2. Calea către Împărăția lui Dumnezeu nu e întotdeauna lină
M-am născut într-o familie creștină și, de la o vârstă fragedă, i-am urmat pe părinții mei în credința în Domnul. De asemenea, mergeam adesea la adunări și participam la diverse activități în biserică. Într-o zi din martie 2020, am cunoscut o soră pe Facebook. Am vorbit despre credința în Domnul și am simțit că lucrurile despre care vorbea această soră erau foarte inedite. De exemplu, m-a întrebat dacă știam pe ce criterii se intră în Împărăția Cerurilor, iar acest subiect mi-a stârnit imediat curiozitatea. M-am gândit: „Cred în Domnul de foarte mult timp, dar pastorii și prezbiterii n-au discutat niciodată despre criteriile după care se intră în Împărăția Cerurilor. Nici nu m-am gândit niciodată dacă putem intra cu adevărat în Împărăția Cerurilor crezând așa cum o facem noi.” Era prima dată când auzeam despre acest subiect și eram curios să aflu răspunsul. Ulterior, participând la adunări și citind cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic, am înțeles că, după ce am fost corupți de Satana, avem în noi naturi păcătoase și că adesea păcătuim. Dacă nu înlăturăm această natură păcătoasă, nu putem scăpa de păcat. Cei care sunt murdari și corupți în acest fel nu se califică să intre în Împărăția Cerurilor, fiindcă Dumnezeu e drept și sfânt, iar oamenii nu-L pot vedea fără să fie sfinți. Mi-a mai spus și următoarele: „Domnul Isus S-a întors drept Dumnezeu Atotputernic, ca să exprime multe adevăruri și să facă lucrarea de judecare și purificare a oamenilor. Face asta ca să ne înlăture naturile păcătoase și să ne mântuiască pe deplin de păcat. Numai dacă acceptăm lucrarea de judecată din zilele de pe urmă a lui Dumnezeu și suntem purificați de corupția noastră, ne calificăm să intrăm în Împărăția Cerurilor.” Mi-a citit și din cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic: „Știi doar că Isus va coborî în zilele de pe urmă, dar cum va coborî El mai exact? Un păcătos ca tine, care tocmai a fost răscumpărat și nu a fost schimbat sau desăvârșit de Dumnezeu, poți să te conformezi intențiilor lui Dumnezeu? Căci tu, care ești încă cu sinele tău vechi, este adevărat că ai fost mântuit de Isus și că nu îi aparții păcatului datorită mântuirii lui Dumnezeu, dar aceasta nu dovedește că nu ești păcătos și lipsit de puritate. Cum poți fi sfânt dacă nu ai fost schimbat? Înăuntrul tău, ești împovărat de necurățenie, egoism și răutate, dar, totuși, vrei să cobori cu Isus – ai vrea tu să fii așa de norocos! Ai pierdut un pas în credința ta în Dumnezeu: ai fost doar răscumpărat, dar nu ai fost schimbat. Pentru ca tu să te conformezi intențiilor lui Dumnezeu, Dumnezeu trebuie să facă personal lucrarea de a te schimba și curăța; altfel, vei fi incapabil să atingi sfințenia, fiindcă ai fost doar răscumpărat. În acest fel, nu vei fi calificat să te împărtășești din binecuvântările lui Dumnezeu, pentru că ai pierdut un pas în lucrarea lui Dumnezeu de a gestiona omul, care este pasul-cheie al schimbării și perfecționării. Și astfel, tu, un păcătos care tocmai a fost răscumpărat, ești incapabil să primești direct moștenirea lui Dumnezeu” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Referitor la apelative și identitate”). „Deși Isus a venit printre oameni și a lucrat mult, El a completat doar lucrarea de răscumpărare a întregii omeniri și a slujit drept jertfa pentru păcat a omului; El nu l-a scăpat pe om de toată firea lui stricată. Deplina mântuire a omului de influența Satanei nu necesita doar ca Isus să devină jertfa pentru păcat și să poarte păcatele omului, ci necesita și ca Dumnezeu să facă o lucrare și mai mare pentru a-l scăpa pe om cu totul de firea lui coruptă de Satana. Și astfel, după ce omul a fost iertat de păcatele lui, Dumnezeu S-a întors în trup pentru a-l conduce pe om în noua epocă și a început lucrarea de mustrare și judecată. Lucrarea aceasta l-a adus pe om într-un tărâm mai înalt. Toți cei care se supun stăpânirii Lui se vor bucura de un adevăr mai înalt și vor primi binecuvântări mai mari. Ei vor trăi cu adevărat în lumină și vor dobândi adevărul, calea și viața” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Prefață”). De asemenea, sora a avut părtășie cu mine despre înțelegerea ei privind cuvintele lui Dumnezeu. După ce am ascultat-o, m-am gândit la faptele și conduita mea și la frații și surorile mele. A trebuit să admit că, în credința noastră în Domnul, fuseserăm iertați de păcate, că ne bucuram de harul abundent al Domnului, că făceam unele fapte bune, că eram omenoși și că nu-i loveam sau cicăleam pe alții, dar tot puteam să spunem minciuni și să păcătuim adesea, eram aroganți și-i desconsideram pe ceilalți, rivalizam cu ceilalți pentru nume și statut și tot îi invidiam și-i uram pe alții și. Cu toții trăiam prinși într-un cerc vicios în care păcătuiam și ne spovedeam, și ne luptam tot timpul cu păcatul. Numai după ce am citit cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic, am înțeles că asta era din cauză că naturile păcătoase din noi nu fuseseră înlăturate. În cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic, am găsit și calea de a scăpa de păcat și a fi mântuit de Dumnezeu. Adică trebuie să acceptăm lucrarea de judecată din zilele de pe urmă a lui Dumnezeu Atotputernic. Numai după ce firile noastre corupte sunt curățite ne calificăm să intrăm în Împărăția lui Dumnezeu. Am văzut cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic ca foarte bune și practice. Cuvintele Lui mi-au luminat inima și m-au făcut să înțeleg anumite adevăruri pe care nu le mai auzisem. După aceea, am citit sârguincios cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic, am participat activ la adunările online, am avut părtășie cu frații și surorile despre cunoașterea și înțelegerea cuvântului lui Dumnezeu și fiecare întrunire mi s-a părut plină de satisfacții și plăcută. După un timp, am aflat multe adevăruri și taine pe care, anterior, nu le știusem în credința mea în Domnul și citind din Biblie, precum ce este întruparea, cum să-L discernem pe adevăratul Hristos de cei falși, taina numelui lui Dumnezeu, scopul planului de gestionare al lui Dumnezeu, felul în care Satana corupe omenirea, cum Dumnezeu lucrează pas cu pas pentru a mântui omenirea, cum Împărăția lui Dumnezeu e înfăptuită pe Pământ și altele. Din cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic, am câștigat și răspunsuri la multe lucruri din Biblie care, înainte, mă bulversaseră. Mi-am dat seama că aceste adevăruri și taine nu puteau fi dezvăluite decât de Însuși Dumnezeu și că niciun om nu ar avea puterea să deslușească aceste taine. Așadar, am stabilit următoarele: cuvântul lui Dumnezeu Atotputernic este adevărul și glasul lui Dumnezeu și Dumnezeu Atotputernic este Domnul Isus întors! Am fost foarte încântat. Le-am spus multor prieteni vestea cea bună a întoarcerii Domnului și le-am spus și să cerceteze lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic din zilele de pe urmă.
