de Meng’ai, Malaezia

În anul în care a murit soțul meu, am fost foarte disperată și, pe deasupra, am avut sarcina suplimentară de a-mi crește copiii. Greutățile se abătuseră brusc asupra vieții mele, însă am avut dragostea Domnului cu mine tot timpul și, cu ajutorul fraților și surorilor mele, am trecut prin această perioadă dificilă. Pentru a răsplăti dragostea Domnului, am continuat să fac donații și să slujesc biserica și fac acest lucru de mai bine de treizeci de ani. În acest timp, am experimentat înflorirea bisericii și am văzut evenimentul glorios al răspândirii Evangheliei Domnului Isus. De asemenea, am fost martoră la pustiirea și neputința din biserică. M-am gândit la momentul când Duhul Sfânt a început să facă marea lucrare în biserică, când am experimentat bucurie și am câștigat mult din ascultarea predicării pastorului. Exista dragoste reciprocă între frați și surori, ca și cum am fi fost toți o singură familie, și toți erau uniți în răspândirea Evangheliei și în a fi martori pentru Domnul. Mai târziu, fără să știu ce se întâmplase, nu mai era nicio lumină în ceea ce predica pastorul. Era ca și cum totul era aceeași poveste veche repetată iar și iar, iar credincioșii pur și simplu nu puteau obține nimic pentru a se hrăni sau a se aproviziona. Credința și dragostea lor au scăzut treptat și tot mai puțini oameni veneau la adunări. Aceia dintre noi care participam la slujire făceam totul superficial. Noi toți am acționat conform dorințelor oamenilor în lucrarea de slujire și deloc în slujirea lui Dumnezeu, ci mai degrabă ne-am străduit în fața altor oameni și am încercat să le facem pe plac. Știam că acest tip de slujire nu era în conformitate cu voia lui Dumnezeu, așa că acest lucru era foarte dureros pentru mine. De asemenea, mă simțeam neajutorată, fără nicio idee despre cum să merg pe cărarea din fața mea. Prin urmare, speram tot mai mult ca Domnul să Se întoarcă cât mai curând posibil, astfel încât toate aceste probleme să fie rezolvate.

Tocmai când mă simțeam derutată, în 2016 am investigat lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic din zilele de pe urmă. Am citit o bună parte din cuvântul lui Dumnezeu Atotputernic și am ascultat părtășia fraților și surorilor din Biserica lui Dumnezeu Atotputernic și lucrurile pentru care erau martori și, în cele din urmă, am înțeles că Domnul Isus Se întrupase demult și venise în lume pentru a-Și exprima cuvintele și a îndeplini lucrarea de judecată din zilele de pe urmă începând de la casa lui Dumnezeu și că făcea toate acestea pentru a purifica și a mântui pe deplin omenirea și a o aduce în Împărăția cerească. Cuvântul lui Dumnezeu Atotputernic mi-a lămurit taina întoarcerii Domnului la care mă gândisem atâția ani. Am înțeles că întoarcerea Domnului era împărțită în cele două forme ale venirii ascunse și ale venirii publice. Domnul S-a întrupat mai întâi ca Fiu al Omului la venirea ascunsă pentru a-Și exprima cuvântul, pentru a-l judeca și a-l curăți pe om și pentru a face un grup de biruitori înaintea dezastrelor. Atunci când marile dezastre se vor abate, El îi va răsplăti pe cei buni și-i va pedepsi