În principal, am avut părtășie despre esența diverselor zicale privind conduita morală și am analizat-o, studiind impactul lor asupra oamenilor. Aceste diverse zicale despre conduita morală reprezintă în principal diferitele grade ale efectelor pe care cultura chinezească tradițională le are asupra oamenilor, efecte care dăinuie până în zilele noastre. Care zicală privind conduita morală a fost subiectul părtășiei și analizei la ultima noastră întâlnire? (Ultima dată, Dumnezeu a avut părtășie și a analizat zicala „Cuvântul unui gentleman este legământul lui”.) Când avem părtășie despre zicale privind conduita morală, aducem în discuție problema mediului general: indiferent cum se schimbă vremurile, mediul nostru social sau situația politică din orice țară, corupția pe care Satana o provoacă în sânul omenirii, în gândurile și conduita morală a oamenilor și în adâncul inimilor lor prin diversele erezii și sofisme despre conduita morală din cultura tradițională devine tot mai evidentă. Impactul pe care-l are asupra omenirii nocivitatea culturii tradiționale nu s-a diminuat din cauza vremurilor schimbătoare sau a schimbărilor din mediul de viață, iar mulți oameni încă citează și promovează diverse zicale derivate din cultura tradițională, ridicând-o la rangul de „studii tradiționale chinezești” sau „îndreptare”. Este evident că Satana a sădit diversele zicale privind conduita morală adânc în inimile oamenilor și i-a corupt până la extreme. De ce îi corupe Satana pe oameni? Care este scopul lui final când corupe oameni? Este îndreptat spre omenire sau spre Dumnezeu? (Spre Dumnezeu.) Asta e ceva ce trebuie să înțelegeți pentru a cunoaște esența Satanei și a afla cauza principală și procesul de corupere a omenirii de către Satana. Cum corupe Satana gândurile oamenilor? De ce nutresc oamenii astfel de lucruri opuse lui Dumnezeu în adâncul inimilor lor? De ce nutresc ei aceste lucruri contrare adevărului? Cum ajung oamenii astfel? Omenirea a fost creată de Dumnezeu, deci de ce se opun și se răzvrătesc oamenii împotriva lui Dumnezeu la fiecare pas, întocmai ca Satana? Care e cauza principală? Se poate răspunde la aceste întrebări prin ceea ce am discutat anterior? (Da.) Amintiți-vă și gândiți-vă la subiectul părtășiei noastre de data trecută. (Dumnezeu a avut mai întâi părtășie despre starea noastră actuală. Chiar dacă mâncăm și bem cuvintele lui Dumnezeu, practic, nu avem discernământ când vine vorba de ereziile, sofismele, gândurile și opiniile pe care ni le insuflă Satana și putem deveni purtătorii de cuvânt și lacheii Satanei în orice moment și în orice loc. Dumnezeu a avut părtășie și despre motivul pentru care Satana folosește aceste erezii și sofisme pentru a-i induce în eroare și corupe pe oameni. Deși îi corupe și le face rău, adevăratul obiectiv al Satanei Îl vizează pe Dumnezeu. El vrea să dărâme și să distrugă planul de gestionare al lui Dumnezeu. Deoarece scopul final al planului Său de gestionare este de a mântui și desăvârși un grup de oameni, astfel încât să fie în asentiment cu Dumnezeu, Satana încearcă să-i tulbure și să-i împiedice pe acești oameni din a-L urma pe Dumnezeu și a fi desăvârșiți și câștigați de El. Dumnezeu este conștient de uneltirile viclene ale Satanei, dar nu-l oprește pe Satana. În schimb, Dumnezeu îl folosește drept obiect care face servicii și contrast, deoarece înțelepciunea lui Dumnezeu se bazează pe uneltirile viclene ale Satanei, iar El face lucrarea de curățire și mântuire a acestor oameni care au fost corupți de Satana. Dumnezeu dezvăluie și analizează diversele zicale din cultura tradițională pentru a ne îngădui să vedem limpede că Satana recurge la aceste erezii și sofisme pentru a-i induce în eroare și corupe pe oameni. Dumnezeu procedează așa ca noi să putem căpăta discernământ, nu doar să înțelegem doctrinar că aceste erezii și sofisme sunt negative, ci mai degrabă să putem înțelege clar care sunt uneltirile viclene ale Satanei din aceste zicale. Odată ce le-am înțeles limpede, putem să ne comparăm cu ele, să reflectăm asupra noastră în lumina cuvintelor lui Dumnezeu, să cercetăm ce gânduri și idei satanice avem, ce uneltiri viclene ale Satanei există în intenția cu care acționăm și ce firi satanice manifestăm. Asta înseamnă să ne cunoaștem cu adevărat, nu doar să rămânem la nivelul înțelegerii doctrinare și al unui simplu discernământ.) Una dintre modalitățile prin care Satana îi corupe pe oameni este să le corupă gândurile și inimile; insuflă tot soiul de gânduri, idei, erezii și sofisme satanice în inimile și mințile oamenilor. Printre ele se numără diversele zicale privind conduita morală, care reprezintă „crema” culturii chinezești tradiționale – sunt reprezentări clasice ale culturii chinezești tradiționale. Aceste gânduri și opinii din cultura tradițională reprezintă practic gândurile Satanei, esența lui și lucrurile din natura Satanei ce Îl sfidează pe Dumnezeu. Care e consecința finală a faptului că Satana folosește aceste lucruri pentru a corupe oamenii? (Îi întoarce pe oameni împotriva lui Dumnezeu.) Consecința este aceea că oamenii se întorc împotriva lui Dumnezeu. Și ce devin ei? (Devin purtătorii de cuvânt și lacheii Satanei. Devin niște satane vii.) Oamenii devin purtătorii de cuvânt și întruchiparea Satanei, iar omenirea coruptă ajunge să-l reprezinte pe Satana. Intențiile, scopurile, gândurile și ideile transmise prin cuvintele rostite de omenirea coruptă și firile corupte de care dau dovadă oamenii sunt cele exprimate și manifestate de Satana. Acest lucru confirmă pe deplin că toate regulile de viață ale omenirii și diversele gânduri și opinii după care se comportă și interacționează oamenii unii cu alții provin de la Satana și reprezintă natura-esență a Satanei; confirmă pe deplin că omenirea vie coruptă este întruchiparea Satanei, progenitura lui și de aceeași teapă ca Satana; confirmă pe deplin că omenirea vie coruptă este o satană vie, un diavol viu și că omenirea, care a devenit întruchiparea Satanei, este reprezentanta Satanei. Fie că este progenitura sau întruchiparea Satanei, în orice caz, ea e de aceeași teapă ca Satana, iar pentru Dumnezeu o astfel de omenire este una care Îl tăgăduiește și Îl trădează pe Dumnezeu, este vrăjmașa Lui și forța care I se opune. O astfel de omenire nu mai este omenirea creată, neștiutoare, cu