Nu după mult timp însă, biserica de care aparțineam – Biserica Baptistă din India de Nord-Vest – a început să răspândească printre credincioși documente care erau născocite de pastorii religioși, pentru a condamna Biserica lui Dumnezeu Atotputernic. Aceste documente erau pline de calomnii și defăimări din partea PCC la adresa Bisericii lui Dumnezeu Atotputernic și le interziceau adepților să nu participe la adunările Bisericii. Conținutul a fost difuzat pe principalele posturi de televiziune din India. Cum deschideai televizorul sau calculatorul și urmăreai știrile, puteai vedea acest fel de propagandă negativă. În curând s-a răspândit în toată țara. Când am văzut că acei pastori și lideri din lumea religioasă distorsionau faptele în mod ostentativ, răspândind zvonuri și aberații pentru a-L calomnia și condamna pe Dumnezeu Atotputernic, m-am înfuriat și m-am mâhnit foarte mult. Pe atunci, mulți dintre cei care au cercetat cu mine lucrarea lui Dumnezeu din zilele de pe urmă s-au retras din grupurile de adunări fiindcă au fost induși în eroare. Unii chiar au încercat să mă descurajeze, spunând: „Aceasta este o biserică pe care PCC o condamnă și care nu ar trebui crezută.” Am fost dezamăgit să-i văd renunțând la adevărata cale și mi-a părut rău pentru ei. PCC este un regim ateu. Nu crede deloc în Dumnezeu și persecută constant credințele religioase. De ce au preferat acești oameni să creadă în PCC, un partid politic ateu, în loc să asculte glasul lui Dumnezeu sau să cerceteze lucrarea Lui? Cum de au putut fi atât de nesăbuiți? Exact în clipa aceea, un prieten din orașul meu natal a văzut că scrisesem pe WhatsApp: „Domnul S-a întors și Împărăția lui Hristos a venit pe pământ” și m-a întrebat dacă participasem la adunările Bisericii lui Dumnezeu Atotputernic. Am spus: „Da.” Mi-a zis că nu ar trebui să cred în ea. Mi-a trimis și remarci și aberații calomnioase despre Biserica lui Dumnezeu Atotputernic și a spus: „Pastorul ne-a avertizat să nu-L urmăm pe Dumnezeu Atotputernic. Întoarcerea Domnului din zilele de pe urmă nu are cum să fie în trup, deci nu putem participa la adunările Bisericii lui Dumnezeu Atotputernic.” Cuvintele lui nu m-au afectat fiindcă, până atunci, frații și surorile de la Biserica lui Dumnezeu Atotputernic avuseseră părtășie cu mine despre adevărul întrupării, zicându-mi că Domnul Se va întoarce în trup în zilele de pe urmă, lucru care a fost plănuit de Dumnezeu acum mult timp și este dovedit de profețiile Domnului Isus. Domnul Isus a spus: „Așa cum iese fulgerul de la răsărit și se vede până la apus, tot așa va fi și venirea Fiului Omului” (Matei 24:27). „Căci așa cum iese fulgerul și luminează de la o margine a cerului la cealaltă, tot așa va fi și cu Fiul Omului (în ziua Sa)! Dar mai întâi trebuie să sufere multe și să fie respins de această generație” (Luca 17:24-25). „Prin urmare, fiți pregătiți și voi, pentru că Fiul Omului va veni în ceasul în care nu vă așteptați!” (Matei 24:44). Când Domnul Isus Și-a profețit întoarcerea din zilele de pe urmă, a menționat de multe ori „venirea Fiului Omului”, „Fiul Omului va veni” și „așa va fi și cu Fiul Omului (în ziua Sa)”. Aici, „Fiul Omului” se referă la trup. Dumnezeu Atotputernic a venit în zilele de pe urmă și a exprimat multe adevăruri. El este venirea Fiului Omului, apariția Mântuitorului, ceea ce îndeplinește profețiile Domnului Isus. Știam și că doar Dumnezeu e adevărul, calea și viața. Dacă un om poate exprima adevărul și cuvântul lui Dumnezeu și poate face lucrarea de judecată și purificare din zilele de pe urmă, atunci acest om trebuie să fie Dumnezeu întrupat. Oricât de obișnuită ar fi înfățișarea Sa sau indiferent dacă are statut sau putere, cuvintele și lucrarea Lui sunt cele mai importante lucruri. Acesta este cea mai bună cale de a-Și dovedi identitatea și statutul. I-am spus prietenului meu ce am înțeles: „Dumnezeu e Domnul Creației, Dumnezeu poate face orice vrea. Ceea ce ar trebui să facem noi, oamenii, este să căutăm, nu să-L judecăm și să-L descriem pe Dumnezeu. Adunările Bisericii lui Dumnezeu Atotputernic sunt foarte benefice pentru mine și mă ajută să înțeleg multe adevăruri, așa că nu voi înceta să particip la ele. Atunci când credem în Dumnezeu, ar trebui să-I ascultăm glasul, nu să ascultăm orbește de oameni. Biblia spune: «Trebuie să ascultăm mai mult de Dumnezeu decât de oameni!» (Faptele Apostolilor 5:29).” Apoi, prietenul meu mi-a spus foarte serios: „Dacă vei continua să crezi în Dumnezeu Atotputernic, când te vei întoarce în orașul natal, Consiliul Suprem te va interoga. Pastorul nu te va lăsa să crezi în asta, iar sătenii te vor respinge. Te-ai gândit la aceste lucruri?” Am spus: „Nu e înspăimântător să fii respins de oameni. Ce e înfricoșător e să nu poți ține pasul cu Dumnezeu și să fii abandonat de El. Te-ai gândit că dacă Dumnezeu Atotputernic e într-adevăr întoarcerea Domnului Isus, iar noi nu acceptăm asta, ne vom prăbuși în dezastre și vom fi lăsați să vărsăm lacrimi și să scrâșnim din dinți? Întoarcerea Domnului e o chestiune majoră, deci de ce nu cauți și nu cercetezi acest lucru?” Însă tot mi-a refuzat sfatul.
