colegi și am demis-o pe sora Li pe baza principiilor adevărului. Am avut, de asemenea, părtășie ca să-i analizăm performanța în lumina cuvintelor lui Dumnezeu și l-am promovat pe fratele Chen în funcția de conducător de grup. Doar atunci m-am simțit ușurată în inima mea. După o vreme, i-am citit surorii Li câteva dintre cuvintele lui Dumnezeu și am întrebat-o cum îi merge. A spus: „Slavă Ție, Dumnezeule! Tot ce face El e bun. La început, m-am simțit pesimistă și am suferit, dar citind cuvintele lui Dumnezeu și rugându-mă, am înțeles că Dumnezeu lucra în acest fel ca să mă schimbe și că, dacă n-aș fi fost demisă și nu mi s-ar fi arătat problemele, nu m-aș fi cunoscut pe mine însămi și nici nu m-aș fi schimbat și nu m-aș fi căit cum o fac acum.” Auzind acest lucru, am simțit cât de plăcut este să te lepezi de trup și să practici adevărul. De asemenea, am avut experiența că doar practicarea adevărului și urmarea principiilor este în conformitate cu voia lui Dumnezeu. Aceasta este singura cale demnă.

Ești norocos! Apasă pe butonul de Messenger pentru a ne contacta, ceea ce te va ajuta să ai ocazia de a întâmpina pe Domnul și de a obține binecuvântarea lui Dumnezeu în 2024!

Conținut similar

Încercările unui mediu dificil

de Junior, AfricaDe când eram mic, am fost mereu influențat de societate. Îmi plăcea să îi urmez pe ceilalți în tot ce făceam – oamenii din...

Un partener nu este un rival

de Claire, MyanmarLa scurt timp după ce am acceptat lucrarea lui Dumnezeu din zilele de pe urmă, am început să ud nou-veniții. Pentru că...

O decizie de neșters

de Bai Yang, ChinaCând aveam 15 ani, tatăl meu a murit din cauza unei boli subite. Mama nu a putut suporta această lovitură și s-a...