mintea asemenea unei pagini goale, ca la început. Ea trăiește sub influența Satanei și e plină de firi corupte satanice. De ce are nevoie omenirea, care trăiește în acest tip de stare? Are nevoie de mântuirea lui Dumnezeu. Acum este vremea în care Dumnezeu folosește cuvinte pentru a-i mântui pe oameni. Care e contextul în care Dumnezeu îi mântuiește pe oameni? E cel în care coruperea omenirii de către Satana a atins cel mai profund și grav nivel; i-a transformat complet pe oameni în întruchiparea și purtătorii de cuvânt ai Satanei, iar oamenii au devenit dușmanii lui Dumnezeu și au ajuns să I se opună. În acest context, Dumnezeu Și-a început lucrarea de mântuire a omenirii. Aceasta e situația reală privind coruperea oamenilor de către Satana și este contextul real în care Dumnezeu exprimă adevărul și săvârșește lucrarea de judecată pentru a mântui omul în zilele de pe urmă. Care sunt beneficiile cunoașterii acestei stări a lucrurilor? Le permite oamenilor să-și cunoască esența, să cunoască esența Satanei, să cunoască mijloacele prin care Satana îi corupe pe oameni și să cunoască răutatea lui; de asemenea, le îngăduie oamenilor să cunoască scopul planului de gestionare al lui Dumnezeu, precum și atotputernicia, autoritatea, înțelepciunea și puterea lui Dumnezeu pe care le dezvăluie în lucrarea Sa de mântuire a omenirii. Pe lângă faptul că trebuie să recunoască esența și răutatea Satanei și natura-esența omenirii corupte, este important ca oamenii să cunoască lucrarea, firea și esența lui Dumnezeu. A cunoaște esența lui Dumnezeu implică în primul rând cunoașterea atotputerniciei, autorității, înțelepciunii și puterii Sale – implică în primul rând cunoașterea acestor aspecte ale esenței Sale.

Din perspectiva contextului în care lucrează Dumnezeu pentru a mântui omenirea, această omenire pe care Dumnezeu dorește să o mântuiască nu este una pe care El tocmai a creat-o, ci una pe care Satana o corupe de câteva mii de ani. Adâncurile inimii omului nu sunt asemenea unor pagini goale, cum nu sunt nici gândurile sau firile lui, ci sunt profund corupte de mult timp de Satana. Cei pe care îi mântuiește Dumnezeu sunt ființe create care au fost profund corupte, seduse, controlate, manipulate și călcate în picioare de Satana. În ceea ce-i privește pe oameni, înlăturarea sau schimbarea lucrurilor ce țin de Satana și a firilor satanice dinlăuntrul acestei omeniri create este incredibil de dificilă sau chiar imposibilă. Cu alte cuvinte, în ceea ce-i privește pe oameni, a le schimba gândurile și opiniile, a curăți lucrurile care țin de Satana din adâncul inimilor lor și a le transforma firile corupte sunt sarcini imposibile; este exact așa cum spune zicala „Lupul își schimbă părul, dar năravul ba”. Totuși, tocmai în acest context și cu această omenire creată dorește Dumnezeu să-Și săvârșească lucrarea de mântuire a omenirii. În lucrarea Sa, Dumnezeu nu arată semne și minuni, nici nu-Și arată fățiș persoana reală, cu atât mai puțin realizează orice lucrare ce ar putea părea autoritară și puternică pentru oameni. Asta înseamnă că, în zilele de pe urmă, în timp ce Dumnezeu întrupat mântuiește omul, Dumnezeu nu arată semne și minuni, nu înfăptuiește nicio lucrare care depășește limitele practicului sau ale realității și nu săvârșește nicio faptă care depășește umanitatea în carne și oase. Dumnezeu nu săvârșește astfel de lucrări supranaturale, ci Își folosește în schimb cuvintele pentru a aproviziona viețile oamenilor, pentru a-i da în vileag și a-i curăți de corupția lor. Deoarece folosește doar cuvinte pentru a săvârși această lucrare, omului i se pare cu atât mai mult o sarcină imposibilă și, în ochii majorității oamenilor, pare chiar o joacă. Oamenii cred că, bazându-Se pe cuvântări, cuvântări rostite în diverse moduri, din diverse puncte de vedere și despre diverse lucruri, pentru a-i aproviziona și a le permite să atingă mântuirea, Dumnezeu este implicat într-o sarcină imposibilă. Satana, mai ales, este chiar mai puțin convins că Dumnezeu este pe deplin capabil de acest lucru și că El are puterea, autoritatea și înțelepciunea de a realiza această lucrare. Este evident că, în ochii oamenilor creați, faptul că Dumnezeu Își rostește cuvântările și Își săvârșește lucrarea pentru a-l mântui pe om este o sarcină imposibilă. Totuși, indiferent cum vor decurge lucrurile în viitor, în prezent, cele despre care se vorbește în cuvintele lui Dumnezeu, „Dumnezeu Își ține cuvântul Lui, iar cuvântul Lui va fi împlinit și ceea ce El împlinește va fi pentru totdeauna”, s-au împlinit deja în cei care Îl urmează, adică cei mai mulți oameni au gustat deja din această promisiune. Judecând după modul în care lucrează Dumnezeu, după faptul că-Și săvârșește lucrarea de mântuire a omenirii doar prin aprovizionarea, nutrimentul, revelația, mustrarea și judecata, certarea, avertismentul și îndemnurile cuvintelor, precum și în alte moduri, este evident că aceste cuvinte ale lui Dumnezeu nu poartă doar simpla semnificație a unora ce pot fi înțelese prin noțiuni umane. Pe lângă afirmația fundamentală potrivit căreia cuvintele lui Dumnezeu sunt adevărul, ceea ce oamenii sunt și mai capabili să vadă, fiind evident conform faptelor, este că aceste cuvinte ale lui Dumnezeu conțin viață și sunt viață, că ele pot aproviziona viața omenirii corupte și pot furniza tot ceea ce omenirea coruptă are nevoie pentru viață. Referitor la putere și autoritate, cuvintele lui Dumnezeu pot schimba condițiile de viață, gândurile și opiniile omenirii, pot schimba inima omului profund coruptă de Satana și, chiar mai mult, pot schimba calea și direcția în viață pe care a ales-o omenirea și chiar perspectiva asupra vieții și valorile ei. Atât timp cât accepți și te supui cuvintelor lui Dumnezeu și, putem chiar spune, atât timp cât iubești și urmărești cuvintele Sale, atunci, indiferent de calibrul tău, de scopul urmăririi tale, de cât de mare e hotărârea ta de a urmări sau de cât de mare e credința ta, cuvintele lui Dumnezeu cu siguranță te pot schimba, pot permite schimbarea perspectivei tale asupra vieții și a valorilor tale, pot îngădui schimbarea gândurilor și opiniilor tale despre oameni și lucruri și, în cele din urmă, pot permite ca firea vieții tale să se schimbe. Chiar dacă majoritatea oamenilor au un calibru slab, nu au nicio