Ulterior, prietenul meu le-a spus părinților mei despre credința mea în Dumnezeu Atotputernic. După aceea, timp de o săptămână întreagă, părinții m-au sunat și m-au dojenit aspru în fiecare zi, spunând: „Pastorul ne tot zice să te împiedicăm să mai mergi la adunările Bisericii lui Dumnezeu Atotputernic. Trebuie să încetezi să mergi la acele adunări și să părăsești acea Biserică!” Le-am spus: „Biserica lui Dumnezeu Atotputernic nu e așa cum spune pastorul. Faptul că am participat la adunările lor mi-a permis să înțeleg multe adevăruri pe care nu le înțelegeam înainte. Aceasta este adevărata cale, iar eu nu m-am rătăcit.” Am vrut să le mărturisesc lucrarea din zilele de pe urmă a lui Dumnezeu Atotputernic, dar erau atât de induși în eroare de zvonuri, încât nu m-au lăsat să spun mai multe. Ulterior, din cauza epidemiei, m-am întors acasă de la școală. Când părinții mei au văzut că participam des la adunările online ale Bisericii lui Dumnezeu Atotputernic, au încercat să mă restricționeze. Și vecinii vorbeau despre mine, spunând că o luasem razna deoarece credeam în Dumnezeu Atotputernic și-l ignoram pe pastor. Părinții mei s-au înfuriat și mai mult când au auzit aceste lucruri. Când au venit acasă, m-au certat: „Știi ce spun sătenii despre tine? Nu vei lua în seamă ce spunem și vei continua să mergi la aceste adunări?” Am zis: „Da, voi continua să particip la adunări.” Părinții mei erau foarte furioși și au încercat și mai mult să mă oprească. Mă întrerupeau adesea în timpul adunărilor, făcând să-mi fie greu să particip liniștit. Odată, mă rugam după o adunare și, când am deschis ochii, l-am văzut dintr-odată pe tata stând lângă mine, fixându-mă cu privirea, ceea ce m-a șocat și mi-a făcut inima să-mi bată cu putere. Apoi a strigat furios: „Deconectează internetul și părăsește imediat adunările!” Le-am spus părinților mei: „Domnul Isus chiar S-a întors drept Dumnezeu Atotputernic și deja face o nouă lucrare. Dacă nu ținem pasul cu Dumnezeu și nu acceptăm lucrarea Lui de judecată din zilele de pe urmă, nu putem să scăpăm de păcat sau să fim mântuiți și să intrăm în Împărăția lui Dumnezeu și, în final, ne vom prăbuși în dezastre și vom fi pedepsiți.” Însă ei nu au ascultat deloc ce am spus și au repetat zvonurile și aberațiile predicate de pastor. Au spus că e imposibil ca Dumnezeu să Se fi întrupat drept femeie. Mi-am spus: „Cum pot să am părtășie cu ei?” Apoi m-am gândit la un fragment din cuvântul lui Dumnezeu Atotputernic pe care mi-l citiseră frații și surorile de la Biserica lui Dumnezeu Atotputernic: „Fiecare etapă a lucrării realizate de Dumnezeu își are propria sa semnificație practică. În acele vremuri, când a venit Isus, El a venit în trup de bărbat, dar când Dumnezeu vine de data aceasta, trupul Său este de femeie. De aici, poți vedea cum crearea bărbaților, cât și a femeilor, de către Dumnezeu poate fi de folos lucrării Sale, iar El nu face deosebire între genuri. Când Duhul Său vine, El poate lua orice trup dorește, iar acel trup Îl poate reprezenta; indiferent dacă este bărbat sau femeie, trupul Îl poate reprezenta pe Dumnezeu atâta vreme cât este trupul Său întrupat. Dacă Isus S-ar fi arătat ca femeie când a venit, cu alte cuvinte, dacă o fetiță și nu un băiat ar fi fost concepută de către Duhul Sfânt, acea etapă a lucrării ar fi fost realizată oricum. Dacă așa ar fi stat lucrurile, atunci etapa actuală a lucrării ar fi trebuit să fie realizată de un bărbat, dar lucrarea ar fi fost realizată oricum. Lucrarea realizată în fiecare etapă are propria însemnătate; nicio etapă a lucrării nu este repetată și nici nu intră în conflict cu cealaltă” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cele două întrupări încheie semnificația întrupării”). Mi-am amintit că au avut părtășie spunând că întruparea lui Dumnezeu e atunci când Duhul lui Dumnezeu poartă trup și devine un Fiu obișnuit al omului, așa că indiferent dacă această persoană e bărbat sau femeie, El e Însuși Dumnezeu și poate să exprime adevărul și să facă lucrarea lui Dumnezeu. Domnul Isus a fost bărbat. A fost răstignit pentru omenire și a purtat păcatele oamenilor, încheind astfel lucrarea de răscumpărare a omenirii. În zilele de pe urmă, Dumnezeu vine întrupat drept femeie și, pe temelia lucrării Domnului Isus, exprimă tot adevărul necesar pentru a mântui omenirea și face lucrarea de purificare și judecare a oamenilor. Prin urmare, fie că Dumnezeu întrupat este bărbat sau femeie, El poate să exprime adevărul și să facă lucrarea de răscumpărare și mântuire a omenirii. Dacă Dumnezeu S-ar fi întrupat în ambele dăți ca bărbat, oamenii L-ar fi limitat, gândindu-se că El Se poate întrupa doar ca bărbat, nu ca femeie. Oare femeile nu s-ar confrunta atunci cu și mai multă discriminare și părtinire? Dumnezeu este un Dumnezeu drept. A creat atât bărbați, cât și femei. Prima dată, Dumnezeu S-a întrupat ca bărbat, iar în zilele din urmă a devenit din nou trup, ca femeie, adică El este corect atât cu bărbații, cât și cu femeile. Dacă Dumnezeu S-ar fi întrupat ca bărbat de două ori, ar fi fost nedrept față de femei, așa că, în zilele de pe urmă, S-a întrupat ca femeie. Asta arată dreptatea lui Dumnezeu și că El a creat bărbatul și femeia, iar bărbații și femeile sunt egali înaintea Lui. Este cu adevărat semnificativ! Cu gândul la asta, le-am zis părinților mei: „Dumnezeu a creat bărbatul și femeia după chipul Său, așa că, în mod natural, Dumnezeu întrupat poate fi bărbat sau femeie. Înfățișarea Sa fizică nu contează. Ceea ce contează e că, întrucât poate exprima adevărul pentru a mântui omenirea, atunci e întruparea Duhului lui Dumnezeu, Însuși Dumnezeu.” Părinții mei nu m-au putut contrazice, așa că au zis: „Spui că Dumnezeu Atotputernic este Domnul Isus întors, dar noi nu credem asta. Vom accepta acest lucru atunci când o vor face și pastorii și prezbiterii. Pastorul spune că Dumnezeu Atotputernic este un om obișnuit, născut într-o familie obișnuită, deci asta nu poate fi întruparea lui Dumnezeu.” Drept răspuns, le-am spus: „Când Domnul Isus a venit să lucreze, preoții cei mai de seamă, cărturarii și fariseii evrei nu L-au recunoscut drept Dumnezeu din cauza nașterii și înfățișării obișnuite. Ei L-au negat pe Domnul Isus, zicând: «Oare nu este Acesta fiul tâmplarului? Nu este Maria mama Lui?» Acești farisei s-au uitat numai la înfățișarea Domnului Isus. Ei nu au cercetat dacă lucrarea și cuvintele Lui veneau sau nu de la Dumnezeu. Au judecat cu firile lor arogante că era un om obișnuit și nu Dumnezeu. Au născocit și zvonuri, L-au calomniat și condamnat pe Domnul Isus. Credincioșii din iudaism îi venerau și îi ascultau, așa că i-au urmat și L-au răstignit pe Domnul. În final, au pierdut mântuirea lui Dumnezeu și au fost pedepsiți. E la fel și-n ziua de azi. Acești pastori și prezbiteri nu cercetează dacă vorbele exprimate de Dumnezeu Atotputernic sunt sau nu adevărul și glasul lui Dumnezeu. Pur și simplu Îl judecă și condamnă orbește pe Dumnezeu Atotputernic, spunând că Dumnezeu Atotputernic este un om obișnuit și punându-I la îndoială originea și mediul familial. Nu e la fel ca atunci când fariseii L-au condamnat pe Domnul Isus?” Mi-am amintit un fragment din cuvintele lui Dumnezeu, pe care mi l-au citit frații și surorile: „Cel care este Dumnezeu întrupat va avea esența lui Dumnezeu și Cel care este Dumnezeu întrupat va deține exprimarea lui Dumnezeu. De vreme ce Dumnezeu Se întrupează, El va da naștere lucrării pe care intenționează să o facă și, de vreme ce Dumnezeu Se întrupează, va exprima ceea ce este El și va putea să aducă adevărul omului, să îi dăruiască viață și să îi indice calea. Trupul care nu are esența lui Dumnezeu categoric nu este Dumnezeu întrupat; în privința aceasta nu există nicio îndoială. Dacă omul intenționează să cerceteze dacă este trupul întrupat al lui Dumnezeu, atunci el trebuie să coroboreze lucrul acesta după firea pe care o exprimă El și cuvintele pe care le spune. Adică, pentru