pe cei răi și va veni în mod public, arătându-Se tuturor națiunilor și popoarelor. În acel moment, lucrarea lui Dumnezeu întrupat la venirea ascunsă se va fi terminat deja, iar toți cei care se împotrivesc și condamnă lucrarea lui Dumnezeu din zilele de pe urmă vor întâmpina dezastrele plângând mult și scrâșnindu-și dinții. Frații și surorile au avut părtășie cu mine și despre adevăruri precum cele trei etape ale lucrării lui Dumnezeu de mântuire a omenirii, semnificația întrupării lui Dumnezeu și modul cum Dumnezeu va înfăptui lucrarea de judecată în zilele de pe urmă. Atunci am înțeles de ce înainte, în slujirea bisericii, nu avuseserăm călăuzirea lui Dumnezeu și de ce nu eram pe calea cea bună în citirea Scripturii, în rugăciune și în studiul biblic. Am înțeles de ce nu simțiserăm prezența Duhului Sfânt. Dumnezeu îndeplinise deja lucrarea nouă și încheiase Epoca Harului, începând Epoca Împărăției. Duhul Sfânt nu mai lucra în bisericile Epocii Harului, astfel că spiritele oamenilor se veștejiseră și se întunecaseră, lipsite de orice bucurie sau mulțumire și ei nu putuseră obține nicio hrană în viețile lor spirituale. Doar datorită călăuzirii și îndrumării lui Dumnezeu am fost în stare să recunosc glasul lui Dumnezeu în cuvântul lui Dumnezeu Atotputernic și am acceptat cu bucurie lucrarea lui Dumnezeu din zilele de pe urmă. După aceea, frații și surorile îmi împărtășeau frecvent on-line cuvântul lui Dumnezeu Atotputernic. Vizionarea filmelor, a videoclipurilor cu dansuri corale și a videoclipurilor muzicale produse de Biserica lui Dumnezeu Atotputernic mi-a oferit o mare susținere și I-am mulțumit lui Dumnezeu din inimă că m-a condus înaintea tronului Lui. M-am bucurat să fiu păstorită și hrănită de cuvântul lui Dumnezeu și am intrat într-o viață fericită de a trăi față în față cu Dumnezeu.

Într-o zi, soția unuia dintre pastorii din biserică mi-a trimis un mesaj din senin, spunând: „De ce ți-a plăcut o postare a Fulgerului de la Răsărit? De asemenea, ai permis ca aceasta să fie postată pe pagina ta și este împotriva voii Domnului să faci acest lucru. Dacă enoriașii noștri văd postarea cu Fulgerul de la Răsărit și devin interesați de cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic, toți vor merge să citească despre Fulgerul de la Răsărit, și ce ne vom face atunci? Nu trebuie să mai iei legătura cu oamenii de la Fulgerul de la Răsărit. Ar trebui să ștergi imediat informațiile lor de contact…” Eu am răspuns: „Filmele evanghelice, imnurile și videoclipurile muzicale ale Bisericii lui Dumnezeu Atotputernic sunt toate foarte bune și am obținut mult din ele. Ar trebui să le dau un like!” Am vrut să trimit alte mesaje soției pastorului, dar, înainte să termin de scris, ea a spus multe lucruri care Îl atacau și Îl condamnau pe Dumnezeu Atotputernic și calomniau Biserica lui Dumnezeu Atotputernic. Am văzut că nu avea niciun fel de dorință să cerceteze această importantă chestiune a întoarcerii Domnului, ci doar făcea orice judecăți și observații dezaprobatoare considera potrivite. Nu am mai vrut să vorbesc despre asta cu ea, așa că pur și simplu am schimbat subiectul.

