Versete din Biblie pentru referințe:

„Căci este timpul să înceapă judecata chiar de la Casa lui Dumnezeu” (1 Petru 4:17).

„Iar dacă aude cineva cuvintele Mele și nu le păzește, nu Eu îl judec. Căci Eu n-am venit să judec lumea, ci să mântuiesc lumea. Pe cel ce Mă respinge și nu acceptă cuvintele Mele are cine să-l judece: Calea pe care am spus-o Eu, aceea îl va judeca în ziua de pe urmă” (Ioan 12:47-48).

„Mai am să vă spun multe lucruri, dar acum nu le puteți purta. Însă când va veni El, Duhul adevărului, vă va călăuzi în tot adevărul. Căci El nu va vorbi de la Sine, ci va vorbi tot ceea ce va auzi și vă va anunța lucrurile ce urmează să vină” (Ioan 16:12-13).

„Nu Te rog să-i iei din lume, ci să-i păzești de cel rău! […] Fă-i sfinți prin adevărul Tău! Calea Ta este adevărul. […] Eu Însumi M-am sfințit pentru ei, ca și ei să fie sfințiți prin adevăr” (Ioan 17:15, 17, 19).

Cuvinte relevante ale lui Dumnezeu:

Ar trebui să fiți capabili să vedeți intenția lui Dumnezeu și ar trebui să vedeți că lucrarea lui Dumnezeu nu este la fel de simplă precum crearea cerului și a pământului și a tuturor lucrurilor. Asta deoarece lucrarea de azi este transformarea celor care au fost corupți, care sunt extrem de amorțiți, este de a-i purifica pe cei care au fost creați, însă procesați de Satana. Nu este de a-i crea pe Adam sau pe Eva, cu atât mai puțin a crea lumina sau a crea fiecare plantă și animal. Dumnezeu curățește lucrurile care au fost corupte de Satana și apoi le câștigă din nou și le face să devină lucruri ce Îi aparțin Lui și să devină slava Lui. Acest lucru nu e la fel de simplu precum crearea cerului și a pământului și a tuturor lucrurilor, după cum își închipuie omul că este, și nu e nici precum lucrarea de blestemare a Satanei să fie aruncat în Adânc, după cum își închipuie omul că este, ci, mai degrabă, este lucrarea de a transforma omul, preschimbând lucrurile care sunt negative și nu Îi aparțin Lui, în lucruri care sunt pozitive și care Îi aparțin. Aceasta este adevărata poveste din spatele acestei etape a lucrării lui Dumnezeu. Trebuie să înțelegeți asta și să evitați să simplificați excesiv chestiunile. Lucrarea lui Dumnezeu este diferită de orice lucrare obișnuită. Minunăția și înțelepciunea sa nu pot fi concepute de mintea omului. Dumnezeu nu creează toate lucrurile în timpul acestei etape a lucrării, dar nici nu le distruge. În schimb, El transformă toate lucrurile pe care le-a creat și curățește toate lucrurile care au fost pângărite de Satana. Și astfel, Dumnezeu pornește un mare proiect. Aceasta este întreaga semnificație a lucrării lui Dumnezeu. Vezi în aceste cuvinte că lucrarea lui Dumnezeu e cu adevărat atât de simplă?

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Este lucrarea lui Dumnezeu la fel de simplă cum și-o imaginează oamenii?”