determinare de a urmări adevărul și chiar nu sunt dispuși să urmărească adevărul, indiferent de circumstanțele lor, atât timp cât au auzit cuvintele lui Dumnezeu, în subconștientul lor, într-o măsură mai mare sau mai mică, ajung să aibă unele opinii și percepții corecte din învățăturile lui Dumnezeu despre Satana, lume și omenire. În subconștientul lor, ajung să tânjească și să fie însetați, în măsuri diferite, după lucrurile pozitive, adevărurile-principii și direcția și scopurile corecte în viață pe care Dumnezeu le cere oamenilor să le aibă. Aceste fenomene care se produc înlăuntrul și în rândul oamenilor – indiferent dacă sunt ceea ce ei vor sau nu, dacă sunt conforme cu noțiunile lor sau nu, dacă îndeplinesc cerințele și standardele lui Dumnezeu sau nu și așa mai departe – toate aceste efecte asupra oamenilor și toate aceste fenomene arată că aceste cuvinte ale lui Dumnezeu pot nu doar să aprovizioneze viețile oamenilor și să le furnizeze ce au nevoie, dar, mai important, cuvintele Sale nu pot fi schimbate de nicio forță. De ce spun asta? Deoarece cuvintele lui Dumnezeu au autoritate, iar autoritatea cuvintelor Sale nu poate fi depășită de nicio teorie, filosofie sau cunoaștere lumească, de niciun argument, gând sau opinie – aceasta e semnificația practică a faptului că aceste cuvinte ale lui Dumnezeu au autoritate și acest lucru se manifestă clar în toți cei care Îl urmează pe Dumnezeu. Cuvintele Sale au autoritate și pot schimba inimile și gândurile omenirii. Mai important, pot curăți și înlătura firile corupte pe care Satana le-a sădit în adâncul inimilor oamenilor – aceasta e puterea cuvintelor lui Dumnezeu. Mai există desigur și altceva, și anume că s-ar cuveni ca oamenii să cunoască înțelepciunea lui Dumnezeu. Înțelepciunea Sa se varsă în fiecare parte din lucrarea Sa. Nu doar în interiorul și printre rândurile cuvintelor pe care le rostește Dumnezeu, ci și în modul în care vorbește El, în lucrurile pe care le spune, în punctele de vedere pe care le adoptă în cuvântările Sale și chiar în tonul vorbirii Sale, înțelepciunea lui Dumnezeu poate fi văzută în toate. În ce aspecte se manifestă înțelepciunea Sa? Un aspect este faptul că înțelepciunea Sa poate fi văzută în fiecare cuvânt pe care îl rostește El și în feluritele moduri în care vorbește; un altul este că înțelepciunea lui Dumnezeu poate fi văzută în toate diversele moduri în care lucrează în oameni și, de asemenea, în cei care Îl urmează pe Dumnezeu și pe care îi conduce. Deci, firește, putem spune că înțelepciunea lui Dumnezeu se varsă în cuvintele Sale și, de asemenea, în lucrarea Sa. Pe lângă faptul că înțelepciunea lui Dumnezeu e vizibilă oamenilor în cuvintele Sale, ei pot ajunge să o aprecieze profund și în diferitele medii și situații ale diverselor probleme pe care le întâmpină. Cuvintele lui Dumnezeu le permit oamenilor să primească aprovizionarea corespunzătoare oricând și oriunde. Dumnezeu te poate ajuta oricând și oriunde, te poate susține și aproviziona oricând și oriunde, îți poate îngădui să-ți lași în urmă starea negativă oricând și oriunde și poate să te facă puternic, să nu mai fii slab. În orice loc și moment, Dumnezeu îți poate schimba ideile și modul în care gândești, îți poate permite să renunți la lucrurile pe care le consideri corecte și la lucrurile Satanei, să scapi de firile tale corupte, să te căiești înaintea lui Dumnezeu, să acționezi și să practici potrivit cerințelor și cuvintelor Lui. Acesta e un aspect. Mai mult, Dumnezeu lucrează în multe moduri diferite în toți cei care Îl urmează, care iubesc cuvintele Sale și iubesc adevărul. Uneori le dăruiește har și alteori le dă lumină și revelație. Desigur, uneori Dumnezeu îi va mustra și disciplina pe oameni pentru a-i face să se îndrepte, să aibă mustrări de conștiință în adâncul inimilor lor, să se simtă cu adevărat îndatorați lui Dumnezeu, să aibă remușcări, să se căiască și, astfel, să renunțe la răul pe care îl fac și să nu se mai răzvrătească împotriva lui Dumnezeu, să nu mai acționeze după bunul plac sau să-l urmeze pe Satana, ci să practice în schimb potrivit căii pe care le-a arătat-o Dumnezeu. Lucrarea Sa este săvârșită în om. Pentru a fi mai exacți, lucrarea Duhului Sfânt este săvârșită în om, iar Duhul Sfânt lucrează în majoritatea oamenilor în moduri diferite. Desigur, indiferent cum lucrează Duhul Sfânt, toți pot experimenta într-o măsură mai mare sau mai mică diferitele moduri în care lucrează El. De aici putem vedea că lucrarea Duhului Sfânt și lucrarea lui Dumnezeu, fie că sunt săvârșite în multe moduri sau într-un singur mod, amândouă le pot îngădui oamenilor să aprecieze faptul că lucrarea lui Dumnezeu este un ajutor pentru om și este ceea ce omul are nevoie în toate momentele și locurile. Duhul Sfânt poate lucra și aproviziona oamenii în toate momentele și locurile. El nu este îngrădit de spațiu, loc geografic sau timp, nici nu aruncă rutina normală din viața oamenilor în dezordine și nu tulbură gândurile oamenilor, cu atât mai puțin nu distruge vreo regulă prescrisă de Dumnezeu pentru omenire. Duhul Sfânt doar lucrează în tăcere asupra fiecărei persoane în parte, folosind cuvinte pentru a o anunța, învăța, lumina și îndruma cu claritate, utilizând totodată diferite metode pentru a lucra asupra ei, îngăduindu-i să ajungă în mod firesc și pe nesimțite să trăiască sub aprovizionarea cuvintelor lui Dumnezeu. Bineînțeles, ca urmare a lucrării lui Dumnezeu și a lucrării Duhului Sfânt, firile oamenilor sunt schimbate și gândurile lor sunt transformate fără ca ei să-și dea seama, iar credința lor în Dumnezeu sporește treptat. În ceea ce privește toate aceste efecte obținute asupra oamenilor, trebuie spus că ele sunt rezultatul puterii cuvintelor lui Dumnezeu și al înțelepciunii lucrării Sale. Cât despre cei care-L urmează acum pe Dumnezeu, El Își folosește cuvintele pentru a lucra, a-i conduce și aproviziona și fiecare are dreptul și ocazia de a se bucura de aceste lucruri. Dacă numărul celor care L-au urmat pe Dumnezeu ar crește și ar ajunge de zece, de douăzeci sau chiar de o sută de ori mai mare decât al celor care Îl urmează acum, Dumnezeu tot ar fi capabil să aibă grijă de ei exact la fel și tot ar fi capabil să-Și termine lucrarea. Efectele obținute nu pot fi schimbate niciodată și aceasta este înțelepciunea lui Dumnezeu.