La câteva zile după ce s-a întâmplat asta, pastorul Yang a venit să mă caute să vorbim. După un schimb de amabilități, pastorul Yang m-a întrebat: „Te-ai uitat la vreun alt grup religios on-line?” Nu știam de ce mi-ar pune pastorul Yang o astfel de întrebare și am spus: „Prietenii mei de pe Facebook aparțin multor confesiuni diferite și cred că articolele pe care le postează sunt corecte și bune și încerc mereu să le înțeleg și să văd dacă există vreo lumină nouă în ele. Spuneți că este greșit să fac asta?” Pastorul Yang m-a întrebat din nou: „La Fulgerul de la Răsărit te-ai convertit tu în urmă cu doi ani? De ce vrei să investighezi Fulgerul de la Răsărit? De asemenea, te-ai dus să o cauți frecvent pe cutare soră (o soră care acceptase lucrarea lui Dumnezeu din zilele de pe urmă, ale cărei fotografii fuseseră postate și care fusese acuzată și abandonată de pastorul bisericii de origine)?…” Auzind asaltul de întrebări adresate de pastorul Yang, am început să mă supăr și am spus: „Biserica lui Dumnezeu Atotputernic este bună și în ea există adevărul și lucrarea Duhului Sfânt. Voi merge oriunde există adevărul și lucrarea Duhului Sfânt și asta e ce se cuvine să fac. Nu există nicio lumină nouă în biserica noastră, iar spiritul meu este întunecat și nu găsește nicio hrană acolo. Vreau să găsesc o biserică în care este lucrarea Duhului Sfânt, unde viața mea poate primi hrana adevărului. Îmi plac învățăturile Fulgerului de la Răsărit, iar cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic sunt toate adevărul. Ele îmi permit să obțin susținere. Nu am greșit să investighez Fulgerul de la Răsărit și sunt liberă să fac acest lucru.” Pastorul Yang a spus: „Ceea ce predică oamenii de la Fulgerul de la Răsărit depășește limitele Bibliei și nu există alte cuvinte ale lui Dumnezeu decât cele din Biblie. Dacă ceea ce predică ei deviază de la Biblie, atunci este greșit.” Eu am spus: „Am auzit odată un predicator spunând același lucru și am fost eu însămi de aceeași părere. Dar, după ce am citit cuvântul lui Dumnezeu Atotputernic și am auzit părtășia fraților și surorilor din Biserica lui Dumnezeu Atotputernic, am ajuns să aflu că această viziune reprezintă doar noțiunile și închipuirile noastre. Ea nu este deloc în acord cu adevărul și nu corespunde realității. Dumnezeu este atotcuprinzător și este bogat în înțelepciune. Cum putem delimita cuvântul și lucrarea lui Dumnezeu doar la Biblie? Biblia spune: «Mai sunt multe alte lucruri pe care le-a făcut Isus, care, dacă ar fi fost scrise fiecare, cred că nici chiar în lumea aceasta n-ar fi încăput cărţile scrise» (Ioan 21:25). Putem vedea aici că lucrarea și cuvintele lui Dumnezeu consemnate în Biblie sunt prea limitate ca domeniu de aplicare. Nu tot ceea ce a spus Domnul Isus în vremea aceea a fost scris în Biblie, cu atât mai puțin cuvintele rostite de Domnul întors. Mai mult, lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic este construită pe temelia pusă de Domnul Isus. Lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic și cea a Domnului Isus sunt lucrarea unui singur Dumnezeu…” Pastorul Yang nu a ascultat niciun cuvânt pe care l-am spus și nu a avut niciun interes în a cerceta și a investiga. El doar a continuat să spună lucrurile care se împotriveau și Îl condamnau pe Dumnezeu Atotputernic și Biserica lui Dumnezeu Atotputernic și m-a întrebat: „Cum ai aflat despre site-ul Bisericii lui Dumnezeu Atotputernic? Ai cărțile lor? Ai predicat lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic altcuiva? Ai predicat-o copiilor tăi? Dă-mi numele oamenilor din Biserica lui Dumnezeu Atotputernic…” El mi-a cerut și să nu mai particip niciodată la o adunare cu oameni din Biserica lui Dumnezeu Atotputernic. Dacă nu-l ascultam și continuam să păstrez legătura cu Biserica lui Dumnezeu Atotputernic, urma să mă excludă din biserică, să nu mă mai lase să mă duc la nicio altă biserică și urma să-mi strice de tot reputația. Eram șocată de pastorul Yang pe care îl vedeam chiar în fața mea. Cum se transformase pastorul Yang, care era întotdeauna atât de binevoitor și plin de umilință și care rostea mereu cuvinte așa de blânde, într-o persoană atât de barbară și lipsită de rațiune? I-am spus: „Este dreptul meu să investighez adevărul și nimeni nu are dreptul să se amestece în asta. În ceea ce privește faptul dacă învățăturile Fulgerului de la Răsărit sunt sau nu adevărata cale, în primul rând ar trebui să nu le judecați și condamnați orbește. Puteți să mergeți și să cercetați singur pe site-ul Bisericii lui Dumnezeu Atotputernic, unde ei au multe conținuturi. Există tot felul de cărți din cuvintele lui Dumnezeu. Mergeți și vedeți singur dacă al lui Dumnezeu Atotputernic cuvânt este glasul Domnului Isus întors…” Pastorul Yang nu asculta absolut deloc ceea ce spuneam, ci doar se împotrivea și condamna în continuare. M-a amenințat, spunând că trebuie să părăsesc Biserica lui Dumnezeu Atotputernic. Cu cât pastorul Yang vorbea mai mult, cu atât întrecea mai mult măsura. Eram foarte indignată și i-am spus: „Domnul Isus a zis: «Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi. Căci cu ce judecată judecaţi, veţi fi judecaţi» (Matei 7:1-2). Dacă nu ați cercetat niciodată cuvintele și lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic, atunci cum puteți să faceți toate judecățile și acuzațiile pe care le doriți? Când vă comportați așa, este aceasta într-un mod care Îl onorează pe Domnul?” Pastorul Yang a văzut că nu-l ascultam și că îl contraziceam și nu a mai spus nimic altceva.