Chiar la început, omenirea a fost în mâinile lui Dumnezeu, însă, din cauza ispitei și a corupției Satanei, omul a fost înrobit de acesta și a căzut în mâinile celui rău. Prin urmare, Satana a devenit obiectul care trebuie învins în lucrarea de gestionare a lui Dumnezeu. Deoarece Satana a pus stăpânire pe om și pentru că omul este capitalul din întreaga gestionare a lui Dumnezeu, dacă este ca omul să fie mântuit, atunci trebuie să fie luat înapoi din mâinile Satanei, cu alte cuvinte, omul, care a fost ținut prizonier de Satana, trebuie să fie luat înapoi. Astfel, Satana trebuie învins prin schimbările din vechea fire a omului și prin refacerea rațiunii inițiale a acestuia. În acest mod, omul, care a fost luat prizonier, poate fi luat înapoi din mâinile Satanei. Dacă omul este eliberat de influența și de robia Satanei, atunci Satana va fi făcut de ocară, omul va fi în cele din urmă luat înapoi, iar Satana va fi învins. Și pentru că omul a fost eliberat de sub influența întunecată a Satanei, va deveni prada de război a acestei întregi bătălii, iar Satana va deveni obiectul care va fi pedepsit odată ce bătălia s-a încheiat, după care întreaga lucrare de mântuire a omenirii va fi finalizată.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Restaurarea vieții normale a omului și conducerea lui către o destinație minunată”