a corobora faptul că este sau nu trupul întrupat al lui Dumnezeu și dacă este sau nu adevărata cale, cineva trebuie să discearnă pe baza esenței Lui. Și astfel, pentru a stabili dacă este trupul lui Dumnezeu întrupat, cheia stă în esența Lui (lucrarea Lui, cuvântările Lui, firea Lui și multe alte aspecte), mai degrabă decât în aspectul exterior. Dacă omul scrutează doar înfățișarea Lui exterioară și, ca urmare, nu ține seamă de esența Lui, aceasta arată că omul e incult și ignorant” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Prefață”). Le-am spus părinților mei: „Pentru a stabili dacă trupul lui Dumnezeu Atotputernic este sau nu Dumnezeu întrupat, ar trebui să ne uităm dacă poate sau nu să exprime adevărul și să facă lucrarea de mântuire a omenirii, nu dacă are sau un o înfățișare obișnuită. Gândiți-vă: noi credem în Domnul Isus datorită înfățișării Sale întrupate? Nu. Am crezut că Domnul Isus este Hristos întrupat fiindcă I-am citit cuvintele în Biblie, am văzut că ele au autoritate și că El poate răscumpăra omenirea și pentru că ne-am bucurat de abundența harului Domnului. Astăzi cred în Dumnezeu Atotputernic fiindcă am văzut cum cuvintele exprimate de Dumnezeu Atotputernic sunt adevărul. Ele au autoritate și putere și sunt glasul lui Dumnezeu. Numai atunci am crezut că El este Dumnezeu întrupat, Domnul Isus întors. Ar trebui să citiți și voi cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic. Nu ascultați orbește cuvintele pastorilor și nu credeți ce spun ei! Dacă ei merg pe calea greșită, se împotrivesc lui Dumnezeu și-L condamnă, îi veți urma, împotrivindu-vă lui Dumnezeu și condamnându-L?” Când m-au auzit spunând asta, părinții mei s-au înfuriat. M-au certat, zicând: „Dacă îndrăznești să te opui pastorilor și prezbiterilor, vei fi alungat de săteni. Nici măcar nu ești adult încă, unde te-ai duce? Nu te vom putea ajuta în cazul acesta! Nu mai vorbi despre aceste lucruri și nu-L mărturisi celorlalți pe Dumnezeu Atotputernic. Când pastorii și prezbiterii vor accepta asta, o vom face și noi. Deocamdată, nu te băga în necazuri.” Oricum aveam părtășie cu ei, nu voiau deloc să asculte și mă mustrau cu asprime. Au spus: „Am cheltuit foarte mulți bani pe educația ta, pe mâncarea și hainele tale, dar ești foarte neascultător! Ești o dezamăgire pentru noi!” Pe atunci, cei doi frați ai mei erau și ei de partea părinților mei. Nimeni din familia mea nu-mi asculta sfatul. Am încercat să le spun că Dumnezeu Atotputernic a exprimat multe adevăruri și am încercat să împart cu ei ce am câștigat, dar, orice spuneam, ei tot nu voiau să asculte. Părinții mei și sătenii mă trataseră foarte bine în trecut, dar acum, doar deoarece credeam în Dumnezeu Atotputernic, atitudinile lor față de mine s-a schimbat. În ochii lor, devenisem un răufăcător și un nelegiuit. Nici măcar acasă nu puteam simți grija familiei mele pentru mine. Mă simțeam atât de singur și nefericit! Dar știam că, orice-ar fi, nu puteam renunța să particip la adunări, fiindcă știam că, dacă nu participam la adunări și nu mă înzestram cu adevărul, mi-ar fi imposibil să suport un astfel de mediu. Ulterior, pentru a evita conflicte inutile, a trebuit să mă ascund de ei și să particip la adunări în secret. Nu puteam să vorbesc sau să am părtășie. Puteam doar să comunic în tăcere cu frații și surorile, prin mesaje.
Într-o seară, pastorul și un coleg al său au venit pe nepusă masă la mine acasă. Vecinii și câțiva săteni au venit și ei să se uite. Pastorul m-a întrebat: „Despre ce discutați la adunările Bisericii lui Dumnezeu Atotputernic?” Am spus: „Biserica lui Dumnezeu Atotputernic mărturisește că Domnul Isus S-a întors și este Dumnezeu Atotputernic întrupat care face lucrarea de judecată în zilele de pe urmă. Avem părtășie și despre ce fel de oameni pot intra în Împărăția Cerurilor, cum să căutăm să dobândim mântuirea și alte chestiuni.” Apoi, pastorul a întrebat pe un ton disprețuitor: „Atunci spune-mi ce fel de oameni pot intra în Împărăția Cerurilor.” I-am răspuns: „Biblia spune: «Nu oricine-Mi spune: „Doamne, Doamne!” va intra în Împărăția Cerurilor, ci doar acela care respectă voia Tatălui Meu, Care e în ceruri» (Matei 7:21). «Voi veți fi sfinți, pentru că Eu sunt sfânt» (Leviticul 11:45). Din aceste versete, putem vedea că, dacă vrem să intrăm în Împărăția Cerurilor, trebuie să scăpăm de păcat, să fim curățiți de firile noastre corupte și să devenim oameni care urmează voia lui Dumnezeu. În prezent, încă trăim în păcat. Mințim și păcătuim des și nu reușim să practicăm cuvintele lui Dumnezeu, deci nu putem intra în Împărăția lui Dumnezeu. Înainte eram derutat cu privire la motivul pentru care suntem prinși în cercul vicios în care păcătuim, mărturisim și păcătuim iar. De ce nu putem scăpa de constrângerile păcatului? Numai după ce am citit cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic, am înțeles că atunci când credem în Domnul suntem absolviți de păcate, dar natura noastră păcătoasă, rădăcina păcatului nostru, nu a fost eliminată, așa că tot nu ne putem abține să nu mințim și să păcătuim. Biblia spune: «Fără sfințire, nimeni nu-L va vedea pe Domnul» (Evrei 12:14). Domnul este sfânt, așa că dacă tot păcătuim și ne împotrivim lui Dumnezeu, nu putem intra în Împărăția lui Dumnezeu. Acum Domnul Isus S-a întors să facă lucrarea de judecată în zilele de pe urmă. El exprimă toate adevărurile care purifică și mântuiesc omenirea, îndeplinind profeția Domnului Isus: «Mai am să vă spun multe lucruri, dar acum nu le puteți purta. Însă când va veni El, Duhul adevărului, vă va călăuzi în tot adevărul» (Ioan 16:12-13). Dumnezeu Atotputernic a exprimat multe adevăruri. El nu numai că dezvăluie tainele planului de gestionare al lui Dumnezeu, dar dezvăluie și cauza păcatului omenirii, judecă și dezvăluie natura păcătoasă și firea coruptă a oamenilor, precum aroganța, viclenia, răutatea și altele. Dezvăluie și diversele falsificări din credința noastră în Dumnezeu și intențiile și punctele noastre de vedere greșite, cum ar fi credința în Dumnezeu doar pentru a intra în Împărăția Cerurilor. Frații și surorile din Biserica lui Dumnezeu Atotputernic experimentează judecata și mustrarea cuvintelor lui Dumnezeu, își dau seama treptat de adevărul propriilor naturi satanice și de corupția lor, se căiesc sincer și sunt în sfârșit capabili să scape de constrângerile păcatului și să-și purifice firile corupte. Acesta este efectul obținut de cuvântul lui Dumnezeu în Epoca Împărăției. Dacă vrem să intrăm în Împărăția Cerurilor, trebuie să acceptăm lucrarea de judecată a lui Dumnezeu Atotputernic din zilele de pe urmă și numai după ce corupția noastră este curățită, ne calificăm să intrăm în Împărăția lui Dumnezeu.” După ce am terminat, pastorul a spus: „Știu că tânjești după adevăr, dar ești încă prea tânăr. Nu înțelegi prea mult Biblia, deci ești ușor indus în eroare. Acum trebuie să încetezi să-L mai urmezi pe Dumnezeu Atotputernic, să-ți mărturisești păcatele Domnului, să te căiești și să mai participi la adunările lor!” Pastorul a văzut că îl ignoram și a spus: „Ești oaia mea. Cum îndrăznești să nu mă asculți? Trebuie să te căiești chiar acum, să te retragi din Biserica lui Dumnezeu Atotputernic și să nu te mai rogi în numele lui Dumnezeu Atotputernic.” I-am spus insistent: „Nu voi înceta niciodată să-L urmez pe Dumnezeu Atotputernic.” S-a înfuriat și m-a avertizat: „Consiliul Suprem al bisericii m-a desemnat să «am grijă» de tine. Dacă stărui în credința ta în Dumnezeu Atotputernic, vei fi dus înaintea Consiliului Suprem pentru interogatoriu. Ar trebui să știi că, odată ce se întâmplă asta, nu-ți va afect doar studiile, ci vei avea și o reputație proastă în biserică. S-ar putea chiar să nu-ți găsești o slujbă în viitor. De ce să-ți bați capul?” Auzindu-l pe pastor zicând asta, am simțit multă presiune, fiindcă știam că odată interogat de Consiliul Suprem al bisericii, nu aveau să mă mai lase în pace. Dacă nu