Cuvintele lui Dumnezeu exprimă toate aspectele adevărului și oferă ceea ce este necesar întregii omeniri. Dumnezeu folosește tot felul de metode de lucru diferite din diverse puncte de vedere asupra oamenilor, în momente și medii diferite, pentru a-i îndruma fără ca ei să-și dea seama și pentru a obține rezultate diferite în cazul fiecărei persoane. Chiar dacă acum gândești: „Nu înțeleg multe despre lucrarea lui Dumnezeu și încă sunt foarte slab acum. Încă am foarte puțină credință în Dumnezeu și nici nu am acumulat mai multe cunoștințe despre El. Atitudinea pe care o am în prezent față de îndeplinirea datoriei mele pare lipsită de entuziasm, așa cum era înainte, iar eu simt că n-am făcut mari progrese”, un lucru este sigur: indiferent cât de slab ești sau cât de departe simți că ești de îndeplinirea cerințelor lui Dumnezeu, cuvintele și lucrarea Sa au pus deja stăpânire pe inima ta. Chiar dacă nu ești prea interesat de urmărirea adevărului, chiar dacă încă nu consideri că dobândirea mântuirii este foarte importantă, adevărul cuvintelor lui Dumnezeu și conținutul cuvintelor rostite de El îți dau speranță și, în adâncul inimii tale, ajungi să ai așteptări de la lucrarea lui Dumnezeu și de la faptele pe care El dorește să le realizeze. Indiferent cât de mare e credința ta acum sau cum este statura ta, în mod sigur ai speranță. Ce arată acest lucru? Cuvintele lui Dumnezeu sunt ceea ce are nevoie omenirea, oferă ce este necesar omenirii, au pus deja stăpânire pe inima ta, iar tu ai ajuns în mod inconștient să-I accepți într-o anumită măsură cuvintele în adâncul inimii tale. Firește, aceste fapte îi privesc pe cei care nu sunt foarte interesați de adevăr și care înțeleg relativ vag și neclar lucrarea și mântuirea lui Dumnezeu. Pentru cei care cred cu adevărat în Dumnezeu și pot urmări adevărul, acesta nu e singurul rezultat obținut; în schimb, ei pot ajunge și să-L cunoască pe Dumnezeu și să fie mărturie pentru El. Din aceste fapte și indicii, putem vedea că lucrarea și cuvântările lui Dumnezeu sunt pline de puterea, autoritatea și înțelepciunea Lui. Aceasta confirmă și altceva: omenirea a fost creată de Dumnezeu și, chiar dacă poate rezista fără lumina soarelui, fără apă și fără aer, nu poate rezista fără Dumnezeu, fără cuvintele și aprovizionarea Lui. Doar călăuzirea, aprovizionarea și păstorirea de către Dumnezeu și toate adevărurile exprimate de El îi pot oferi omenirii speranță și lumină, precum și scopurile și direcția pentru supraviețuirea ei – acestea sunt lucruri pe care oamenii le-au văzut. Dezvăluind și analizând adevărata situație a coruperii omenirii de către Satana în ceea ce privește conduita morală, oamenii ar trebui să poată vedea în ce tip de context lucrează Dumnezeu pentru a-i mântui. Pe lângă faptul că recunosc adevărata situație a contextului în care lucrează Dumnezeu, cu atât mai mult ar trebui oamenii să înțeleagă cât de dificilă e lucrarea lui Dumnezeu de mântuire a omenirii și, înțelegând dificultatea ei, ar trebui să ajungă să cunoască puterea, autoritatea și înțelepciunea lui Dumnezeu. În lucrarea Sa de mântuire a omenirii, Dumnezeu nu S-a grăbit să o mântuiască atunci când Satana a corupt-o pentru prima dată. Nu S-a grăbit să o mântuiască acum patru mii sau șase mii de ani. În schimb, a făcut lucrurile așa cum erau menite să fie făcute: fiind ispitită de șarpe și coruptă de Satana, omenirea a căzut în păcat, iar pământul a fost distrus de potop. Apoi Dumnezeu a folosit legea pentru a conduce treptat lumea și, în timp ce coruperea omului de către Satana a devenit tot mai profundă, Dumnezeu a săvârșit lucrarea de răscumpărare a omenirii luând asupra Sa asemănarea trupului păcătos și fiind răstignit. Acum, în zilele de pe urmă, când omenirea a fost coruptă de Satana atât de mult încât oamenii au fost pe deplin distruși de acesta și au devenit de-a dreptul reprezentarea Satanei, Dumnezeu Își rostește oficial și deschis cuvintele în fața omenirii, exprimând ceea ce este în inima Sa, opiniile și atitudinile Sale față de tot soiul de oameni, evenimente și lucruri și toate adevărurile de care are nevoie omenirea. În acest tip de context, Dumnezeu începe oficial să ofere ceea ce are nevoie omenirea – nu-i oferă toate adevărurile într-o situație în care aceasta este complet neștiutoare. Tocmai când omenirea a fost profund coruptă de Satana și când oamenii cred că nu pot fi mântuiți, Dumnezeu vine, Își rostește cuvintele, Își săvârșește lucrarea, merge printre oameni și exprimă cuvintele pe care dorește să le exprime, folosind doar aprovizionarea cuvintelor pentru a realiza faptele pe care dorește să le realizeze. Nicio persoană relativ capabilă din rândul omenirii create nu îndrăznește să-și asume provocarea de a face această lucrare, deoarece oamenii o consideră foarte dificilă, una imposibil de realizat. Totuși, tocmai în acest context Își lansează Dumnezeu lucrarea din planul Său de gestionare de șase mii de ani, o lucrare ce folosește cuvinte pentru a realiza totul. Este o sarcină uriașă, o lucrare fără precedent și, mai mult decât atât, o lucrare epocală și îndelungată. Indiferent cât de multe spune cineva, indiferent ce spune sau care e esența cuvintelor sale, nimeni nu e capabil să atingă ce își propun cuvintele sale să realizeze. Doar cuvintele lui Dumnezeu se pot împlini și doar cuvintele Lui pot fi îndeplinite în conformitate