Ședeți toți pe scaune elegante, făcându-le morală celor din generațiile mai tinere, de teapa voastră, și îi faceți să stea cu tine. Cum să nu știți că „descendenții” voștri au rămas demult fără suflare și Mi-au pierdut lucrarea? Slava Mea strălucește din ținutul Orientului până în ținutul Occidentului și, totuși, când se va răspândi până la marginile pământului și va începe să se ridice și să strălucească, Îmi voi lua slava din Orient și o voi aduce în Occident, astfel încât, din acel moment, oamenii întunericului care s-au lepădat de Mine în Orient să fie lipsiți de iluminare. Când se va întâmpla asta, veți trăi în valea umbrelor. Deși oamenii de astăzi sunt de o sută de ori mai buni decât înainte, tot nu-Mi pot îndeplini cerințele și tot nu sunt o mărturie pentru slava Mea. Faptul că puteți fi de o sută de ori mai buni decât înainte este în întregime un rezultat al lucrării Mele; este rodul lucrării Mele pe pământ. Cu toate acestea, încă simt dezgust față de cuvintele și faptele voastre, cât și față de caracterul vostru, și sunt incredibil de indignat de cum vă purtați înaintea Mea, pentru că nu Mă înțelegeți câtuși de puțin. Așadar, cum puteți să ajungeți să-Mi trăiți slava și cum puteți să fiți devotați viitoarei Mele lucrări? Credința voastră este foarte frumoasă; spuneți că sunteți dispuși să vă consumați toată viața pentru lucrarea Mea și că sunteți dispuși să vă sacrificați viețile pentru aceasta, dar firile voastre nu s-au schimbat prea mult. Nu faceți decât să vorbiți cu aroganță, în ciuda faptului că modul vostru real de a vă comporta este foarte jalnic. Parcă limbile și buzele oamenilor ar fi în ceruri, dar picioarele le-ar fi tocmai pe pământ, și, drept urmare, cuvintele, faptele și reputațiile lor sunt tot într-o stare deplorabilă. Reputațiile voastre au fost distruse, comportamentul vostru e vulgar, modul vostru de a vorbi este josnic, iar viețile voastre sunt vrednice de dispreț; chiar și întreaga voastră umanitate este de o josnicie abjectă. Sunteți înguști la minte față de ceilalți și vă tocmiți pentru fiecare lucru mărunt. Vă certați din cauza reputațiilor și a statuturilor voastre, chiar până în punctul în care sunteți dispuși să coborâți în iad și în iazul de foc. Cuvintele și faptele voastre actuale Îmi sunt suficiente pentru a determina că sunteți păcătoși. Atitudinile voastre față de lucrarea Mea Îmi sunt suficiente pentru a determina că sunteți nedrepți și toate firile voastre sunt suficiente pentru a arăta că sunteți suflete murdare, pline de mârșăvii. Manifestările voastre și ceea ce dezvăluiți sunt suficiente pentru a spune că sunteți oameni care au băut destul din sângele spiritelor necurate. Când se vorbește despre intrarea în Împărăția Cerurilor, nu vă dezvăluiți sentimentele. Credeți că felul în care sunteți acum este suficient ca voi să intrați pe poarta Împărăției Cerurilor? Credeți că puteți să dobândiți permisiunea de a intra în ținutul sfânt al lucrării și al cuvintelor Mele fără ca propriile voastre cuvinte și fapte să fie mai întâi testate de Mine? Cine poate să-Mi păcălească ochii? Cum ar putea să-Mi scape din vedere comportamentele și vorbele voastre josnice și demne de dispreț? Viețile voastre au fost determinate de Mine ca fiind vieți în care beți sângele și mâncați carnea acelor spirite necurate, pentru că le imitați în fața Mea în fiecare zi. Înaintea