încetam să-L urmez pe Dumnezeu Atotputernic, în viitor, când aș fi avut nevoie să mi se elibereze un certificat, șeful satului nu l-ar fi semnat pentru mine și era posibil nici să nu-mi pot găsi o slujbă. Părinții m-au trimis la facultate ca să-mi pot găsi o slujbă bună după absolvire. Dacă nu puteam găsi o slujbă, părinții mei categoric aveau să mă împiedice și mai mult să cred în Dumnezeu Atotputernic. În plus, abia începusem să cred în Dumnezeu Atotputernic și tot înțelegeam puțin adevăr. Dacă ei m-ar fi dus la interogatoriu și înfruntam un grup de oameni care mă atacau, oare aș fi putut rezista? Dacă insistam să cred în Dumnezeu Atotputernic, oare m-ar fi exmatriculat de la școală? Oare aveau să le ceară tuturor celorlalți credincioși să mă respingă? Gândindu-mă la asta, eram foarte îngrijorat, așa că m-am rugat în tăcere lui Dumnezeu, rugându-L să mă îndrume și zicând că vreau să rămân ferm în mărturia mea pentru El. După ce m-am rugat, m-am gândit la cuvântul lui Dumnezeu Atotputernic: „Voi trebuie să fiți treji și să așteptați în fiecare moment și trebuie să vă rugați mai mult înaintea Mea. Trebuie să recunoașteți diferitele uneltiri și planuri viclene ale Satanei, să recunoașteți spiritele, să cunoașteți oamenii și să fiți capabili să deosebiți toate felurile de oameni, evenimente și lucruri” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cuvântări ale lui Hristos la început”, Capitolul 17). „Satana e veșnic prezent, devorând cunoașterea pe care oamenii o au despre Mine în inimile lor, scrâșnind din dinți și încleștându-și fălcile în ultimele chinuri ale morții. Doriți să cădeți în capcana urzelilor sale înșelătoare de data asta? Doriți să vă distrugeți viața în momentul în care lucrarea Mea este în sfârșit completată?” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cuvintele lui Dumnezeu către întregul univers”, Capitolul 6). Din cuvântul lui Dumnezeu, am înțeles că aceste lucruri care mi se întâmplau erau trucurile Satanei. Satana se folosea de oamenii din jurul meu ca să mă tulbure și să mă împiedice să-L urmez pe Dumnezeu. Deși statura mea era redusă și cunoșteam puțin adevărul, eram dispus să mă bazez pe Dumnezeu ca să rămân ferm și să-l umilesc pe Satana. Așadar, i-am spus pastorului: „Nu voi înceta să merg la adunări. Voi continua să-L urmez pe Dumnezeu Atotputernic.” Părinții mei s-au înfuriat când nu l-am ascultat pe pastor. Tata s-a uitat urât la mine și a strigat: „Cum îndrăznești să spui «nu»? Înainte să plece pastorul, trebuie să juri că nu vei mai crede în Dumnezeu Atotputernic!” Și pastorul m-a amenințat, spunând că, dacă până la sfârșitul săptămânii, nu voi înceta să particip la adunări, va fi nevoit să mă ducă la Consiliul Suprem pentru interogatoriu. Totuși, nu am regretat, fiindcă știam prea bine că alegerea mea era corectă. Înainte să accept lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic din zilele de pe urmă, credeam în Dumnezeu, dar nu înțelegeam cerințele pentru a intra în Împărăția Cerurilor. Uneori, mintea îmi era plină de fantezii și, alteori, întrucât păcătuiam adesea și nu știam dacă puteam intra în Împărăție, eram confuz. Acum, în sfârșit, înțelegeam. Numai cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic mi-au permis să văd clar această lume rea și să înțeleg felul în care Satana corupe omenirea. Dacă n-aș fi citit cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic, n-aș fi știut deloc cum să scap de constrângerile păcatului sau de corupția Satanei. Așadar, oricum m-ar împiedica, nu voi renunța niciodată să-L urmez pe Dumnezeu Atotputernic. Pastorul a văzut că n-aveam nicio intenție să renunț, așa că a plecat furios.
Părinții mei erau și ei foarte furioși că l-am respins pe pastor și mi-au spus, mânioși: „Ai îndrăznit să-l negi pe pastor și să faci un lucru interzis de biserică. Conform tradiției, trebuie să fii alungat din sat. Dacă sătenii te resping, când vei avea nevoie, pe viitor, să-ți fie eliberat un certificat, conducătorul satului nu-l va semna pentru tine. Nici să găsești un loc de muncă nu vei putea. Te-ai gândit la aceste consecințe? Unde vei merge atunci? Ești doar un student. Nu ai o locuință și nu vei putea lucra. Cum vei supraviețui?” Tata a spus și că îi era rușine să aibă un fiu ca mine. A spus că le-am adus multă rușine și că, în viitor, nu voi fi fiul lui. În toată viața mea, era prima dată când îl auzeam pe tata certându-mă astfel. Necruțător, a spus chiar și că nu mai eram fiul lui. Nu-mi venea să cred că părinții mei ar spune asemenea lucruri. Eram atât de trist, încât nu am spus nimic. Tatăl meu a continuat: „Îți voi spune din nou: dacă vei continua să crezi în Dumnezeu Atotputernic, ai face bine să-mi restitui toți banii pe care i-am cheltuit pe creșterea ta!” Când tata a zis asta de față cu sătenii, am fost foarte umilit și foarte trist. Părinții mei mă trataseră bine în trecut. Dintre cei zece copii ai lor, pe mine mă plăceau cel mai mult și de la mine aveau cele mai mari așteptări. Nu-mi spuseseră niciodată ceva atât de necruțător, dar acum atitudinea lor se schimbase complet. Îmi lipsea bunătatea părinților mei față de mine și nu voiam să am necazuri cu ei. Mă simțeam foarte slab și nu știam ce să fac, așa că m-am rugat lui Dumnezeu, cerându-I să mă îndrume ca să înfrunt acest mediu. Ulterior, m-am gândit la un fragment din cuvintele lui Dumnezeu: „Trebuie să suferi greutăți pentru adevăr, trebuie să te dai pe tine adevărului, trebuie să înduri umilințe pentru adevăr, și pentru a câștiga mai mult din adevăr trebuie să înduri mai multă suferință. Aceasta este ceea ce ar trebui să faci. Trebuie să nu renunți la adevăr de dragul unei vieți liniștite de familie și nu trebuie să pierzi demnitatea și integritatea de o viață de dragul desfătărilor de moment. Ar trebui să urmărești tot ceea ce este bun și frumos și ar trebui să urmărești o cale în viață care este mai plină de înțeles. Dacă duci o asemenea viață vulgară și nu urmărești niciun obiectiv, nu îți irosești tu viața? Ce poți câștiga dintr-o asemenea viață? Ar trebui să abandonezi toate desfătările trupului pentru un singur adevăr și nu ar trebui să renunți la toate adevărurile pentru un pic de desfătare. Oamenii de genul acesta nu au integritate sau demnitate; nu există nicio semnificație în existența lor!” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Experiențele lui Petru: cunoștințele sale despre mustrare și judecată”). Cuvântul lui Dumnezeu m-a inspirat. Am înțeles că ar trebui să sufăr ca să dobândesc adevărul. Deși familia era împotriva mea, pastorul mă împiedica, sătenii mă judecau și mă simțeam chinuit și puțin slab, orice ar fi spus, nu puteam să renunț să-L urmez pe Dumnezeu Atotputernic. Citind cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic și ascultând părtășia fraților și a surorilor la adunări, am înțeles multe adevăruri și taine și confirmasem deja în inima mea că Dumnezeu Atotputernic este Domnul Isus care S-a întors, Hristos din zilele de pe urmă, așa că nu puteam să nu mai merg la adunări. Știam că dacă nu mai participam la adunări, lucrurile aveau să se liniștească. Familia nu mi s-ar mai împotrivi și m-ar trata la fel de bine ca înainte și nimeni n-ar mai râde de mine, dar mi-aș pierde șansa de a câștiga adevărul și de a fi mântuit de Dumnezeu. Mi-am spus că nu puteam renunța la adevăr și nu-L puteam trăda pe Dumnezeu din cauza dezaprobării familiei mele. Cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic sunt adevărul. Doar Dumnezeu Atotputernic ne poate spune cum Satana corupe omenirea și numai El ne-a arătat felul în care să scăpăm de păcat și să fim mântuiți de Dumnezeu. A meritat să pot suferi pentru a dobândi adevărul astăzi. Așadar, am hotărât să nu sufăr din cauza constrângerilor familiei mele. Chiar dacă nu-mi mai plătea taxa de școlarizare, chiar dacă eram alungat din sat și viața devenea grea, nu aveam să renunț la credința în Dumnezeu și la urmărirea adevărului.