Dumnezeu Își face lucrarea în întregul univers. Toți cei care cred în El trebuie să accepte cuvântul Lui și să mănânce și să bea cuvântul Lui; nimeni nu poate fi câștigat de Dumnezeu văzând semnele și minunile arătate de Dumnezeu. De-a lungul veacurilor și generațiilor, Dumnezeu a folosit întotdeauna cuvântul pentru a-l desăvârși pe om. Așadar, nu ar trebui să vă dedicați toată atenția semnelor și minunilor, ci să urmăriți să fiți desăvârșiți de către Dumnezeu. În Epoca Legii Vechiului Testament, Dumnezeu a rostit câteva cuvinte, iar în Epoca Harului, Isus a rostit și El multe cuvinte. După ce Isus a rostit multe cuvinte, apostolii și discipolii de mai târziu i-au călăuzit pe oameni să le practice în conformitate cu poruncile date de Isus și să experimenteze lucruri în conformitate cu acele cuvinte rostite de Isus și cu principiile enunțate de El. În zilele de pe urmă, Dumnezeu folosește îndeosebi cuvântul pentru a-l desăvârși pe om. El nu folosește semne și minuni pentru a-l convinge pe om într-un mod forțat; acest lucru nu poate dezvălui marea putere a lui Dumnezeu. Dacă Dumnezeu ar arăta doar semne și minuni, acest lucru nu ar putea dezvălui caracterul practic al lui Dumnezeu și, astfel, nu ar putea să-l desăvârșească pe om. Dumnezeu nu-l desăvârșește pe om prin semne și minuni, ci folosește cuvântul pentru a-l uda și a-l păstori, după care omul I se poate supune în totalitate lui Dumnezeu și dobândi cunoașterea de Dumnezeu. Acesta este scopul lucrării pe care El o face și al cuvintelor pe care El le rostește. Dumnezeu nu folosește metoda de a arăta semne și minuni pentru a-l desăvârși pe om – El folosește cuvinte și folosește multe metode de lucru pentru a-l desăvârși pe om. Fie că este vorba de rafinarea, emondarea sau aprovizionarea cuvintelor, Dumnezeu vorbește din multe perspective diferite pentru a-l desăvârși pe om și pentru a-i permite omului să dobândească o mai mare cunoaștere a lucrării, înțelepciunii și minunăției lui Dumnezeu. Când omul este făcut complet în momentul în care Dumnezeu încheie epoca din zilele de pe urmă, el va fi calificat să vadă semne și minuni. Când ajungi să Îl cunoști pe Dumnezeu și ești capabil să te supui lui Dumnezeu, indiferent de ce face El, nu vei mai avea noțiuni despre El când vei vedea semne și minuni. În prezent, ești corupt și incapabil de supunere completă față de Dumnezeu – crezi că ești calificat să vezi semne și minuni? Când Dumnezeu arată semne și minuni, acela e momentul când El îl pedepsește pe om și, de asemenea, când se schimbă epoca și, cu atât mai mult, când se încheie epoca. Când lucrarea lui Dumnezeu se săvârșește în mod normal, El nu arată semne și minuni. Lui Îi este extrem de ușor să arate semne și minuni, dar nu acela este principiul lucrării lui Dumnezeu, nici nu este scopul gestionării omului de către Dumnezeu. Dacă omul ar vedea semne și minuni și trupul spiritual al lui Dumnezeu s-ar arăta, de asemenea, omului, n-ar „crede” toți oamenii în Dumnezeu? Am spus anterior că un grup de biruitori va fi câștigat din Est, biruitori care vor ieși din marele necaz. Ce înseamnă aceste cuvinte? Înseamnă că acești oameni care sunt câștigați sunt cu adevărat supuși numai după ce trec prin judecată, mustrare, emondare și tot felul de rafinări. Credința acestor oameni nu este nedeslușită, ci practică. Ei nu au văzut niciun semn și nicio minune și niciun miracol; ei nu sunt capabili să spună cuvinte și doctrine elevate sau să dea glas înțelegerilor profunde; în schimb, ei au realitatea, cuvintele lui Dumnezeu și o cunoaștere practică și adevărată a lui Dumnezeu. Nu este un astfel de grup mai în stare să dezvăluie marea putere a lui Dumnezeu? Lucrarea lui Dumnezeu din zilele de pe urmă este o lucrare practică. În timpul epocii lui Isus, El nu a venit să-l desăvârșească pe om, ci să-l răscumpere pe om, așa că a arătat câteva minuni pentru a-i face pe oameni să-L urmeze. Căci El a venit, în primul rând, pentru a finaliza lucrarea răstignirii, iar arătarea de semne n-a făcut parte din lucrarea Sa de slujire. Astfel de semne și de minuni au fost o lucrare săvârșită pentru a face lucrarea Sa să fie eficientă; astfel de semne și de minuni au fost o lucrare în plus, și nu au reprezentat lucrarea întregii epoci. În timpul Epocii Legii Vechiului Testament, Dumnezeu a arătat și unele semne și minuni – dar lucrarea pe care o face Dumnezeu astăzi este o lucrare practică și cu siguranță nu mai arată semne și minuni acum. Dacă El ar arăta semne și minuni, lucrarea Lui practică ar fi aruncată în dezordine și El nu ar mai putea să facă nicio altă lucrare. Dacă Dumnezeu ar fi spus să fie folosit cuvântul pentru a-l desăvârși pe om, dar ar fi arătat, de asemenea, semne și minuni, atunci asta ar fi putut scoate la iveală dacă omul crede sau nu cu adevărat în El? Așadar, Dumnezeu nu face astfel de lucruri. Există prea multă religie în om; Dumnezeu a venit în zilele de pe urmă pentru a alunga toate noțiunile religioase și lucrurile supranaturale din om, pentru a-i face cunoscut omului caracterul practic al lui Dumnezeu și pentru a șterge un chip al lui Dumnezeu care este nedeslușit și nerealist și despre care se poate spune că nu există deloc. Și astfel, acum, singurul lucru care este prețios este ca tu să ai o cunoaștere a caracterului practic! Adevărul este mai presus de orice. Cât de mult adevăr deții astăzi? Tot ceea ce arată semne și minuni este Dumnezeu? Spiritele rele pot, de asemenea, să arate semne și minuni; sunt ele toate Dumnezeu? În credința sa în Dumnezeu, ceea ce caută omul este adevărul și ceea ce el urmărește este viața, mai degrabă decât semne și minuni. Acesta ar trebui să fie scopul tuturor celor care cred în Dumnezeu.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Totul se săvârșește prin cuvântul lui Dumnezeu”