Mea, comportamentul vostru a fost deosebit de rău și de josnic, așadar, cum aș putea să nu vă socotesc respingători? Cuvintele voastre conțin impuritățile spiritelor necurate: măguliți, ascundeți și flatați, întocmai ca aceia care se dedau vrăjitoriei și ca aceia care practică înșelătoria și beau sângele celor nedrepți. Toate manifestările omului sunt extrem de nedrepte, deci cum pot fi toți oamenii plasați în tărâmul sfânt unde se află cei drepți? Crezi că acel comportament mârșav al tău poate să te pună deoparte ca sfânt dintre cei nedrepți? Limba ta ca de șarpe îți va nimici în cele din urmă trupul care provoacă distrugere și săvârșește mârșăvii, iar mâinile tale care sunt acoperite de sângele spiritelor necurate îți vor trage în cele din urmă și sufletul în iad. Așadar, de ce nu profiți de această șansă ca să-ți cureți mâinile acoperite de murdărie? Și de ce nu profiți de această ocazie ca să-ți tai limba care rostește cuvinte nedrepte? Oare ești dispus să suferi în flăcările iadului pentru mâinile, limba și buzele tale? Scrutez cu ambii ochi inimile miriadelor de oameni întrucât, cu mult înainte de a crea omenirea, le cuprinsesem inimile în mâinile Mele. Cu mult timp în urmă am deslușit inimile oamenilor, așadar, cum ar putea gândurile din inima omului să scape privirii Mele? Și cum s-ar putea să nu fie prea târziu ca ei să scape de a fi arși de Duhul Meu?

Buzele tale sunt mai blânde decât porumbeii, dar inima ta este mai ticăloasă decât șarpele de odinioară. Buzele tale sunt chiar la fel de frumoase ca ale libanezelor, dar, totuși, inima ta nu este mai bună decât a lor și, cu siguranță, nu se poate compara cu frumusețea canaaniților. Inima ta este atât de înșelătoare! Detest doar buzele și inimile celor nedrepți, iar ceea ce le cer Eu oamenilor nu este ca ei să-i depășească pe cei sfinți; doar că Îmi este silă de faptele rele ale celor nedrepți și sper ca ei să fie în stare să se elibereze de murdăria și să scape din situația dificilă în care se află acum, astfel încât să se poată deosebi de cei nedrepți și să trăiască și să fie sfinți alături de cei drepți. Vă aflați în aceleași împrejurări ca și Mine și, totuși, sunteți plini de murdărie; din asemănarea originală a oamenilor creați la început, nu aveți nici măcar cea mai mică urmă. În plus, pentru că în fiecare zi imitați asemănările acelor spirite necurate, făcând ce fac ele și spunând ce spun ele, toate părțile din voi – chiar și limbile și buzele voastre – sunt atât de înmuiate în apa lor murdară, încât sunteți acoperiți în întregime de astfel de pete și nici măcar o parte din voi nu poate fi folosită pentru lucrarea Mea. Este atât de sfâșietor! Trăiți într-o asemenea lume a cailor și a vitelor, dar, totuși, nu vă simțiți abătuți; sunteți plini de bucurie și trăiți liber și ușor. Înotați în acea apă murdară, dar, de fapt, nu vă dați seama că ați căzut într-o astfel de situație. În fiecare zi vă întovărășiți cu spirite necurate și aveți de-a face cu „excremente”, iar viețile voastre sunt foarte vulgare; nu ești de fapt conștient că tu categoric nu trăiești în lumea umană și că nu ai control asupra ta. Nu știi oare că viața ta a fost călcată în picioare cu mult timp în urmă de acele spirite necurate sau că al tău caracter a fost pângărit cu mult timp în urmă de apa murdară? Crezi că trăiești într-un paradis pământesc și că te afli în sânul fericirii? Nu