Îl poate reprezenta Biblia pe Domnul?
Dumnezeu Atotputernic spune: „Dumnezeu Însuși este viața și adevărul, iar viața Lui și adevărul coexistă. Cei care sunt incapabili să dobândească adevărul nu vor câștiga niciodată viața. Fără îndrumare, sprijin și furnizarea adevărului, vei dobândi doar slove, doctrine și, mai mult decât atât, moartea. Viața lui Dumnezeu este mereu prezentă, iar adevărul și viața Lui coexistă. Dacă nu poți găsi sursa adevărului, atunci nu vei dobândi hrana vieții; dacă nu poți dobândi darul vieții, atunci, cu siguranță, nu vei avea adevărul și, astfel, în afară de imaginații și concepții, întregul tău corp nu va fi nimic altceva decât trup, trupul tău împuțit. Să știi, cuvintele din cărți nu sunt considerate viață, istoria scrisă nu poate fi considerată ca adevăr, iar doctrinele din trecut nu pot servi drept istorisire a cuvintelor rostite în prezent de Dumnezeu. Doar ceea ce este exprimat de Dumnezeu atunci când vine pe pământ și trăiește printre oameni este adevărul, viața, voia lui Dumnezeu și modul Său actual de a lucra” („Cuvântul Se arată în trup”). În credința mea în Domnul, mă limitam la sensul literal al Bibliei, crezând că Îl reprezintă pe Domnul și că e singura cale de a câștiga viață. Cuvintele lui Dumnezeu m-au făcut să văd că acestea nu erau decât noțiunile și închipuirile mele. Numai Dumnezeu este adevărul și sursa vieții omenești. Biblia este doar o consemnare a lucrării lui Dumnezeu și nu-I poate înlocui lucrarea și cuvintele actuale. Dacă, drept credincioși, aderăm doar la Biblie, însă nu urmăm pașii lui Dumnezeu și nu-I acceptăm lucrarea din zilele de pe urmă, vom crede până la sfârșit, dar nu vom dobândi adevărul și viața.
Într-o zi de vară din 2017, un coleg mi-a spus cu asprime: „S-ar putea ca mama ta să aibă legături cu Fulgerul de la Răsărit. Te sfătuiesc să fii atentă. Calea lor nu urmează Biblia, merge dincolo de ea.” Mi-a fost greu să cred asta. Mama mea era diacon în biserică, iar Biblia îi era un fundament solid. Cum să fi luat legătura cu Fulgerul de la Răsărit? M-am simțit îngrijorată așa că am decis să mă întorc repede acasă pentru a vedea cu ochii mei.
Când am ajuns, mama mi-a spus că Domnul Isus Se întorsese, exprima multe cuvinte și făcea judecata începând din casa lui Dumnezeu. M-a sfătuit să cercetez lucrarea lui Dumnezeu din zilele de pe urmă. I-am răspuns: „Pastorul spune mereu că Biblia a fost inspirată de Dumnezeu, că este, în întregime, cuvântul Lui. Credința în Domnul înseamnă credință în Biblie. Altfel, nu este credință în Domnul. Calea Fulgerului de la Răsărit merge dincolo de Biblie și s-a abătut de la calea Domnului. Nu mai lua legătura cu ei.” Însă mama a răspuns cu blândețe: „De câteva zile, merg la întruniri cu membrii Bisericii lui Dumnezeu Atotputernic și am aflat câteva adevăruri. Multe dintre nelămuririle pe care le aveam în credința mea s-au clarificat acum. Părtășia lor are îndrumarea și luminarea Duhului Sfânt. Sunt lucruri despre care pastorul nu vorbește niciodată. Întrunirea cu ei a fost atât de plăcută și hrănitoare pentru mine. Întâmpinarea Domnului e lucru mare. Citește, mai întâi, cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic și ascultă părtășia fraților și surorilor.” Văzând-o atât de insistentă, nu am mai spus nimic. Am mers în camera mea și m-am gândit cu calm la ceea ce spusese. Avea dreptate. Judecam cu ușurință Fulgerul de la Răsărit fără ca mai întâi să aud ce au de spus. Nu era un lucru rezonabil. Însă, apoi m-am gândit: „Pastorul spune mereu că tot ce e în Biblie a fost inspirat de Dumnezeu, că aceasta este fundamentul credinței noastre. Și asta-i drept.” Eram plină de sentimente contradictorii și nu știam pe cine să ascult. M-am rugat Domnului și I-am cerut să-mi acorde îndrumare ca să deosebesc binele de rău.