În zilele următoare, pastorul Yang a început să stea cu ochii pe mine. Acest lucru m-a umplut de îngrijorare și mi-am pierdut și libertatea de credință. În biserică, era doar un hol care separa biroul pastorului Yang de al meu. El continua să intre brusc în biroul meu pentru a vedea ce pun la cale și uneori spunea că merge la toaletă și apoi mă urmărea de pe coridor. Într-o zi, două surori de la Biserica lui Dumnezeu Atotputernic au venit la biroul meu ca să stăm de vorbă. Îndată ce surorile au plecat, pastorul Yang s-a dus să o caute pe asistenta mea. Asistenta mi-a spus mai târziu că pastorul Yang o întrebase cine erau aceste două persoane și de ce veniseră… Pastorul Yang m-a urmărit toată ziua ca și cum ar fi stat cu ochii pe un criminal. Acest lucru m-a făcut să mă simt foarte asuprită și fără nicio libertate. Într-o zi, nu m-am dus la biserică și am luat parte la o adunare on-line cu niște frați și surori. Tocmai atunci, pe când luam în mod asiduu notițe despre întâlnire în camera mea de zi, pastorul Yang a apărut dintr-o dată în spatele meu (ușa era pe jumătate deschisă și oricine venea putea intra în cameră) și a spus: „Ce faci? Ce scrii?” Am sărit în sus, înspăimântată de glasul brusc și neașteptat. M-am simțit iritată în sinea mea de faptul că eram deranjată de el în felul acesta, și, orice făceam, nu puteam reveni la o stare de liniște. L-am disprețuit profund și m-am gândit: „A investiga adevărata cale a propriei credințe în Dumnezeu este un lucru drept și cuvenit și este un drept pe care un creștin ar trebui să-l aibă.” Duhul Sfânt nu mai lucra în biserica noastră, iar enoriașii erau toți negativiști, slabi și ofiliți în spirit. Ei trăiau într-un mediu ce se cufundase întuneric, iar eu căutam o biserică în care Duhul Sfânt era la lucru. În ce fel era greșit să cauți urmele lui Dumnezeu? De ce voia să stea cu ochii pe mine? De ce nu mă lăsa în pace?