știi că ai trăit o viață alături de spirite necurate și că ai coexistat cu tot ce ți-au pregătit ele? Cum ar putea să aibă vreun sens felul în care trăiești? Cum ar putea să aibă viața ta vreo valoare? Te-ai tot dus de colo până colo pentru părinții tăi, părinți care sunt spirite necurate, dar, de fapt, nu știi că aceia care îți fac rău sunt acei părinți care sunt spirite necurate, care te-au născut și te-au crescut. Mai mult decât atât, nu ești conștient că, de fapt, ei ți-au dat toată murdăria ta; nu știi decât că îți pot aduce „bucurie”, că nu te mustră și nici nu te judecă și, mai ales, că nu te blestemă. Ei nu și-au vărsat niciodată mânia asupra ta, ci te tratează în mod agreabil și cu bunăvoință. Cuvintele lor îți hrănesc inima și te captivează astfel încât să devii dezorientat și, fără să-ți dai seama, ești atras de ei și dispus să îi slujești, devenind portavocea și slujitorul lor. Nu ai nicio plângere, dar ești dispus să lucrezi pentru ei ca un câine, ca un cal; ești indus în eroare de ei. Din acest motiv, nu ai absolut nicio reacție față de lucrarea pe care o fac Eu. Nu e de mirare că mereu îți dorești să-Mi aluneci în secret printre degete, și nu e de mirare că mereu îți dorești să folosești cuvinte dulci ca să obții prin înșelăciune o favoare din partea Mea. După cum s-a dovedit, ai avut deja un alt plan, un alt aranjament. Poți să vezi o mică parte din acțiunile Mele, ale Atotputernicului, dar nu știi o iotă despre judecata și mustrarea Mea. Nu știi când a început mustrarea Mea; știi doar să Mă înșeli – totuși, nu știi că nu voi tolera nicio încălcare din partea omului. De vreme ce te-ai hotărât deja să-Mi slujești, nu te voi lăsa să pleci. Sunt un Dumnezeu care detestă răul și sunt un Dumnezeu gelos pe omenire. De vreme ce ți-ai așezat deja cuvintele pe altar, nu îți voi permite să fugi chiar dinaintea ochilor Mei, nici nu îți voi permite să slujești la doi stăpâni. Credeai că poți să ai o a doua dragoste după ce ți-ai așezat cuvintele pe altarul Meu și înaintea ochilor Mei? Cum aș putea să le permit oamenilor să-și bată joc de Mine în felul acesta? Credeai că poți să-Mi faci cu atâta ușurință făgăduințe și jurăminte cu limba? Cum ai putut să juri pe tronul Meu, tronul Celui care este Preaînalt? Credeai că jurămintele tale au dispărut deja? Vă spun: chiar dacă trupurile voastre vor dispărea, jurămintele voastre nu pot să dispară. În final, vă voi condamna pe baza jurămintelor voastre. Totuși, credeți că puteți să Mă tratați cu superficialitate punându-vă cuvintele înaintea Mea și că inimile voastre pot să slujească spiritelor necurate și spiritelor rele. Cum ar putea furia Mea să tolereze viclenia acelor oameni care sunt precum câinii și porcii? Trebuie să-Mi execut decretele administrative și să-i smulg cu forța din mâinile spiritelor necurate pe toți acei rigizi și „pioși” care cred în Mine ca să Mă poată „sluji” în mod disciplinat, ca să fie boii și caii Mei și să se supună măcelului Meu. Te voi face să-ți recapeți hotărârile anterioare și să-Mi slujești din nou. Nu voi permite niciunei ființe create să Mă înșele. Credeai că ai putea, pur și simplu, să emiți în mod nechibzuit cereri și să minți în fața Mea? Credeai că nu ți-am auzit sau nu ți-am văzut cuvintele și faptele? Cum aș fi putut să nu-ți văd cuvintele și faptele? Cum aș putea vreodată să le permit oamenilor să Mă înșele așa?