A doua zi, mama mi-a cerut iar să cercetez lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic. A spus că, dacă ratam această șansă de a-L întâmpina pe Domnul, o să fie prea târziu pentru regrete. Apoi m-am gândit: „Bănuiesc că aș putea merge să văd ce predică ei, ca să-mi pot da seama dacă Dumnezeu Atotputernic chiar este Domnul Isus întors.” Într-un târziu, am fost de acord să le ascult părtășia. Într-o întrunire, fratele Yang de la Biserica lui Dumnezeu Atotputernic a vorbit despre planul de gestionare (planul mântuirii) de 6.000 de ani al lui Dumnezeu, despre felul în care Satana corupe oamenii și despre felul în care Dumnezeu lucrează, pas cu pas, pentru mântuirea omului. Nu am mai auzit niciodată o părtășie atât de edificatoare. Mă atrăgea din ce în ce mai mult. Am hotărât să cercetez Fulgerul de la Răsărit.
Odată, într-o întrunire, l-am întrebat pe fratele Yang: „Pastorul spune mereu că Biblia a fost inspirată de Dumnezeu și că tot ce este în ea e cuvântul Lui, dar tu spui că nu conține doar cuvântul lui Dumnezeu, ci și multe cuvinte ale omului. De ce spui asta?” Răbdător, a răspuns: „Mulți oameni religioși susțin că Biblia a fost inspirată de Dumnezeu și că tot ce este în ea e cuvântul Lui. Însă nimeni nu a cercetat dacă ea chiar este bazată pe cuvântul lui Dumnezeu. Adevărul e că nici Duhul Sfânt și nici Domnul Isus nu au spus vreodată asta și că acest lucru nu stă scris nici în cărțile profetice. «Toată Scriptura este inspirată de Dumnezeu», spune Pavel. Pavel a fost doar un om obișnuit, drept urmare cuvintele lui nu erau adevărul. Dacă nu cercetăm faptele, ci stabilim orbește, pe baza acelei afirmații, că tot ce este în Biblie e cuvântul lui Dumnezeu, nu am fi arbitrari? Realitatea este că doar o parte a cărților profetice a fost inspirată de Dumnezeu și reprezintă cuvintele Sale. Totul este arătat clar prin: «așa a spus Iahve», «Iahve mi-a vorbit» sau «viziunea lui Isaia» și așa mai departe. Restul este alcătuit din cuvintele omului și sunt, în mare parte, consemnări ale lucrării lui Dumnezeu. Nu ar fi confuz și derutant să susținem, fără niciun fundament, că vorbele omului din Biblie au fost inspirate de Dumnezeu, că sunt cuvântul lui Dumnezeu?” „În afară de cuvintele Domnului Isus și de profețiile din Apocalipsa, Noul Testament este alcătuit, în mare parte, din epistolele discipolilor și apostolilor, care constituie cunoașterea omului. Aceste lucruri au luminarea Duhului Sfânt și sunt în conformitate cu adevărul. Bineînțeles că sunt edificatoare, dar tot sunt cuvintele omului. Cum pot fi ele numite cuvântul lui Dumnezeu sau inspirate de Dumnezeu? Dumnezeu este adevărul, calea și viața și numai El poate exprima adevărul. Niciun om nu poate exprima cuvântul lui Dumnezeu sau adevărul. Dumnezeu e Dumnezeu și omul este om. Cuvintele omului și cele ale lui Dumnezeu nu pot fi niciodată pe picior de egalitate. Dacă luăm cuvintele omului, ale lui Pavel, din Biblie drept cuvintele lui Dumnezeu, atunci asta e o blasfemie!” „Ideea că Biblia a fost inspirată de Dumnezeu și că este, în întregime, cuvântul Său, este doar o interpretare umană și nu se bazează pe fapte.”