Nu numai că pastorul mă supraveghea și mă deranja, ci m-a și sunat un prezbiter ca să mă hărțuiască. El mi-a spus: „Ceea ce oamenii din Biserica lui Dumnezeu Atotputernic predică a depășit limitele Bibliei. Dacă tu crezi în Domnul, nu poți să-L trădezi pe Domnul, care ți-a dat atâta bunătate. Nu poți fi fără conștiință…” Eu am spus drept replică: „Dumnezeu Atotputernic și Domnul Isus sunt Unul și Același Dumnezeu și cu siguranță nu L-am trădat pe Domnul Isus crezând în Dumnezeu Atotputernic. Eu doar țin pasul cu urmele Mielului…” Cu toate acestea, indiferent de modul în care am încercat să explic acest lucru, prezbiterul era la fel ca pastorul. În afară de a rosti lucruri dezaprobatoare și blasfematoare și de a mă împiedica să accept lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic din zilele de pe urmă, el nu a ascultat niciun cuvânt din părtășia sau sfaturile mele. Nu am mai vrut să vorbesc cu el, așa că m-am gândit la o scuză ca să închid telefonul. Dar bătrânul nu-mi dădea pace. A continuat să mă sune ca să mă necăjească și a spus că, prin credința mea în Dumnezeu Atotputernic, uitasem harul Domnului și-L trădasem. Mi-am amintit ce era spus în Apocalipsa: „Ei Îl urmează pe Miel oriunde merge” (Apocalipsa 14:4). Pe temelia lucrării de răscumpărare a Domnului Isus, Dumnezeu Atotputernic înfăptuiește o altă etapă a lucrării de judecare și purificare a oamenilor prin cuvinte, iar faptul că eu acceptasem lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic în zilele de pe urmă a arătat în mod clar că țineam pasul cu urmele Mielului. Cum putea să spună cineva că-L trădez pe Domnul Isus? La început, când Domnul Isus a venit să facă lucrarea, oamenii care crezuseră în Iahve au lăsat în urmă legea și au acceptat Evanghelia Împărăției cerurilor propovăduită de Domnul Isus. Ei L-au urmat pe Domnul Isus, dar oare uitaseră mântuirea lui Iahve? A fost aceasta o trădare a lui Iahve? Nu este acesta un sofism? După ce s-a întâmplat asta, pastorul mi-a trimis din nou on-line câteva mesaje hulind, împotrivindu-se și acuzându-L pe Dumnezeu Atotputernic. Să citesc astfel de cuvinte oribile m-a făcut să mă simt din nou dezgustată și furioasă. Doar Satana era capabil să rostească astfel de blasfemii și, în calitatea lor de conducători în biserică, cum se făcea oare că nu aveau nicio teamă de Dumnezeu și îndrăzneau să spună tot felul de blasfemii? Asta mi-a adus aminte de cuvintele Domnului Isus: „Însă oricine va vorbi împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat nici în veacul aceasta, nici în cel care vine” (Matei 12:32). Blasfemia împotriva lui Dumnezeu este un păcat major și îngrozitor! Aveam un sentiment stăruitor de teamă pentru ei, dar, indiferent ce spuneam, își astupau urechile și refuzau să asculte. Au continuat să condamne, să se împotrivească și să hulească. Pur și simplu, nu puteam să înțeleg: prezbiterul și pastorul cunoșteau amândoi Biblia și studiaseră teologia, iar cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic erau rostite cu o asemenea claritate, așa că de ce nu voiau să caute sau să cerceteze cuvintele Lui? De ce insistau categoric să-L condamne pe Dumnezeu Atotputernic și să I se împotrivească?

Cu această întrebare în minte, m-am dus în vizită la frații și surorile Bisericii lui Dumnezeu Atotputernic. Sora Lin a avut părtășie cu mine, spunând: „În ceea ce privește motivul pentru care prezbiterul și pastorul nu au cercetat și nu au investigat lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic din zilele de pe urmă, ci în schimb L-au condamnat frenetic și I s-au împotrivit, Dumnezeu Atotputernic a lămurit demult esența și originea acestei probleme. Dumnezeu Atotputernic spune: «Doriți să cunoașteți motivul pentru care fariseii I se împotriveau lui Isus? Vreți să cunoașteți natura fariseilor? Ei erau plini de fantezii cu privire la Mesia. Mai mult