În săptămâna care a urmat, pastorul a aranjat ca doi colegi să vină în fiecare seară acasă la noi. Ei au repetat aceleași cuvinte în fiecare zi pentru a mă determina să nu mai merg la adunări. Indiferent de spusele lor, am continuat să merg la adunări. În zilele acelea, m-am rugat adesea lui Dumnezeu, cerându-I să-mi liniștească inima și să mă ferească de aceste tulburări. Ulterior, unchiul meu s-a temut că familia mea va fi ridiculizată dacă lucrurile deveneau cunoscute peste tot, așa că a mers la pastor să discute o strategie nouă. M-au dus la un teolog, care era doctor în teologie și foarte familiarizat cu Biblia. După ce ne-am întâlnit, teologul m-a interogat: „De ce crezi în Dumnezeu Atotputernic? Îți dai seama că Dumnezeu Atotputernic este doar un om obișnuit? De ce ai crede într-o persoană?” I-am replicat: „Dumnezeu Atotputernic este Dumnezeu întrupat. Pare să fie un om obișnuit, dar are Duhul lui Dumnezeu în El și este întruparea Duhului lui Dumnezeu. Nu are doar umanitate normală, ci și divinitate completă. Exact ca Domnul Isus; aparent, era un om obișnuit, dar, de fapt, era Fiul întrupat al Omului, Însuși Dumnezeu. Putea exprima adevărul și face lucrarea de răscumpărare și mântuire a omenirii. Dumnezeu Atotputernic a venit în zilele de pe urmă și a exprimat multe adevăruri. A dezvăluit diferite taine ale adevărului, precum planul de gestionare de șase mii de ani al lui Dumnezeu, taina întrupării și cum Dumnezeu face lucrarea de judecată în zilele de pe urmă pentru a purifica și mântui oamenii. A dezvăluit și sursa păcătoșeniei oamenilor. Dacă ar fi fost un om obișnuit, ar fi fost capabil să exprime atât de multe adevăruri? Dumnezeu este Domnul Creației, sursa adevărului; doar Dumnezeu poate să exprime adevăruri, niciun om faimos sau măreț din lume nu poate exprima adevăruri! Numai Însuși Dumnezeu poate exprima aceste adevăruri. Nimeni în afară de Dumnezeu n-o poate face. Toate adevărurile exprimate de Dumnezeu Atotputernic sunt suficiente pentru a demonstra că El este Dumnezeu întrupat, Însuși Dumnezeu.” De îndată ce am spus aceste lucruri, doctorul în teologie m-a întrerupt și a zis: „Greșești spunând asta. Toate cuvintele lui Dumnezeu sunt în Biblie și nu pot exista cuvinte noi în afara ei. Cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic pur și simplu nu pot fi noile cuvinte ale lui Dumnezeu.” L-am contrazis, spunând: „Ai vreun temei biblic pentru asta? Există dovezi în cuvântul Domnului Isus? Domnul Isus a spus: «Mai am să vă spun multe lucruri, dar acum nu le puteți purta. Însă când va veni El, Duhul adevărului, vă va călăuzi în tot adevărul» (Ioan 16:12-13). Biblia profețește că Mielul va deschide sulul în zilele de pe urmă. Toate acestea arată că Dumnezeu va vorbi atunci când Se va întoarce în zilele de pe urmă. Dacă, așa cum spui tu, Dumnezeu nu rostește cuvinte noi în afara Bibliei, nu înseamnă asta negarea tuturor cuvintelor și lucrării întoarcerii Domnului?” Afișând o expresie nerăbdătoare, nu a ascultat deloc. A spus câteva lucruri pentru a-L condamna pe Dumnezeu Atotputernic și mi-a cerut, în mod repetat, să nu mai ascult predicile Fulgerului de la Răsărit. Apoi a început să se laude cu cât de elevată era diploma lui în teologie, cu cât suferise ca să predice pentru Domnul și așa mai departe. A spus că încă eram prea tânăr pentru a înțelege Biblia, că ar trebui să-l ascult și mi-a spus să nu mă mai adun cu oamenii de la Biserica lui Dumnezeu Atotputernic. Unchiul meu s-a alăturat discuției, spunând: „Nu ar trebui să credem în ceea ce condamnă cercurile religioase. Acest teolog este renumit pentru cunoașterea lui biblică, iar tu ești norocos că ai șansa de a vorbi cu el. Sper că îl vei asculta și nu vei mai merge la adunări.” Le-am spus: „Eram confuz în legătură cu viața în păcat. Nu puteam găsi motivul pentru care oamenii nu pot scăpa de păcat. Până nu am citit cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic, nu am înțeles că totul e din cauza naturii păcătoase din noi. Dacă natura noastră păcătoasă nu este eliminată, nu ne vom elibera niciodată de legăturile păcatului.” Le-am mărturisit și despre adevărul întrupării. După ce am spus asta, teologul a zis că a fost inspirat de ceea ce am împărtășit. A zis că erau lucruri foarte bune și că spera să aibă șansa de a discuta cu mine în viitor, dar a insistat că nu ar trebui să-L accept pe Dumnezeu Atotputernic. Am văzut că, deși acest teolog era familiarizat cu Biblia, avea multe cunoștințe teologice și o reputație bună, în realitate, era sărac spiritual și nu înțelegea niciun adevăr. Era și foarte arogant, incapabil să accepte adevărul și nu avea niciun interes să caute sau să cerceteze lucrarea lui Dumnezeu. Întocmai ca fariseii care I s-au împotrivit Domnului Isus, a continuat să condamne apariția și lucrarea din zilele de pe urmă. Acea conversație nu mi-a schimbat hotărârea de a-L urma pe Dumnezeu Atotputernic. Dimpotrivă, mi-a oferit discernământ în ceea ce-i privește pe pastori, prezbiteri și teologi din lumea religioasă. Nu i-am mai apreciat și admirat. Și, participând la adunări și citind cuvântul lui Dumnezeu Atotputernic în această perioadă, am câștigat un anumit discernământ privind și aberațiile din lumea religioasă. Asta m-a făcut să fiu și mai sigur că e adevărul cuvântul lui Dumnezeu Atotputernic și că Dumnezeu Atotputernic este apariția unicului Dumnezeu adevărat.