Am fost de acord cu fratele Yang și cu părtășia lui. În Biblie există, cu siguranță, cuvinte ale omului, nu doar cele ale lui Dumnezeu, dar nu am putut să accept imediat și pe deplin acest lucru. M-am gândit: „Întreaga lume religioasă crede că Dumnezeu a inspirat întreaga Biblie. E posibil ca toată lumea să se înșele?” Atunci I-am spus Domnului o rugăciune în sinea mea: „O, Doamne, dacă este adevărat că nu tot ce este în Biblie a venit de la Tine, atunci, Te rog, luminează-mă și îndrumă-mă pentru a înțelege.”
Fratele Yang a continuat: „Dacă întreaga Biblie ar fi fost inspirată de Dumnezeu, atunci în ea nu ar trebui să existe nici cea mai mică greșeală. Însă realitatea este că Biblia conține destule erori. De exemplu, ascensiunea la tron a lui Iehoiachim. Se spune în 2 Cronici 36:9: «Iehoiachim avea opt ani când a început să domnească și a domnit trei luni și zece zile în Ierusalim.» Apoi, în 2 Regi 24:8 se spune: «Iehoiachin era în vârstă de optsprezece ani când a devenit rege şi a domnit la Ierusalim timp de trei luni.» Ambele versete consemnează faptul că Iehoiachim a domnit ca rege, dar într-o parte se spune „opt”, în timp ce în cealaltă se spune „optsprezece”. Una spune că a domnit trei luni și zece zile, dar cealaltă spune că a domnit trei luni. Mai este și lepădarea lui Petru de Domnul în cele patru Evanghelii. Stă scris în Matei 26:75: «Înainte de cântatul cocoşului, te vei lepăda de Mine de trei ori!» Însă, apoi, în Marcu 14:72 se spune: «Înainte de al doilea cântat al cocoşului te vei lepăda de Mine de trei ori!» Este aceeași întâmplare, dar există conflicte evidente în cronologie. Este evident că unele părți ale Bibliei sunt consemnări ale omului și nu inspirația lui Dumnezeu.”
Părtășia fratelui Yang m-a lăsat fără cuvinte. M-am gândit: „Așa e! Există discrepanțe evidente în versete diferite care consemnează aceeași întâmplare. Dacă ar fi venit, într-adevăr, de la Duhul Sfânt, nu are exista nicio diferență.” Înainte, nu observasem aceste chestiuni. Credeam că toată Biblia a fost inspirată de Dumnezeu și că era, în întregime, cuvântul Său, însă atunci am putut vedea greșeala din acea înțelegere.
După întrunire, m-am gândit serios la părtășia fratelui Yang și am recitit câteva dintre cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic la care ne uitasem. „Astăzi, oamenii cred că Biblia este Dumnezeu și că Dumnezeu este Biblia. Și mai cred că toate cuvintele din Biblie au fost singurele cuvinte rostite de Dumnezeu, că toate acestea au fost spuse de Dumnezeu. Cei care cred în Dumnezeu chiar susțin că, deși toate cele șaizeci și șase de cărți ale Vechiului și Noului Testament au fost scrise de oameni, totuși, toate au fost dăruite prin inspirația lui Dumnezeu și sunt o consemnare a cuvântărilor Duhului Sfânt. Aceasta este înțelegerea eronată a oamenilor, care nu este în totalitate conformă cu faptele. În realitate, în afară de cărțile profetice, cea mai mare parte a Vechiului Testament este o consemnare istorică. Unele dintre epistolele Noului Testament provin din experiențele oamenilor, iar altele provin din iluminarea Duhului Sfânt; epistolele lui Pavel, de pildă, s-au născut din lucrarea unui om, toate au fost rezultatul iluminării Duhului Sfânt și au fost scrise pentru biserici, fiind cuvinte de îndemn și încurajare pentru frații și surorile din biserici. Nu au fost cuvinte rostite de Duhul Sfânt – Pavel nu a putut vorbi în numele Duhului Sfânt, nu a fost profet și cu atât mai