Hristos al zilelor de pe urmă folosește o multitudine de adevăruri pentru a-l învăța pe om, pentru a expune substanța omului și pentru a-i diseca faptele și cuvintele. Aceste cuvinte cuprind diferite adevăruri, precum datoria omului, cum ar trebui el să I se supună lui Dumnezeu, cum ar trebui să Îi fie loial lui Dumnezeu, cum se cuvine ca omul să trăiască umanitatea normală, precum și înțelepciunea și firea lui Dumnezeu. Aceste cuvinte sunt toate îndreptate către substanța omului și firile sale corupte. Mai ales, cele care expun cum Îl respinge omul pe Dumnezeu vizează și mai mult modul în care omul este o întruchipare a Satanei și o forță ostilă lui Dumnezeu. În realizarea lucrării Sale de judecată, Dumnezeu nu explică pe deplin natura umană în doar câteva cuvinte; El o expune și o emondează pe termen lung. Toate aceste diferite metode de expunere și de emondare nu pot fi înlocuite de cuvinte obișnuite; mai degrabă, adevărul pe care omul nu îl deține absolut deloc este folosit pentru a săvârși această lucrare de expunere și de emondare. Doar metodele de acest fel pot fi numite judecată; doar prin acest tip de judecată poate omul să fie subjugat și pe deplin convins în privința lui Dumnezeu și, mai mult decât atât, să câștige adevărata cunoaștere a lui Dumnezeu. Ceea ce aduce cu sine lucrarea de judecată este faptul că omul înțelege adevăratul chip al lui Dumnezeu și adevărul despre răzvrătirea proprie. Lucrarea de judecată i-a permis omului să dobândească multă înțelegere despre intențiile lui Dumnezeu, despre scopul lucrării lui Dumnezeu și despre tainele de neînțeles pentru el. De asemenea, i-a permis omului să își înțeleagă și să își cunoască esența coruptă și rădăcina corupției sale, precum și să-și descopere fața urâtă. Aceste efecte sunt toate produse de lucrarea de judecată, deoarece esența acestei lucrări este, de fapt, lucrarea de dezvăluire a adevărului, căii și vieții lui Dumnezeu în fața tuturor celor care au credință în El. Această lucrare este lucrarea de judecată realizată de Dumnezeu.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Hristos înfăptuiește lucrarea de judecată prin adevăr”

Lucrarea făcută de Dumnezeu în această epocă este în principal provizia cuvintelor vieții pentru om; expunerea naturii-esențe a omului și a firii lui corupte; și eliminarea noțiunilor sale religioase, a gândirii feudale, a gândirii depășite și a cunoștințelor și culturii. Toate aceste lucruri trebuie să fie curățite prin darea în vileag de către cuvintele lui Dumnezeu. În zilele de pe urmă, pentru a-l desăvârși pe om, Dumnezeu folosește cuvinte, și nu semne și minuni. El Își folosește cuvintele pentru a-l dezvălui pe om, a-l judeca, a-l mustra și a-l desăvârși, astfel încât, în cuvintele lui Dumnezeu, omul să ajungă să-I vadă înțelepciunea și frumusețea și să înțeleagă firea lui Dumnezeu; astfel încât, prin cuvintele Lui, omul să Îi vadă faptele.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cunoașterea lucrării actuale a lui Dumnezeu”