decât atât, ei credeau numai că Mesia va veni și, cu toate acestea, nu au căutat adevărul vieții. Și astfel, chiar și astăzi ei încă Îl mai așteaptă pe Mesia, pentru că nu au nicio cunoaștere despre calea vieții, și nu știu care este calea adevărului. Cum, spuneți voi, ar putea asemenea oameni nesăbuiți, încăpățânați și ignoranți să câștige binecuvântarea lui Dumnezeu? Cum ar putea ei să-L vadă pe Mesia? Ei I s-au împotrivit lui Isus pentru că nu cunoșteau direcția lucrării Duhului Sfânt, pentru că nu cunoșteau calea adevărului rostită de Isus și, mai mult decât atât, pentru că nu L-au înțeles pe Mesia. Și, din moment ce ei nu-L văzuseră niciodată pe Mesia și nu fuseseră niciodată în compania lui Mesia, ei au făcut greșeala de a se agăța în zadar de numele lui Mesia, în timp ce se opuneau naturii lui Mesia, prin orice mijloace. Acești farisei erau încăpățânați și aroganți din fire și nu se supuneau adevărului. Principiul credinței lor în Dumnezeu este: indiferent cât de profundă e predicarea Ta, indiferent cât de înaltă e autoritatea Ta, Tu nu ești Hristos decât dacă ești numit Mesia. Nu sunt aceste păreri absurde și ridicole?» (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Când vei vedea trupul spiritual al lui Isus, Dumnezeu va fi făcut din nou cerul și pământul”). «Uitați-vă bine la liderii fiecărei confesiuni – toți sunt aroganți și neprihăniți de sine și interpretează Biblia în afara contextului și potrivit cu propria lor imaginație. Toți se bazează pe talente și erudiție pentru a-și face lucrarea. Oare, dacă ar fi incapabili de a predica ceva, i-ar urma acei oameni? Ei posedă, la urma urmei, ceva cunoaștere și pot predica despre vreo doctrină sau știu cum să-i convingă pe alții și cum să folosească unele artificii. Le folosesc pentru a-i aduce pe oameni înaintea lor și a-i înșela. Acei oameni cred în Dumnezeu cu numele, dar, în realitate, ei își urmează liderii. Dacă întâlnesc pe cineva care predică adevărata cale, unii dintre ei spun: „Trebuie să-l consultăm pe liderul nostru cu privire la credință”. Credința lor trebuie să treacă prin filtrul unei ființe umane; nu este aceasta o problemă? Atunci, ce au devenit acei lideri? Nu au devenit ei farisei, păstori falși, antihriști și obstacole pentru acceptarea de către oameni a adevăratei căi?» („Numai urmărirea adevărului este adevărata credință în Dumnezeu” din Consemnări ale cuvântărilor lui Hristos). Când Domnul Isus a venit pentru prima dată să-Și facă lucrarea, a fost asaltat de acuzațiile frenetice și de împotrivirea conducătorilor evrei – preoții cei mai de seamă, cărturarii și fariseii. În cele din urmă, ei L-au răstignit pe Domnul Isus. Strămoșii fariseilor au crezut în Dumnezeu și au fost experți în lege. Deci, de ce să se împotrivească, să-L condamne pe Domnul Isus și să-L răstignească pe cruce? Putem vedea din cuvântul lui Dumnezeu că acest lucru a fost cauzat de natura lor satanică de a fi aroganți, îngâmfați și a nu se supune adevărului. Domnul Isus a exprimat atât de mult adevăr, iar ei nu l-au cercetat sau investigat, ci mai degrabă și-au respectat propriile puncte de vedere. Credința lor în Dumnezeu s-a bazat numai pe propriile lor noțiuni și închipuiri și au interpretat Biblia scoțând versete din context. Acest lucru i-a făcut să fie orbi și să nu obțină nicio luminare de la Dumnezeu. Ei nu au cunoscut lucrarea Duhului Sfânt și nu au înțeles adevărul, nici nu au putut înțelege glasul lui Dumnezeu. Aceasta a determinat cu adevărat împlinirea cuvintelor din Biblie: «Veţi asculta întruna, dar nu veţi înţelege şi veţi privi mereu, dar nu veţi pricepe. Căci inima celor din acest popor s-a împietrit. Urechile lor aud greu şi ochii li s-au închis» (Matei 13:14-15). Pastorii și prezbiterii din cercurile religioase din zilele de pe urmă sunt la fel ca fariseii din acea vreme, din moment ce lucrul căruia îi acordă