puțin nu a avut viziuni precum Ioan. Epistolele lui au fost scrise pentru bisericile din Efes, Filadelfia, Galatia și altele. […] Dacă oamenii văd epistolele sau cuvintele precum cele ale lui Pavel ca declarații ale Duhului Sfânt, venerându-le ca și cum ar fi Dumnezeu, atunci nu se poate spune decât că sunt profund lipsiți de discernământ. Mai aspru spus, oare nu e asta o blasfemie? Cum ar putea un om să vorbească în numele lui Dumnezeu? Și cum ar putea oamenii să se închine înaintea consemnărilor din epistolele sale și înaintea cuvintelor sale ca și cum ar fi o carte sfântă sau o carte cerească? Ar putea cuvintele lui Dumnezeu să fie rostite la întâmplare de către un om? Cum ar putea un om să vorbească în numele lui Dumnezeu?” („Cuvântul Se arată în trup”). Dumnezeu Atotputernic lămurește care este cuvântul lui Dumnezeu în Biblie și care sunt cuvintele, experiențele și înțelegerea omului. M-am convins că Biblia nu este în întregime cuvântul lui Dumnezeu. Cuvintele de la Iahve Dumnezeu, de la Domnul Isus, de la profeți inspirați de Dumnezeu și profețiile din Apocalipsa sunt cuvântul lui Dumnezeu. Restul sunt, în mare parte, cuvintele și consemnările omului.
A doua zi, într-o întrunire, i-am spus fratelui Yang: „Acum înțeleg că ceea ce spune Pavel: «Toată Scriptura este inspirată de Dumnezeu» nu este chiar adevărat, dar încă am nelămuriri în legătură cu un lucru. Pastorul nostru spune că Biblia este fundamentul credinței creștine, că Îl reprezintă pe Dumnezeu și că singura noastră cale de a crede în Dumnezeu este să respectăm Biblia. Asta cred și eu, dar nu știu dacă este corect.”
Fratele Yang a spus: „Mulți oameni religioși au o părere similară. Pun Biblia pe același loc cu Dumnezeu, sau chiar deasupra Lui. Poate fi asta conform voii Domnului? Dumnezeu este Creatorul, sursa întregii vieți. Ne oferă ape vii care nu seacă niciodată. Bogăția lui Dumnezeu este nețărmurită. Pe de altă parte, Biblia este doar o consemnare a lucrării lui Dumnezeu. Este o carte istorică, iar consemnările ei despre lucrarea și cuvintele lui Dumnezeu sunt foarte limitate. Cum să fie egală cu Dumnezeu? Cum să-L reprezinte?” În plus, mi-a arătat două clipuri cu lecturi ale cuvintelor lui Dumnezeu. Dumnezeu Atotputernic spune: „Din momentul în care a existat Biblia, credința oamenilor în Domnul a fost credința în Biblie. În loc să spunem că oamenii cred în Domnul, este mai bine să spunem că ei cred în Biblie; în loc să spunem că ei au început să citească Biblia, este mai bine să spunem că ei au început să creadă în Biblie; și, în loc să spunem că ei s-au întors la Domnul, ar fi mai bine să spunem că ei s-au întors la Biblie. Astfel, oamenii venerează Biblia ca și cum ar fi Dumnezeu, ca și cum ar fi ceea ce le dă viață, iar pierderea ei ar fi același lucru cu pierderea vieții. Oamenii văd Biblia ca fiind la fel de importantă ca Dumnezeu, ba chiar există unii care o văd ca fiind mai importantă ca Dumnezeu. Dacă oamenii sunt lipsiţi de lucrarea Duhului Sfânt, dacă nu-L pot simți pe Dumnezeu, ei pot trăi în continuare, dar de îndată ce pierd Biblia ori pierd celebrele capitole și pilde din Biblie, este ca și cum și-ar fi pierdut viața.” „Ei cred în existența Mea numai prin prisma Bibliei. Pentru ei, Eu sunt același cu Biblia; fără Biblie Eu nu exist, iar fără Mine nu există Biblie. Ei nu dau nicio atenție existenței sau acțiunilor Mele, ci dedică o atenție extremă și deosebită fiecărui cuvânt din Scriptură, iar mulți dintre ei