Am mers în mijlocul vostru mai multe primăveri și toamne; am trăit printre voi o perioadă îndelungată și am trăit cu voi. Cât de mult din comportamentul vostru josnic Mi-a scăpat chiar din fața ochilor? Cuvintele voastre din inimă Îmi răsună mereu în urechi; milioane și milioane dintre hotărârile voastre au fost așezate pe altarul Meu – prea multe ca să fie măcar numărate. Cu toate acestea, în ceea ce privește dedicarea voastră și cât vă consumați, nu dați nicio iotă. Pe altarul Meu nu puneți nici măcar un strop de sinceritate. Unde sunt roadele credinței voastre în Mine? Ați primit har nesfârșit de la Mine și ați văzut nenumărate taine ale cerului; v-am arătat chiar și flăcările cerului, dar nu M-a lăsat inima să vă ard. Cu toate acestea, cât Mi-ați dat în schimb? Cât de mult sunteți dispuși să-Mi dați? Cu mâncarea pe care ți-am oferit-o în mână, te întorci și Mi-o oferi, chiar spunând că era ceva ce ai obținut cu sudoarea muncii tale și că Îmi oferi tot ce-ți aparține. Cum de nu știi că toate „contribuțiile” tale pentru Mine sunt doar lucruri care au fost furate de pe altarul Meu? Mai mult decât atât, acum că Mi le oferi, nu Mă înșeli? Cum de nu știi că toate de care Mă bucur astăzi sunt ofrandele de pe altarul Meu, și nu ceea ce ai câștigat în schimbul muncii tale grele și, apoi, Mi-ai oferit? Chiar îndrăzniți să Mă înșelați astfel, așadar, cum pot să vă iert? Cum de vă puteți aștepta să mai îndur asta? V-am oferit totul, v-am dezvăluit totul și v-am purtat de grijă, lărgindu-vă considerabil orizonturile și, totuși, Mă înșelați astfel, ignorându-vă conștiințele. V-am oferit în mod altruist totul, astfel încât, deși suferiți, tot ați câștigat de la Mine tot ce am adus din cer. Totuși, nu sunteți dedicați deloc și, chiar dacă ați venit cu o contribuție mică, încercați să vă „reglați conturile” cu Mine după aceea. Contribuția ta nu va fi egală cu zero? Ceea ce Mi-ai oferit nu este altceva decât un simplu fir de nisip, dar ce Mi-ai cerut este o tonă de aur. Nu ești pur și simplu absurd? Eu lucrez în mijlocul vostru. Nu există absolut nicio urmă din zeciuiala care ar trebui să Mi se dea, ca să nu mai vorbim de sacrificii în plus. Mai mult, zeciuiala oferită de către cei devotați este luată cu forța de către cei răi. Nu v-ați împrăștiat toți de lângă Mine? Nu sunteți toți potrivnici Mie? Nu-Mi distrugeți cu toții altarul? Cum ar putea asemenea oameni să fie considerați comori în ochii Mei? Nu sunt ei porcii și câinii pe care îi detest? Cum M-aș putea referi la faptele voastre rele ca la o comoară? Pentru cine este făcută, de fapt, lucrarea Mea? Oare scopul acesteia este doar să vă lovească pe toți pentru a-Mi dezvălui autoritatea? Nu toate viețile voastre atârnă de un singur cuvânt din partea Mea? De ce oare folosesc numai cuvinte pentru a vă instrui și nu am transformat cuvintele în fapte pentru a vă lovi cât mai curând posibil? Scopul cuvintelor și al lucrării Mele este doar de a-i lovi pe oameni? Sunt un Dumnezeu care ucide fără discriminare pe cei nevinovați? Chiar acum, câți dintre voi vin în fața Mea cu întreaga lor ființă pentru a căuta calea cea dreaptă a vieții umane? Doar trupurile voastre sunt în fața Mea; inimile voastre sunt tot în libertate, departe, foarte departe de Mine. Pentru că nu știți care este de fapt lucrarea Mea, mulți dintre voi își doresc să plece de la Mine și să se îndepărteze de Mine, sperând, în schimb, să trăiască într-o lume a fericirii absolute, unde nu există mustrare sau judecată. Nu asta își doresc oamenii în inima lor? Nu încerc să te constrâng. Indiferent de calea pe care o urmezi, este alegerea ta. Calea de astăzi este una însoțită de judecată și blesteme, dar toți ar trebui să știți că toate lucrurile pe care vi le-am acordat – fie că este vorba de judecăți sau mustrări – sunt cele mai bune daruri pe care vi le-am oferit și că toate sunt lucruri de care aveți urgentă nevoie.