În timpul unei adunări, am vorbit cu frații și surorile despre împrejurările mele recente, iar ei mi-au împărtășit câteva dintre cuvintele lui Dumnezeu, care mi-au oferit un anumit discernământ asupra păstorilor falși și a antihriștilor. Domnul Isus a spus: „Vai de voi, cărturari și farisei ipocriți! Căci voi închideți Împărăția Cerurilor în fața oamenilor; nici voi nu intrați, și nici pe cei ce vor să intre nu-i lăsați să intre!” (Matei 23:13). „Vai de voi, cărturari și farisei ipocriți! Căci voi înconjurați marea și uscatul pentru a face un prozelit, dar când devine astfel, faceți din el de două ori mai mult un fiu al Gheenei decât sunteți voi!” (Matei 23:15). După ce am citit cuvintele lui Dumnezeu și le-am ascultat părtășia, inima mea s-a luminat mai mult. Am văzut că acești pastori și lideri din lumea religioasă sunt exact ca fariseii ipocriți. Ei se împotrivesc lucrării lui Dumnezeu Atotputernic din zilele de pe urmă și o condamnă și fac tot ce pot ca să-i împiedice pe oameni să audă glasul lui Dumnezeu și să-L întâmpine pe Domnul. Ei sunt obstacole pentru oamenii care intră în Împărăția lui Dumnezeu. Nu doar că nu intră în Împărăția lui Dumnezeu, ci îi împiedică și pe alții s-o facă. Sunt cu adevărat malițioși! Cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic spun: „Există cei care citesc Biblia în bisericile grandioase și o recită cât e ziua de lungă și, totuși, niciunul dintre ei nu înțelege scopul lucrării lui Dumnezeu. Niciunul dintre ei nu e capabil să-L cunoască pe Dumnezeu; cu atât mai puțin poate vreunul dintre ei să fie în concordanță cu intențiile lui Dumnezeu. Sunt cu toții oameni fără valoare, ticăloși, fiecare crezându-se la înălțime ca să-I dea lecții lui Dumnezeu. Ei I se împotrivesc voit lui Dumnezeu chiar și în timp ce Îi poartă stindardul. Pretinzând credința în Dumnezeu, ei tot mănâncă trupul și beau sângele omului. Toți oamenii ca aceștia sunt diavoli care devorează sufletul omului, demoni șefi care intenționat îi tulbură pe cei care încearcă să umble pe calea cea dreaptă și obstacole care îi împiedică pe cei ce Îl caută pe Dumnezeu. Pot părea să aibă «o constituție zdravănă», dar cum să știe adepții lor că ei nu sunt alții decât antihriști care îi conduc pe oameni să se împotrivească lui Dumnezeu? Cum să știe adepții lor că aceștia sunt diavoli vii dedicați devorării sufletelor umane?” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Toți oamenii care nu-L cunosc pe Dumnezeu sunt oameni care I se împotrivesc lui Dumnezeu”). „Uitați-vă la liderii fiecărei religii și confesiuni – toți sunt aroganți și neprihăniți de sine, iar interpretările lor privind Biblia sunt în afara contextului și sunt ghidate de propriile noțiuni și închipuiri. Toți se bazează pe talente și cunoaștere pentru a-și face lucrarea. Oare, dacă nu ar putea predica deloc, i-ar urma acei oameni? Ei posedă, la urma urmei, ceva cunoaștere și pot predica unele doctrine sau știu cum să-i convingă pe alții și cum să se folosească de unele trucuri. Folosesc aceste lucruri pentru a-i înșela pe oameni și pentru a-i aduce înaintea lor. Acei oameni cred în Dumnezeu cu numele, dar, în realitate, ei îi urmează pe acești lideri. Când întâlnesc pe cineva care predică adevărata cale, unii dintre ei spun: «Trebuie să-l consultăm pe liderul nostru cu privire la credință.» Vedeți cum oamenii încă au nevoie de acordul și aprobarea celorlalți când vine vorba despre credința în Dumnezeu și despre acceptarea adevăratei căi – nu este aceasta o problemă? Atunci, ce au devenit acei lideri? Nu au devenit ei farisei, păstori falși, antihriști și obstacole pentru acceptarea de către oameni a adevăratei căi? Astfel de oameni sunt întocmai ca Pavel” (Cuvântul, Vol. 3: Discursurile lui Hristos al zilelor de pe urmă, Partea a III-a). Dumnezeu dezvăluie clar esența liderilor religioși de a urî adevărul și a se împotrivi lui Dumnezeu! Dumnezeu Atotputernic S-a arătat și a exprimat atât de mult adevăr, dar ei nu caută deloc. În loc să asculte glasul lui Dumnezeu, ei ascultă zvonurile partidului ateu, PCC, condamnă apariția și lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic și răspândesc minciuni ca să-i inducă în eroare pe credincioși și să ne împiedice să auzim glasul Domnului și să-L întâmpinăm. Asta ne distruge șansa de a fi mântuiți și a intra în Împărăția Cerurilor! Deși acești pastori și lideri explică adesea Biblia oamenilor din biserică, ei nu-L cunosc deloc pe Dumnezeu și lucrarea Sa. Și nici nu au inimi cu frică de Dumnezeu. Natura-esența lor este aceeași ca a fariseilor. Toți sunt antihriști care urăsc adevărul și se împotrivesc lui Dumnezeu. Apoi mi-am amintit cum credincioșii în iudaism i-au venerat orbește pe liderii religioși și i-au urmat pe farisei, împotrivindu-se Domnului Isus, și, drept urmare, au pierdut mântuirea lui Dumnezeu. Și părinții mei îi venerau pe pastori și prezbiteri. Deși credeau în Domnul de mulți ani, nu aveau niciun loc pentru Dumnezeu în inimile lor. Nu înțelegeau adevărul și le lipsea discernământul. Credeau că aceia care ascultau de pastori și de prezbiteri I se supuneau Domnului și Îl urmau. Orice spuneau pastorii și prezbiterii, părinții mei ascultau. Într-o chestiune atât de importantă ca întâmpinarea Domnului, lor le lipsea orice discernământ și ascultau orbește de pastor. Totuși, când le-am mărturisit despre cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic, ei nu au ascultat deloc și au repetat cuvintele pastorului și ale doctorului în teologie ca să-L condamne pe Dumnezeu Atotputernic. Ba chiar au spus: „Chiar dacă aceasta este adevărata cale, n-o vom accepta decât dacă o acceptă pastorii și prezbiterii.” Am văzut că părinții mei erau foarte vrednici de milă. Cum credeau ei în Domnul? Oare nu credeau doar în pastori și prezbiteri? Le-am spus părinților mei: „Dacă v-ați fi născut în Epoca Harului, când Domnul Isus S-a arătat ca să lucreze, ați fi fost la fel ca acei credincioși din iudaism, din trecut, și i-ați fi urmat pe farisei, împotrivindu-vă Domnului Isus și condamnându-L, fiindcă voi ascultați numai de pastori și prezbiteri. Dacă pastorii și prezbiterii condamnă ceva ca fiind fals, voi spuneți la fel, dar voi înșivă nu cercetați deloc adevărata cale și nici nu căutați să auziți glasul lui Dumnezeu. Nu sunteți la fel ca aceia care i-au urmat pe farisei și s-au împotrivit Domnului Isus? Puteți obține rezultate bune dacă voi credeți în Domnul astfel?” Pe parcursul evenimentelor din acele zile, am avut puțin discernământ în ceea ce-i privea pe părinții mei și nu m-am mai simțit constrâns și am hotărât să rămân ferm în mărturia pentru Dumnezeu.