chiar cred că Eu nu ar trebui să fac nimic din ce doresc să fac decât dacă acest lucru este profețit de Scriptură. Ei acordă prea multă importanță Scripturii. Se poate spune că văd cuvintele și expresiile ca fiind prea importante, mergând până la a folosi versete din Biblie pentru a măsura fiecare cuvânt spus de Mine și pentru a Mă condamna. Ceea ce caută ei nu este calea compatibilității cu Mine, sau calea compatibilității cu adevărul, ci calea compatibilității față de cuvintele Bibliei, și cred că orice lucru care nu este conform Bibliei este, fără excepție, în afara lucrării Mele. Oare nu sunt astfel de oameni urmașii ascultători ai fariseilor? Fariseii evrei foloseau legea lui Moise pentru a-L condamna pe Isus. Ei nu căutau compatibilitate cu Isus în acea epocă, ci urmau cu sârg legea în litera ei, până acolo încât au ajuns, într-un sfârșit, să-L țintuiască în piroane pe cruce pe Isus Cel nevinovat, învinovățindu-L că nu respectase legea Vechiului Testament și că nu era Mesia. Care era esența lor? Nu era oare aceea că nu căutau calea compatibilității cu adevărul? Erau preocupați până la obsesie de fiecare cuvânt din Scriptură, nedând nicio atenție voinței Mele, nici pașilor și metodelor lucrării Mele. Ei nu erau oameni care să caute adevărul, ci oameni care se agățau rigid de cuvinte; nu erau oameni care să creadă în Dumnezeu, ci oameni care credeau în Biblie. În esență, erau câinii de pază ai Bibliei. Pentru a proteja interesele Bibliei, a susține demnitatea Bibliei și pentru a proteja reputația Bibliei, ei au mers până acolo încât L-au răstignit pe Isus Cel milostiv pe cruce. Ei au făcut acest lucru doar de dragul de a proteja Biblia și de a păstra statutul fiecărui cuvânt din Biblie în inimile oamenilor. Astfel că au preferat să renunțe la viitorul lor și să dea jertfă pentru păcate cerând condamnarea la moarte a lui Isus, Cel care nu S-a conformat doctrinei Scripturii. Oare nu erau ei niște lachei ai fiecărui cuvânt din Scriptură?” („Cuvântul Se arată în trup”).
Apoi ne-a explicat: „Trebuie să știm că, dacă idolatrizăm orbește Biblia sau chiar o folosim în locul Domnului și al lucrării Sale, asta înseamnă să credem, de fapt, în Biblie și nu în Domnul. Dacă ne agățăm de Biblie fără să urmăm pașii lui Dumnezeu sau lucrarea Duhului Sfânt, ne împotrivim Domnului. Fariseii considerau Scriptura superioară tuturor lucrurilor și se agățau de cuvintele ei exacte. Când Domnul Isus S-a arătat și a lucrat, ei au știut că lucrarea și cuvintele Lui aveau autoritate, dar nu au cercetat și investigat acest lucru. Au încercat numai să critice, spunând că lucrarea și cuvintele Lui mergeau dincolo de Vechiul Testament, așa că L-au condamnat și apoi au complotat să-L răstignească. Au ofensat firea lui Dumnezeu și au fost pedepsiți.” „De asemenea, oamenii religioși se închină orbește Bibliei în zilele de pe urmă și chiar o consideră superioară lui Dumnezeu Însuși. Când Îl aud pe Dumnezeu exprimând adevăruri pentru a face judecata din zilele de pe urmă, nu cercetează asta. Se împotrivesc cu sălbăticie și condamnă lucrarea și cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic, pentru că acestea nu sunt în Biblie. Cum este acest lucru diferit de vremea în care fariseii s-au agățat, cu toții, de Scripturi și s-au împotrivit Domnului?” „E clar că doar închinarea la Biblie fără cercetarea lucrării Duhului Sfânt sau urmarea pașilor lui Dumnezeu e pur și simplu greșită și o rătăcire de la calea Domnului.”