În lucrarea din zilele de pe urmă, puterea cuvântului este mai mare decât cea a manifestării semnelor și minunilor, iar autoritatea cuvântului o depășește pe aceea a semnelor și minunilor. Cuvântul expune toate firile corupte îngropate adânc în inima omului. Tu nu ai cum să le descoperi pe cont propriu. Când acestea vor fi expuse prin cuvânt, tu, în mod firesc, vei veni să le descoperi; vei fi nevoit să recunoști și vei fi pe deplin convins. Nu este aceasta autoritatea cuvântului? Acesta este rezultatul obținut prin lucrarea cuvântului astăzi. Prin urmare, nu prin vindecarea bolii și alungarea demonilor poate omul fi pe deplin mântuit de păcatele sale și nici prin manifestarea semnelor și minunilor nu poate fi făcut complet întru totul. Autoritatea de a vindeca boala și de a alunga demoni îi dă doar har omului, dar trupul omului este încă al Satanei, iar firile satanice corupte rămân încă în interiorul omului. Cu alte cuvinte, omul care nu a fost purificat este încă al păcatului și al întinării. Doar după ce a fost purificat prin intermediul cuvântului, poate fi omul câștigat de Dumnezeu și poate deveni sfințit. Când demonii au fost alungați din om, iar el a fost răscumpărat, aceasta a însemnat doar faptul că a fost smuls din mâinile Satanei și s-a întors la Dumnezeu. Totuși, omul nu a fost încă purificat sau schimbat de către Dumnezeu și rămâne corupt. Întinarea, împotrivirea și răzvrătirea încă există în om; omul s-a întors la Dumnezeu doar prin răscumpărarea de către El, dar el nu-L cunoaște câtuși de puțin pe Dumnezeu și este încă în stare să I se împotrivească și să-L trădeze. Înainte ca omul să fie răscumpărat, multe dintre otrăvurile Satanei fuseseră deja sădite în interiorul acestuia și, după mii de ani în care a fost corupt de către Satana, are în interiorul lui o natură care I se împotrivește lui Dumnezeu. Prin urmare, atunci când omul a fost răscumpărat, nu a fost nimic mai mult decât un caz de răscumpărare. Adică, omul a fost cumpărat la un preț ridicat, dar natura otrăvitoare din el nu a fost eliminată. Omul, care este atât de spurcat, trebuie să sufere o schimbare înainte de a deveni vrednic să-L slujească pe Dumnezeu. Prin această lucrare de judecată și mustrare, omul va ajunge să cunoască pe deplin esența întinată și coruptă din propriul sine și va putea să se schimbe complet și să fie purificat. Doar în felul acesta poate deveni omul vrednic să se întoarcă înaintea tronului lui Dumnezeu. Întreaga lucrare actuală este realizată astfel încât omul să poată fi purificat și schimbat; astfel încât omul să se poată elibera de corupția sa și să fie purificat prin judecata și mustrarea cuvântului și prin rafinare. Decât să considerăm că această etapă a lucrării este cea a mântuirii, mai degrabă ar fi mai potrivit să spunem că este lucrarea de purificare. Într-adevăr, această etapă este și lucrarea de cucerire, precum și a doua etapă din lucrarea de mântuire. Prin judecata și mustrarea prin cuvânt, omul ajunge să fie câștigat de Dumnezeu, iar prin rafinare, judecată și expunere prin cuvânt, toate impuritățile, noțiunile, motivele și speranțele personale din inima omului sunt complet dezvăluite. Cu toate că omul a fost răscumpărat și iertat de păcate, acest lucru poate fi tratat doar ca însemnând că Dumnezeu nu-Și aduce aminte de fărădelegile omului și nu-l tratează potrivit cu acestea. Totuși, omul trăiește în trup, fără să fie eliberat de păcat, și poate doar continua să păcătuiască, dezvăluindu-și la nesfârșit coruptele firi satanice. Aceasta este viața pe care o duce omul, un ciclu fără sfârșit în care păcătuiește și este iertat. Majoritatea oamenilor păcătuiesc în timpul zilei și se mărturisesc seara. Și astfel, chiar dacă jertfa pentru păcat este pe vecie eficientă pentru om, ea nu îl poate mântui pe om de păcat. Numai jumătate din lucrarea mântuirii a fost desăvârșită, pentru că omul are încă firi corupte. […] Omului nu îi este ușor să devină conștient de păcatele sale și nu are nicio cale de a-și recunoaște propria natură adânc înrădăcinată. Numai prin judecata cuvântului se poate obține acest rezultat. Doar astfel, omul poate fi treptat schimbat de aici înainte.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Taina întrupării (4)”