cu cerințele și cu planurile gândului Său – aceasta e, de asemenea, autoritatea lui Dumnezeu. Nu ar trebui oamenii să înțeleagă aceste lucruri? (Ba da, ar trebui.) Care este, așadar, semnificația înțelegerii acestor lucruri? Cine dorește să vorbească? (Un aspect este că oamenii pot ajunge să înțeleagă întrucâtva înțelepciunea lucrării lui Dumnezeu și că lucrarea Lui nu e săvârșită asupra acelor oameni neștiutori care nu au fost corupți de Satana. În schimb, Dumnezeu îl folosește pe Satana în slujba Lui și săvârșește lucrarea de mântuire asupra celor care au fost profund corupți de Satana. Oamenii consideră că această lucrare e foarte dificilă, însă cuvintele lui Dumnezeu chiar au un efect asupra lor. Mai mult, în mod normal, pe parcursul experiențelor noastre, suntem deseori constrânși de firile noastre corupte și nu ne putem abține să nu dăm dovadă de corupție, devenim incapabili să practicăm adevărul și, uneori, putem deveni atât de negativi, încât ne pierdem credința. Totuși, după ce auzim părtășia lui Dumnezeu, ajungem să avem credință în cuvintele Sale și înțelegem că firile noastre corupte se pot schimba atât timp cât iubim și acceptăm adevărul și că firile noastre corupte nu sunt neschimbătoare. Dacă cineva nu iubește sau nu acceptă adevărul în esența sa, va fi incapabil să-și schimbe firile corupte.) Ceea ce spui este întru totul adecvat și exact.

Cuvintele lui Dumnezeu pot îndeplini toate lucrurile și pot schimba toate lucrurile. În același timp, oamenii ar trebui să poată vedea că acestea au un alt efect asupra lor – toate lucrurile trebuie să piară, doar cuvintele lui Dumnezeu nu vor pieri niciodată și, întocmai precum Dumnezeu Însuși, cuvintele Sale vor trăi veșnic. Ce vedem aici? (Vedem autoritatea lui Dumnezeu.) Vedem autoritatea lui Dumnezeu, înțelepciunea Lui și puterea manifestată în cuvintele Sale. Întrucât cuvintele lui Dumnezeu reprezintă viața, esența și firea Sa, ele vor trăi veșnic, la fel ca Dumnezeu. Ce îți arată asta? Îți arată importanța cuvintelor lui Dumnezeu pentru omenire. Orice ai obține, nu e o comoară adevărată. Fie că primești un lingou de aur sau o bijuterie rară și prețioasă a lumii, acestea nu sunt comori adevărate. Chiar dacă primești elixirul vieții, nu valorează un sfanț. Chiar dacă reușești să practici cultivarea sinelui și zboruri în ceruri, nu vei trăi neapărat veșnic și aceasta deoarece ești o ființă creată, totul este predestinat de Dumnezeu și nimeni nu poate scăpa de suveranitatea Lui. Toate lucrurile trebuie să piară, doar cuvintele lui Dumnezeu nu vor pieri niciodată și, întocmai precum Dumnezeu Însuși, cuvintele Sale vor trăi veșnic. Care e rostul cunoașterii acestor cuvinte? Dacă nu urmărești adevărul și nu ai dragoste față de adevăr sau de corectitudinea și dreptatea lui Dumnezeu, s-ar putea să nu fii interesat de aceste cuvinte sau de acest fapt. Însă dacă iubești corectitudinea și dreptatea lui Dumnezeu, dacă iubești adevărul și lucrurile pozitive, atunci vei dezvolta un interes profund față de aceste cuvinte și, astfel, acest fapt și aceste cuvinte se vor întipări în adâncul inimii tale. Care sunt aceste cuvinte? Toate lucrurile trebuie să piară, doar cuvintele lui Dumnezeu nu vor pieri niciodată și, întocmai precum Dumnezeu Însuși, cuvintele Sale vor trăi veșnic. Trebuie să păstrați aceste cuvinte în inimile voastre și să meditați la ele în timpul vostru liber. Aceste cuvinte sunt atât de importante! Spuneți-Mi, ce dobândiți din ele? (Dumnezeule, înțeleg ceva. Cuvintele lui Dumnezeu spun: „Toate lucrurile trebuie să piară, doar cuvintele lui Dumnezeu nu vor pieri niciodată.” Uneori lucrurile se schimbă în lumea exterioară și, când întâlnim astfel de circumstanțe, starea noastră se va schimba și hotărârea noastră de a-L urma pe Dumnezeu se va schimba și ea. Devine dificil pentru noi să evităm să ne simțim negativi și slabi, dar când ne gândim la aceste cuvinte ale lui Dumnezeu, la promisiunile pe care ni le-a făcut El la începuturi și la faptul că Dumnezeu a spus că dorește să câștige un grup de oameni care sunt în asentiment cu El, puterea și credința ne inundă inimile. Nu mai suntem afectați de circumstanțele din lumea exterioară și avem credința de a-L urma pe Dumnezeu și de a ne îndeplini îndatoririle.) Aceste cuvinte vă oferă o cale de practicare – ce tip de cale de practicare? De a nu urmări sau prețui nimic din lumea materială; aceste lucruri sunt deșarte. Toate lucrurile precum faima, câștigul, poziția, bucuriile materiale din fața ochilor tăi, frumusețea femeilor, identitatea și statutul bărbaților sunt trecătoare, dispar cât ai clipi din ochi și nu are rost să le prețuiești. La ce Mă refer când spun că nu are rost? Vreau să spun că aceste lucruri pot satisface doar nevoile de moment, înclinațiile și dorințele trupului tău, stările de spirit și afecțiunile tale și așa mai departe, dar nu-ți pot satisface nevoile spirituale. Când spiritul tău este flămând, însetat și pustiu, nimic din lumea materială nu-ți poate satisface nevoile spirituale sau umple golul din adâncul inimii tale și de aceea nu are rost să urmărești aceste lucruri. Așadar, ce poate să te mulțumească și să-ți umple golul din adâncul inimii? Când citești cuvintele lui Dumnezeu și înțelegi adevărul, adâncul inimii tale se simte reîntregit și se bucură de pace și veselie, iar inima ta se simte mulțumită și împăcată. Dacă