Când am auzit toate astea, mi-a fost foarte rușine și am fost convinsă pe deplin. Am văzut cum crezusem în Biblie în loc să cred în Domnul. Am văzut că nu căutasem voia Domnului în credința mea, ci crezusem orbește ceea ce spuneau pastorii și prezbiterii. Am crezut că toată lucrarea și cuvintele lui Dumnezeu erau în Biblie, că Biblia Îl reprezenta pe Domnul și că orice altceva nu era credință în El. Nu făceam aceeași greșeală ca fariseii? Aveam o mare admirație pentru cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic. M-am gândit: „Cuvintele Lui explică perfect adevărul despre Biblie. În plus, ele expun exact atitudinea omenirii față de ea. Să fie acestea într-adevăr cuvintele lui Dumnezeu?”
Fratele Yang și-a continuat părtășia. „Nimic din toate astea nu neagă valoarea Bibliei, mai degrabă ne ajută s-o abordăm cum se cuvine. Domnul a spus: «Voi cercetaţi Scripturile deoarece credeţi că în ele aveţi viaţă veşnică, dar tocmai acestea sunt cele care depun mărturie despre Mine! Şi totuşi nu vreţi să veniţi la Mine ca să aveţi viaţă!» (Ioan 5:39-40). Cuvintele Domnului Isus sunt clare. Biblia Îl mărturisește pe Dumnezeu, este o consemnare a lucrării Lui din Epoca Legii și cea a Harului. Dacă doar ne agățăm de Biblie fără să-L urmăm pe Hristos sau să ne supunem lucrării actuale a lui Dumnezeu, chiar dacă vom crede toată viața, nu vom câștiga adevărul și cu atât mai puțin viața veșnică. Putem câștiga viața veșnică doar dacă Îl urmăm pe Hristos. Domnul Isus a fost răstignit în Epoca Harului pentru a răscumpăra omenirea și a ne oferi o cale să ne pocăim. Chiar dacă păcatele ne pot fi iertate prin credința în Domnul, natura noastră păcătoasă tot va rămâne. Continuăm să trăim păcătuind și mărturisind. Nu am scăpat de păcat și nici nu am fost curățiți. Domnul este sfânt, deci cum ar putea primi în Împărăția Sa oameni care încă păcătuiesc și I se împotrivesc? De asta Domnul Isus a profețit că Se va întoarce să vorbească și să facă lucrarea de judecată, pentru a curăți și mântui omenirea și pentru a ne duce în Împărăția lui Dumnezeu.” „Este așa cum a profețit Domnul Isus: «Mai am să vă spun multe lucruri, dar acum nu le puteţi purta. Însă când va veni El, Duhul adevărului, vă va călăuzi în tot adevărul»” (Ioan 16:12-13). „«Pe cel ce Mă respinge şi nu primeşte cuvintele Mele are cine să-l judece: Cuvântul pe care l-am spus Eu, acela îl va judeca în ziua de pe urmă» (Ioan 12:48). De asemenea, în 1 Petru, se spune: «Căci este timpul să înceapă judecata chiar de la Casa lui Dumnezeu»” (1 Petru 4:17). „Domnul Isus S-a întors. El este Dumnezeu Atotputernic, Hristos din zilele de pe urmă. El face lucrarea de judecată și exprimă toate adevărurile pentru a curăți și mântui omenirea; de exemplu, cum să-L cunoaștem pe Dumnezeu și să-I cunoaștem lucrarea, cele trei etape ale lucrării de mântuire a lui Dumnezeu și rodul ei, cum Satana corupe omenirea, cum Dumnezeu o mântuiește, cum să înțelegem adevărul propriei noastre corupții de către Satana și cum să fim curățiți de firile noastre corupte. De asemenea, ce înseamnă cu adevărat frica, iubirea și supunerea față de Dumnezeu și multe altele. Lucrarea și cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic adeveresc profețiile întoarcerii Domnului. Doar urmând pașii Mielului, acceptând lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic și trecând prin judecata lui Dumnezeu, putem câștiga adevărul și viața și putem intra în Împărăția Sa.”