Lucrarea zilelor de pe urmă este de a spune cuvinte. Mari schimbări pot fi produse în om cu ajutorul cuvintelor. Schimbările produse acum în acești oameni din acceptarea acestor cuvinte sunt mult mai mari decât cele făcute în oameni din acceptarea semnelor și minunilor din Epoca Harului. Căci, în Epoca Harului, demonii au fost alungați din om prin punerea mâinilor și prin rugăciune, însă firea coruptă din om a rămas încă. Omul a fost vindecat de boala lui și i-au fost iertate păcatele, dar, în ceea ce privește modul în care omul putea să se elibereze de firile corupte satanice din interiorul lui, această lucrare trebuia încă să fie făcută asupra lui. Omul a fost doar răscumpărat și i-au fost iertate păcatele pentru credința sa, dar natura păcătoasă a omului nu a fost înlăturată și încă a rămas în el. Păcatele omului au fost iertate prin întruparea lui Dumnezeu, dar acest lucru nu a însemnat că omul nu a mai avut păcat în el. Păcatele omului au putut fi iertate prin jertfa pentru păcat, dar în ceea ce privește modul exact în care omul poate fi făcut să nu mai păcătuiască, modul în care firile sale corupte și natura sa păcătoasă pot fi complet alungate și modul în care viața-fire pe care o are poate fi schimbată într-o oarecare măsură, el nu are nicio cale să rezolve această problemă. Păcatele omului au fost iertate și acest lucru se datorează lucrării de răstignire a lui Dumnezeu, dar omul continuă să trăiască înlăuntrul vechilor sale firi corupte satanice. Așa stând lucrurile, omul trebuie să fie complet mântuit de firile sale corupte satanice, natura lui păcătoasă trebuie să fie complet alungată, să nu se mai dezvolte niciodată, iar firea sa trebuie să sufere o transformare. Acest lucru necesită ca omul să înțeleagă drumul creșterii în viață, să înțeleagă calea vieții și să înțeleagă modul de a-și schimba firea. În plus, necesită ca omul să practice în concordanță cu această cale, astfel încât firea lui să poată fi schimbată treptat, iar el să poată trăi sub strălucirea luminii, ca tot ceea ce face el să poată fi în concordanță cu intențiile lui Dumnezeu, ca el să se poată elibera de firile sale corupte satanice și astfel încât să se poată elibera de influența întunericului Satanei, prin aceasta ieșind pe deplin din păcat. Doar atunci va fi primit omul harul mântuitor deplin.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Taina întrupării (4)”

Dumnezeu face lucrarea de judecată și mustrare în așa fel încât omul să poată să Îl cunoască, și pentru mărturia Lui. Fără judecata Lui asupra firii corupte a omului, omul nu ar putea cunoaște firea Sa cea dreaptă, care nu trebuie ofensată, nici nu ar putea să-și transforme vechea lui cunoaștere despre Dumnezeu într-una nouă. De dragul mărturiei Lui și de dragul gestionării Sale, El face publică întreaga Sa ființă. îngăduindu-i astfel omului, prin arătarea Lui publică, să atingă cunoașterea lui Dumnezeu, să-și transforme firea și să aducă mărturie răsunătoare pentru Dumnezeu. Transformarea firii omului este realizată prin diferite tipuri de lucrări ale lui Dumnezeu; fără astfel de schimbări în firea omului, omul nu ar fi în stare să aducă mărturie pentru Dumnezeu și nu ar putea fi în acord cu intențiile lui Dumnezeu. Schimbările din firea omului semnifică faptul că omul a fost eliberat din robia Satanei și de influența întunericului și că a devenit, cu adevărat, un model și un specimen al lucrării lui Dumnezeu, un martor al lui Dumnezeu și cineva care e în acord cu intențiile lui Dumnezeu.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Numai cei care-L cunosc pe Dumnezeu pot să aducă mărturie pentru El”