urmărești în continuare în acest mod, când cuvintele lui Dumnezeu vor deveni viața ta, nimeni nu-ți va putea lua viața și nimeni nu o va putea distruge. Când nimeni nu-ți va putea lua sau distruge viața, ce vei simți atunci? Nu te vei mai simți pustiu, nu te vei mai simți pierdut, temător sau neliniștit trăind în această lume, căci vei avea cuvintele lui Dumnezeu înlăuntrul tău, îndrumându-te, aprovizionându-te, îngăduindu-ți să trăiești cu un scop și o direcție. Vei trăi fiecare zi având sentimentul rostului și al valorii. Asta simt cu adevărat oamenii. Așadar, cum se obține acest rezultat pozitiv pe care îl simt cu adevărat oamenii? (E obținut înlăuntrul oamenilor de cuvintele lui Dumnezeu atunci când pun cuvintele Sale în practică.) Așa este, odată ce oamenii acceptă cuvintele lui Dumnezeu ca pe viața lor, acest rezultat este obținut înlăuntrul lor; viața lor se schimbă, modul în care trăiesc se schimbă, opiniile lor despre oameni și lucruri sunt diferite, modul în care privesc oamenii și lucrurile este diferit, la fel și ceea ce urmăresc ei. Nu mai urmăresc acele plăceri trupești, recompense materiale sau faima, câștigul și poziția. Urmărirea lucrurilor ce țin de înclinațiile trupești nu poate decât să facă pe cineva să se simtă tot mai apatic, pustiu, neliniștit și îndurerat. Însă, odată ce cuvintele lui Dumnezeu au ocupat inima cuiva, adevărul îi devine viață înlăuntrul său, esența interioară și viața sa se schimbă și, prin urmare, se simte diferit. Sentimentele și înclinațiile, diversele sale emoții, scopurile sale în viață, direcția urmăririi sale și regulile sale de viață sunt toate complet diferite. Căutările sale se schimbă, persoana poate urmări adevărul și căuta să-L cunoască pe Dumnezeu și poate deveni capabilă să trăiască în conformitate cu modul în care Dumnezeu îi cere să trăiască. Oamenii care obțin asta nu se confruntă cu descompunerea, moartea și distrugerea, ci ajung în schimb să aibă o viață adevărată, o viață care nu e supusă degradării. La ce Mă refer când spun că nu e supusă degradării? La faptul că această viață din acești oameni nu va dispărea, nu va pieri, nu se va stinge și nu se va deteriora, iar ei nu se vor confrunta cu distrugerea, ca înainte. Astfel, oare starea actuală a existenței lor și perspectivele lor de supraviețuire nu s-au schimbat? E clar că perspectivele lor de supraviețuire cunosc o schimbare. Care e motivul pentru care viața omenească se stinge, se ofilește, se degradează, are un sfârșit și este distrusă? Motivul este că oamenii nu au cuvintele lui Dumnezeu ca pe viață a lor și, indiferent dacă cineva ar trăi o sută de ani, două sute, trei sute sau o mie de ani, regulile sale de viață, perspectiva sa asupra vieții și semnificația vieții sale nu se vor schimba. Deci, pentru ce anume trăiesc oamenii care își duc traiul așa? Trăiesc doar pentru a-și satisface trupul. Ce urmărește trupul omului? Lucruri precum averea, faima, câștigul și plăcerile materiale și tocmai aceste lucruri sunt cele care, în ochii lui Dumnezeu, sunt în contradicție cu adevărul și pe care Dumnezeu le detestă. Prin urmare, Dumnezeu le permite oamenilor să urmărească și să se bucure de aceste lucruri într-un timp limitat. O viață a omului poate dura vreo șaizeci sau șaptezeci, vreo optzeci sau nouăzeci de ani, apoi se termină și pentru fiecare sfârșit există un nou ciclu de renaștere și așa se scurge durata de viață a omului. Dacă Dumnezeu nu ar predetermina această limită de timp, nu s-ar sătura oamenii să trăiască după ce rămân în viață mult timp? Când oamenii au douăzeci și ceva de ani, zilnic au impresia că lucrurile sunt noi, frumoase și vesele; când ajung pe la patruzeci de ani, simt că a mânca trei mese pe zi și a merge la culcare seara este un mod plictisitor de a trăi; când ajung pe la șaizeci de ani, au impresia că înțeleg totul și că s-au bucurat de unele binecuvântări, au suferit unele greutăți și simt că nimic nu mai este interesant. Se apucă de treabă în fiecare zi când răsare soarele, se odihnesc când apune soarele și ziua trece cât ai clipi din ochi. Fiecare funcție a corpului lor începe să se degradeze, fiind complet diferită de modul în care era la douăzeci de ani – atunci sfârșitul lor este aproape. Când sfârșitul cuiva e aproape, nu înseamnă că sufletul său va pieri. Înseamnă că trupul său va ajunge curând la sfârșit. În general, oamenii mor când ajung la șaizeci, șaptezeci sau optzeci de ani, iar cei foarte longevivi pot trăi cel mult peste o sută de ani. Se spune că „O persoană care a trăit prea mult se plictisește de viață – se satură să trăiască”. Când cineva trăiește prea mult, se satură de viață, nu mai vrea să trăiască, iar viața devine lipsită de sens. De ce simte că viața e lipsită de sens? Există aici o situație adevărată și anume că oamenii trăiesc în trup, mâncând trei mese pe zi și făcându-și treburile zilnice, fiecare zi fiind exact ca ziua dinainte, făcând aceleași lucruri, trăind aceeași viață și, când ajung într-un anumit punct, știu pe de rost aceste lucruri. Simt că au văzut tot ce ar trebui să vadă, că au gustat tot ce ar trebui să guste și că au experimentat tot ce ar trebui să experimenteze. Simt că așa este pur și simplu viața și că nu mai au la ce spera, nu mai au ce aștepta, că viața lor este deșartă și că își vor cunoaște în scurt timp sfârșitul. Nu este așa? (Ba da.) Așa stau lucrurile.