În acea perioadă, orice făceam, părinții mei mă supravegheau. Nu puteam participa în liniște la adunări, de acasă. Pe atunci, pentru adunări, trebuia să mă furișez noaptea într-o pădurice apropiată de marginea satului. Erau mulți țânțari și insecte. Eram pișcat rău de țânțari și nu puteam găsi un loc confortabil să mă așez. Uneori, stăteam în pădure până noaptea târziu. Ca să nu afle părinții mei că plecam la adunări, trebuia să mă furișez înapoi în casă să dorm și trebuia să mă trezesc dimineața devreme, înaintea lor, ca să-i fac să creadă că dormisem bine toată noaptea. În timpul zilei, trebuia să-mi ajut părinții la câmp. După o vreme, oboseam și mi se făcea somn. Era extrem de epuizant. Am început să mă simt puțin slăbit și nu știam când se vor sfârși aceste zile. Uneori chiar mă gândeam că, dacă aș fi ascultat de părinții mei și n-aș mai fi mers la adunări, n-aș fi suferit atât de mult, sătenii n-ar fi râs de mine și asta nu m-ar fi afectat în căutarea unei slujbe. Gândindu-mă la aceste lucruri, am fost puțin zdruncinat. Însă apoi m-am gândit că, la fiecare adunare, puteam înțelege câteva adevăruri, iar acestea erau adevăruri pe care nu le mai auzisem. Eram reticent să renunț la asta. În perioada aceea, era un imn al cuvântului lui Dumnezeu care mi-a oferit o mare încurajare. Se intitula „Ceea ce Dumnezeu desăvârșește este credința” și l-am ascultat de multe ori. Versurile spun: „Se cer de la noi credință și iubire extreme în această în lucrarea din zilele de pe urmă. S-ar putea să ne împiedicăm din cea mai mică neatenție, căci această etapă a lucrării e diferită de toate cele de dinainte: ceea ce desăvârșește Dumnezeu e credința oamenilor, care este atât invizibilă, cât și intangibilă. Ceea ce face Dumnezeu este să convertească cuvintele la credință, la iubire și la viață. Oamenii trebuie să ajungă într-un punct în care vor fi îndurat sute de rafinări și în care au o credință mai mare decât cea a lui Iov. Ei trebuie să îndure suferințe incredibile și tot felul de torturi fără a-L părăsi vreodată pe Dumnezeu. Când sunt se supun până la moarte și au credință mare în Dumnezeu, atunci această etapă a lucrării lui Dumnezeu este completă” [Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Calea… (8)”]. Din acest cântec, am înțeles că pot să devin slab și nefericit în vremuri grele, dar că, în aceste momente, ar trebui să învăț să mă răzvrătesc împotriva trupului. Dacă urmam trupul, nu-L puteam mulțumi pe Dumnezeu. Știam prea bine că fiecare adunare era benefică pentru a înțelege adevărul și că adevărul pe care îl auzeam era o comoară neprețuită. Deși fiecare adunare care avea loc târziu în noapte în pădure era obositoare fizic și dificilă, și acesta era un test pentru mine, ca să demonstrez dacă puteam suferi pentru a obține adevărul și că am credință adevărată în Dumnezeu. Părinții mei voiau ca eu să urmăresc renumele și averea în lume și să găsesc o slujbă bună, pentru a-i oferi familiei mele un trai bun și a o face mândră. Asta voiau și asta așteptau de la mine. Dar dacă-i ascultam pe părinții mei și nu mai mergem la adunări, deși n-ar mai trebui să sufăr, n-aș câștiga adevărul. Aș fi la fel ca înainte, preocupat numai să mă distrez și să urmez trupul, lucruri care sunt lipsite de sens. Faptul că acum pot să accept lucrarea lui Dumnezeu din zilele de pe urmă și să mă bucur de o provizie atât de mare de adevăr din partea lui Dumnezeu este cea mai mare binecuvântare. Suferința pe care am îndurat-o nu însemna nimic pe lângă înțelegerea adevărului și era întru totul plină de sens. Gândindu-mă la asta, am fost dispus să renunț la plăcerile trupești și nu mi-a păsat de ceea ce spunea familia mea despre mine. Speram doar să mă bazez pe Dumnezeu pentru a depăși aceste dificultăți. Ulterior, citind cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic, starea mea s-a îmbunătățit încetul cu încetul. Treptat, am înțeles că doar în dificultățile acestui mediu puteam căuta mai mult din intențiile lui Dumnezeu și puteam avea o credință mai fermă în El iar pentru asta Îi eram foarte recunoscător lui Dumnezeu!
Am continuat să merg la adunări în pădure. Odată, în vreme ce eram la o adunare, cineva, nu știu cine, a aflat și le-a spus părinților mei. A doua zi, la micul-dejun, mama mi-a spus: „Am crezut că n-ai mai mers la adunări după ce l-ai întâlnit pe doctorul în teologie. Nu știam că fugi la adunări noaptea, în pădure. Nu ți-e teamă?” În timp ce vorbea, a început să plângă. A fost prima dată când am văzut-o pe mama plângând de față cu mine. Nu am știut ce să spun. Ochii mi s-au umplut de lacrimi. Nu voiam să-mi rănesc părinții, dar știam că nu puteam renunța la a-L urma pe Dumnezeu Atotputernic. M-am simțit foarte contrariat. În acel moment, mi-am adus aminte de un fragment din cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic: „Când Dumnezeu lucrează, Se îngrijește de o persoană și o apreciază și când o favorizează și o aprobă, Satana se ține și el îndeaproape în urma acesteia, încercând să o inducă în eroare și să-i facă rău. Dacă Dumnezeu dorește să câștige această persoană, Satana, pentru a-și atinge obiectivul ascuns, ar face orice-i stă în putere să-L împiedice pe Dumnezeu, folosind diferite vicleșuguri ticăloase ca să ispitească, să tulbure și să submineze lucrarea lui Dumnezeu. Care este acest obiectiv? El nu vrea ca Dumnezeu să câștige pe nimeni; vrea să pună stăpânire pe toți cei pe care vrea Dumnezeu să-i câștige, vrea să-i controleze, să preia controlul asupra lor pentru ca ei să i se închine și să i se alăture în a comite fapte rele și să I se împotrivească lui Dumnezeu. Nu este acesta motivul sinistru al Satanei? […] Războindu-se cu Dumnezeu și ținându-se scai după El, obiectivul Satanei este să dărâme întreaga lucrare pe care Dumnezeu vrea s-o facă, să-i ocupe, să-i controleze și să-i elimine complet pe cei pe care vrea Dumnezeu să îi câștige. Dacă nu sunt eliminați, atunci ei ajung în posesia Satanei pentru a fi folosiți de el – acesta este obiectivul său” (Cuvântul, Vol. 2: Despre a-L cunoaște pe Dumnezeu, „Dumnezeu Însuși, Unicul IV”). După ce am contemplat cuvintele lui Dumnezeu, am înțeles. Dumnezeu lucrează pentru a-l mântui pe om, în vreme ce Satana face tot ce poate pentru a-i folosi pe oamenii din jurul nostru ca să ne împiedice și să ne oprească să-L urmăm pe Dumnezeu și să-I acceptăm mântuirea. În acel moment, mi-am amintit cum soția lui Iov l-a ispitit pe acesta pentru a se lepăda de Dumnezeu. Acesta era tertipul Satanei. M-am gândit la faptul că, în perioada aceasta, prietenii mă deranjau, pastorul și familia mea mă împiedicau și ei și mă amenințau, presându-mă ca să nu mai cred în Dumnezeu. Toate acestea erau ispitele și tertipurile Satanei. Părinții mei au spus că le era teamă că voi fi alungat din sat și nu voi avea unde să mă duc. Mama a spus că și ea își făcea griji pentru mine. Cuvintele ei păreau pline de îngrijorare, dar, în realitate, era Satana care se folosea de familia mea ca să mă-mpiedice să-L urmez pe Dumnezeu. Satana voia să mă forțeze să renunț, să continui să-l urmez pe pastor, să rămân în religie și să pierd mântuirea lui Dumnezeu. Nu mă puteam lăsa amăgit de trucurile Satanei. După aceea, am continuat să merg la adunări și să citesc cuvântul lui Dumnezeu Atotputernic. Știu că, în zilele ce vor veni, s-ar putea să mai înfrunt multe ispite și asalturi din partea Satanei și să experimentez multe piedici, dar, în inima mea, știu despre cuvântul lui Dumnezeu Atotputernic că este adevărul. Faptul că pot să citesc cuvântul lui Dumnezeu, să experimentez lucrarea lui Dumnezeu și să câștig adevărul are o însemnătate profundă pentru mine. Oricât de mult sufăr, merită!