Aș vrea să mai urmărim câteva clipuri despre cuvintele lui Dumnezeu pe care ni le-a arătat fratele Yang „Dumnezeu Însuși este viața și adevărul, iar viața Lui și adevărul coexistă. Cei care sunt incapabili să dobândească adevărul nu vor câștiga niciodată viața. Fără îndrumare, sprijin și furnizarea adevărului, vei dobândi doar slove, doctrine și, mai mult decât atât, moartea. Viața lui Dumnezeu este mereu prezentă, iar adevărul și viața Lui coexistă. Dacă nu poți găsi sursa adevărului, atunci nu vei dobândi hrana vieții; dacă nu poți dobândi darul vieții, atunci, cu siguranță, nu vei avea adevărul și, astfel, în afară de imaginații și concepții, întregul tău corp nu va fi nimic altceva decât trup, trupul tău împuțit. Să știi, cuvintele din cărți nu sunt considerate viață, istoria scrisă nu poate fi considerată ca adevăr, iar doctrinele din trecut nu pot servi drept istorisire a cuvintelor rostite în prezent de Dumnezeu. Doar ceea ce este exprimat de Dumnezeu atunci când vine pe pământ și trăiește printre oameni este adevărul, viața, voia lui Dumnezeu și modul Său actual de a lucra.” „Hristos din zilele de pe urmă aduce viață și aduce calea trainică și veșnică a adevărului. Acest adevăr este cărarea prin care omul va dobândi viața și singura cărare prin care omul Îl va cunoaște pe Dumnezeu și va fi aprobat de Dumnezeu. Dacă nu cauți calea vieții oferite de Hristos în zilele de pe urmă, atunci nu vei obține niciodată aprobarea lui Isus și nu te vei califica niciodată să pășești prin porțile Împărăției cerurilor, deoarece tu ești atât o marionetă, cât și un prizonier al istoriei. Cei care sunt controlați de norme, de slove și sunt încătușați de istorie, nu vor fi niciodată capabili să dobândească viața și nu vor putea niciodată să câștige calea veșnică a vieții. Acest lucru se întâmplă deoarece tot ceea ce au ei este o apă tulbure de care s-au agățat timp de mii de ani, spre deosebire de apa vieții, care se revarsă din tron” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Doar Hristos din zilele de pe urmă îi poate oferi omului calea vieții veșnice”).
Ascultarea acestui clip chiar mi-a înseninat inima. Mi-am dat seama că, deși Biblia este o consemnare a lucrării lui Dumnezeu din trecut, ea nu este sursa vieții. Numai Dumnezeu este sursa vieții noastre. Nu ne putem agăța de Biblie. Cel mai important este să ne supunem lucrării și cuvintelor actuale ale lui Dumnezeu. Am știut, fără urmă de îndoială, că vorbele lui Dumnezeu Atotputernic sunt cuvintele lui Dumnezeu de astăzi. Cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic explică pe deplin noțiunile noastre și povestea din spatele Bibliei. Cine dacă nu Dumnezeu ar fi putut spune toate acestea cu o asemenea autoritate? Pe parcursul zilelor ce au urmat, am profitat de orice ocazie de a avea părtășie cu frații și surorile despre cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic. Am dobândit puțină înțelegere a întrupării lui Dumnezeu și a felului în care El judecă omul în zilele de pe urmă, precum și a felului de credință care este în conformitate cu voia lui Dumnezeu. Am aflat puțin și despre rezultatele și destinațiile oamenilor, precum și alte adevăruri. M-am convins pe deplin că Dumnezeu Atotputernic este Domnul Isus întors și am acceptat lucrarea Sa din zilele de pe urmă. Slavă lui Dumnezeu Atotputernic!
Ești norocos! Apasă pe butonul de Messenger pentru a ne contacta, ceea ce te va ajuta să ai ocazia de a întâmpina pe Domnul și de a obține binecuvântarea lui Dumnezeu în 2024!