Tocmai am vorbit despre cuvintele „Toate lucrurile trebuie să piară, doar cuvintele lui Dumnezeu nu vor pieri niciodată și, întocmai precum Dumnezeu Însuși, cuvintele Sale vor trăi veșnic”. Acestea le spun oamenilor cât de importante sunt pentru omenire cuvintele lui Dumnezeu, le indică scopurile și direcția de practicare și le spun că nicio urmărire a vreunui lucru nu poate înlocui dobândirea de către om chiar și a unui singur rând din cuvintele lui Dumnezeu. Aceasta deoarece toate lucrurile trebuie să piară și toate trebuie să se stingă, să se ofilească și să slăbească în timp și doar cuvintele lui Dumnezeu nu vor pieri niciodată. Prin urmare, dacă dobândești cuvintele lui Dumnezeu și intri în realitatea lor, însemnând că înțelegi adevărul și intri în adevărul-realitate, ajungi apoi să ai valoare datorită cuvintelor lui Dumnezeu și adevărului, iar esența ta devine diferită de modul în care era anterior. Unii oameni spun: „Și ce dacă esența mea e diferită?” Nu spun „diferită” în sensul obișnuit, ci Mă refer la faptul că devine cu totul diferită, căci ajungi să ai cuvintele lui Dumnezeu ca pe viață a ta și, așa cum cuvintele Lui nu vor pieri niciodată, întocmai ca Dumnezeu, vei avea viață veșnică și vei avea un viitor și o destinație veșnică. Prin urmare, analizând acum ceea ce se va întâmpla în viitor, nu sunt cuvintele lui Dumnezeu importante pentru om? (Ba da, sunt.) Sunt esențiale! Cum ar trebui să urmărești odată ce ai înțeles importanța cuvintelor lui Dumnezeu? Ce ar trebui să urmărești care să aibă valoare și însemnătate? Ar trebui să urmărești să depui mai mult efort, să suferi mai mult, să plătești un preț mai mare și să alergi mai mult de colo-colo în timp ce îți îndeplinești datoria? Sau ar trebui să studiezi mai mult competențele profesionale, să te înzestrezi cu mai multă doctrină și să predici mai mult? (Nimic din toate acestea.) Atunci, care este cel mai util lucru de urmărit? Toți știți răspunsul, vă este limpede ca lumina zilei: dobândirea cuvintelor lui Dumnezeu este cea mai valoroasă și semnificativă preocupare. „Toate lucrurile trebuie să piară, doar cuvintele lui Dumnezeu nu vor pieri niciodată și, întocmai precum Dumnezeu Însuși, cuvintele Sale vor trăi veșnic”. Ține minte aceste cuvinte în inima ta; nu ar trebui să le uiți sau să le abandonezi niciodată. Când te simți negativ și slab, când simți că nu ai nicio speranță, când necazurile se abat asupra ta, când ești înlocuit în datoria ta, când ești emondat, când te confrunți cu obstacole și eșecuri și când ești dojenit și condamnat; deopotrivă, când ai atins apogeul succesului, când ești ținut la mare stimă și lăudat oriunde mergi și așa mai departe; în orice moment și în orice situație, trebuie să te gândești mereu la aceste cuvinte, să le lași să te aducă înaintea lui Dumnezeu și să cauți aprovizionarea cuvintelor Lui pentru tine chiar în acest moment, să lași cuvintele Lui să te elibereze din încercările tale, să-ți rezolve dificultățile, să-ți înlăture confuzia din adâncul inimii, să te întoarcă de pe calea greșită pe care o urmezi și să-ți înlăture fărădelegile, intransigența, răzvrătirea și altele și să permiți cuvintelor lui Dumnezeu să rezolve fiecare problemă cu care te confrunți. Aceste cuvinte vă sunt atât de folositoare! Când uiți care îți sunt responsabilitățile și îndatoririle, când uiți ce principii ar trebui să respecți, ce punct de vedere și perspectivă ar trebui să adopți și când îți uiți propria identitate și poziție, gândește-te la aceste cuvinte. Ele te vor aduce înaintea lui Dumnezeu, te vor aduce în cuvintele lui Dumnezeu, te vor face să înțelegi care e intenția Lui chiar în acest moment și te vor determina să adopți punctul de vedere, opinia și perspectiva corectă în privința ta, în privința altora și în privința evenimentelor și mediilor pe care le întâlnești. Astfel, sub îndrumarea lui Dumnezeu și sub aprovizionarea, luminarea și ajutorul cuvintelor Sale, nicio problemă nu te poate pune în încurcătură, nu te poate împiedica să urmărești adevărul și nu-ți poate opri pașii înainte. Nu e aceasta calea de practicare? (Ba da, este.) Lecția pe care ar trebui să o învățați acum este să nu mormăiți nemulțumiți, să nu vă plângeți, să nu respectați regulile și să nu căutați abordările omului când vă confruntați cu probleme, ci să veniți înaintea lui Dumnezeu și să căutați adevărul, să căutați ajutorul Lui, să îngăduiți cuvintelor Sale să vă aprovizioneze și să vă rezolve fiecare dificultate – aceasta e lecția pe care ar trebui să o învățați. Vom încheia aici părtășia noastră despre înțelegerea lansării de către Dumnezeu a celei mai importante lucrări din planul Său de gestionare pe fundalul coruperii profunde a omenirii de către Satana; în cele din urmă, totul se reduce la cuvintele lui Dumnezeu. Indiferent de modul în care avem părtășie, sper ca, până la urmă, oamenii să poată intra în adevărul-realitate al cuvintelor lui Dumnezeu și să nu se mulțumească doar să știe cum să predice vorbe și doctrine, să studieze teorie teologică sau să participe la ceremonii religioase în fiecare zi. Intrarea în realitatea cuvintelor lui Dumnezeu este cea mai urgentă lecție a intrării în viață pe care trebuie să o învețe oamenii.