importanță este cunoașterea Bibliei și teoria teologică. Ei se bazează pe propria lor gândire și imaginație pentru a interpreta cuvântul Domnului și pentru a delimita modul în care Domnul Se va întoarce. Ei se agață cu încăpățânare de propriile lor noțiuni și închipuiri și nu caută defel adevărul. Nu numai că nu investighează lucrarea lui Dumnezeu din zilele de pe urmă, ci I se împotrivesc orbește și Îl acuză, expunându-și astfel încăpățânarea și natura lor satanică de aroganță și ostilitate față de adevăr. Ei studiază teologia, echipându-se cu cunoașterea Bibliei, dar asta nu înseamnă că au vreo dragoste față de adevăr, nici nu înseamnă că sunt capabili să accepte adevărul și să i se supună. Ei enunță cunoștințe biblice și teorie teologică, singurul lor scop fiind acela de a-și spori renumele și reputația. Ei fac acest lucru pentru a-și proteja propriul statut și pentru a-i face pe credincioși să-i privească cu respect, să-i adore și să-i urmeze. Ei văd cum cuvintele pe care Dumnezeu Atotputernic le exprimă sunt adevărul și că ele sunt capabile să cucerească și să mântuiască oamenii și că mulți oameni care au dragoste pentru adevăr și care tânjesc după arătarea lui Dumnezeu au citit cuvântul lui Dumnezeu Atotputernic și s-au întors la Dumnezeu Atotputernic. Ei cred că lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic este o amenințare la adresa statutului și a mijloacelor lor de trai, așa că ripostează frenetic și fac tot ce le stă în putință ca să-L condamne și să se împotrivească lui Dumnezeu Atotputernic. Ei adoptă toate mijloacele necesare pentru a tulbura și a împiedica credincioșii să se întoarcă la Dumnezeu Atotputernic, în încercarea de a-i domina pe aleșii lui Dumnezeu pentru totdeauna. Acesta este motivul principal pentru care prezbiterii și predicatorii nu cercetează și nu investighează lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic și motivul pentru care I se împotrivesc frenetic și Îl acuză pe Dumnezeu Atotputernic. Se poate observa din faptele rele ale predicatorilor și prezbiterilor care se împotrivesc lui Dumnezeu că ei sunt fariseii din vremea noastră și că ei reprezintă obstacolele și pietrele de încercare ce îi împiedică pe credincioși să accepte adevărul și să fie ridicați în Împărăția cerească. Ei sunt antihriștii, care se împotrivesc lui Dumnezeu și-L fac pe Dumnezeu dușmanul lor și care au fost dezvăluiți de lucrarea lui Dumnezeu din zilele de pe urmă”.

După ce am auzit cuvântul lui Dumnezeu Atotputernic și părtășia surorilor, am comparat cu ceea ce spuseseră și făcuseră pastorul și prezbiterul. Am văzut cum cuvântul lui Dumnezeu Atotputernic era rostit într-un mod foarte practic și că, deși pastorul și prezbiterul erau foarte pricepuți și puteau tălmăci Biblia, totuși asta nu însemna că aveau vreo cunoaștere de Dumnezeu. Ei se bazau pe talentul natural și pe cunoștințe în lucrarea lor de a se înălța pe ei înșiși astfel încât alții să li se închine și să-i urmeze. În aparență, ei păreau să-L slujească pe Dumnezeu, dar, în realitate, ceea ce slujeau ei erau propriile noțiuni și închipuiri, propriul lor statut și mijloacele de trai. Prin faptul că pastorul și prezbiterul m-au necăjit în mod repetat și m-au obstrucționat, am putut să văd cine sunt ei cu adevărat. Ei erau antihriști care credeau în Dumnezeu, dar nu căutau adevărul și care Îl slujeau pe Dumnezeu, dar I se împotriveau. Chiar dacă pastorul și prezbiterul tot nu au renunțat să mă hărțuiască până în prezent, am văzut deja în mod clar adevărata lor natură de antihriști, de ostilitate față de adevăr și împotrivire față de Dumnezeu. Nu mă voi mai lăsa hărțuită sau controlată de ei și sunt pe deplin convinsă că lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic din zilele de pe urmă este adevărată. Doresc să-L urmez pe Dumnezeu Atotputernic până la sfârșit și să nu renunț niciodată! Amin!