Vom avea acum părtășie despre o altă problemă practică privind diversele zicale ce vizează conduita morală. Diferitele zicale legate de conduita morală despre care am avut părtășie anterior au fost expuse în principiu folosind cultura chinezească tradițională drept demonstrație, dezvăluind aceste diverse zicale satanice din adâncul inimii omenirii corupte. Unii oameni spun: „Întrucât cultura chinezească tradițională este folosită pentru a demonstra aceste zicale despre conduita morală, iar noi nu suntem chinezi, oare nu putem, pur și simplu, să nu acceptăm aceste cuvinte despre care ai părtășie? Chiar trebuie să cunoaștem aceste diverse zicale despre conduita morală din perspectiva coruperii omenirii de către Satana?” E corectă întrebarea? (Nu.) În mod foarte clar, e greșită. Coruperea omenirii de către Satana nu face distincția între rase sau vremuri; dimpotrivă, omenirea este coruptă fără nicio distincție privind rasa, timpul sau contextul religios. Prin urmare, dacă faci parte din rasa chineză, indiferent dacă ești chinez Han sau un membru al unui grup etnic minoritar, cum ar fi mongol, Hui, Miao, Yi etc., ai fost supus fără excepție îndoctrinării și ți s-au inculcat tot soiul de zicale despre conduita morală care au venit de la Satana. Cu alte cuvinte, ai fost supus de asemenea, fără excepție, coruperii omenirii de către Satana în ceea ce privește gândirea ta. Mai exact, gândirea ta, adâncul sufletului și al inimii tale au fost și ele profund corupte și prelucrate de Satana. Chiar dacă nu ești chinez – dacă ești japonez, coreean, german sau de orice naționalitate – indiferent dacă ești asiatic, european, african sau american, indiferent dacă pielea ta este galbenă, neagră, maro sau albă, indiferent de etnia și de rasa din care faci parte, atât timp cât ești o ființă creată, ai fost profund corupt de Satana, fără nicio excepție. Pe lângă faptul că ai firi corupte satanice, ți s-au insuflat, fără excepție, gânduri și opinii satanice de către Satana, iar inima ta a fost cu siguranță, la rândul ei, profund coruptă de Satana. Singura deosebire este că, pentru oamenii din țări diferite sau de rase diferite, Satana folosește metode diferite pentru a le insufla aceleași lucruri. Aceste lucruri pot varia prin modul în care sunt spuse, poate exista o oarecare deosebire acolo, dar rezultatul final al coruperii oamenilor este mereu același, fiind aproape identic, doar cu mici diferențe. Toate îi fac pe oameni să-și ascundă înfățișarea prin comportamentul lor și, printr-o serie de zicale înșelătoare, nerealiste sau chiar imorale, care sunt contrare umanității, le cer oamenilor să acționeze și să se comporte într-un anumit mod în ceea ce privește caracterul lor moral, impunându-le cum să se comporte și să facă anumite lucruri. Chiar dacă există deosebiri între aceste zicale și chiar dacă ele apar în momente diferite și iau naștere în colțuri, regiuni și zone diferite, fiind puse în circulație de oameni diferiți, totuși, consecința finală este mereu faptul că le controlează gândurile și inimile oamenilor, le îngrădesc gândurile și inimile și le umplu mintea de opinii și noțiuni care transmit otrăvurile și natura-esența Satanei. Din cauza lor, adâncul inimii oamenilor este plin de opinii ale Satanei, de esența lui ticăloasă și de noțiunile lui ticăloase. În cele din urmă, indiferent de etnie sau rasă și indiferent de trib sau perioada de timp, omul a fost cu totul indus în eroare și călcat în picioare de Satana și corupt de Satana în gândurile și adâncul inimii sale în diverse măsuri. În final, indiferent din ce colț al lumii sunt oamenii asupra cărora își înfăptuiește Satana această lucrare de corupere și indiferent din ce rasă fac parte sau în ce perioadă de timp au trăit, consecința este mereu transformarea deplină a omenirii în progenitura, portavocea și întruchiparea Satanei și transformarea deplină a omului în satane vii, mari și mici, vizibile și tangibile. Desigur, o astfel de omenire devine, de asemenea, dușmanul absolut al lui Dumnezeu și potrivnicul Lui. Prin urmare, indiferent ce fel de oameni ascultă acum predicile sau cât de mulți oameni sunt, există un fapt de netăgăduit: întreaga omenire zace în ghearele celui rău – aceasta e realitatea. Dacă ne exprimăm altfel, înseamnă că în timp ce toată omenirea este profund coruptă de Satana, gândurile și inimile întregii omeniri sunt și ele cu totul sub controlul și întemnițarea Satanei – acest lucru nu poate fi contestat. Așadar, orice rasă nobilă și oamenii cu o naționalitate ce face parte dintr-o țară puternică au fost cu toții, fără excepție, profund corupți de Satana și sunt profund manipulați, controlați și îngrădiți de Satana. Atât timp cât faci parte din rasa umană, atât timp cât trăiești sub soare, atât timp cât ești un om care respiră aer, bea apă și mănâncă grâne, coruperea ta de către Satana a fost inevitabilă și, fără excepție, ai fost corupt de Satana în gândurile, inima, firile și esența ta. Pentru a fi mai exacți, atât timp cât ești o ființă umană creată și atât timp cât ai fost corupt de Satana, ești dușmanul lui Dumnezeu. Atât timp cât ai fost corupt de Satana, atât timp cât ai fost în trecut sau ești în prezent controlat și îngrădit de Satana, ești obiectul mântuirii de către Dumnezeu, iar acest lucru este dincolo de orice îndoială. Atât timp cât ești o ființă umană coruptă de Satana, atunci ai, fără excepție, firea și gândirea Satanei și o inimă care a fost umplută și ocupată de otrăvurile Satanei. Prin urmare, recunoașterea și distingerea diverselor gânduri, opinii și zicale despre conduita morală provenind de la Satana nu este o sarcină doar pentru poporul chinez sau ceva asupra căruia poporul chinez deține monopolul. Dimpotrivă, este o lecție pe care s-ar cuveni să o învețe și o realitate în care ar trebui să pătrundă fiecare dintre aleșii lui Dumnezeu, pe care i-a selectat El. Fiecare dintre aleșii lui Dumnezeu, fără excepție, ar trebui să recunoască și să discearnă nenumăratele gânduri și opinii greșite și rele care provin de la Satana. Doar pentru că te-ai născut într-o familie bogată, o familie cu o poziție de seamă, să nu crezi că poți avea un sentiment de superioritate, considerându-te necorupt de Satana, și doar pentru că ai o identitate onorabilă, să nu crezi că și sufletul tău este în mod sigur nobil – aceasta este o înțelegere denaturată. Sau poate crezi că ești de viță nobilă și culoarea pielii tale demonstrează că ai o identitate onorabilă, poziție și valoare, așa încât consideri în mod eronat că esența, gândirea și inima ta sunt mai nobile și elevate decât ale altora. În acest caz, pot spune că această înțelegere a ta este naivă și nerealistă, deoarece omenirea despre care vorbește Dumnezeu nu este împărțită în funcție de naționalitate, rasă sau religie. Indiferent de tipul circumstanțelor sociale sau al situației religioase în care trăiești, indiferent de rasa în care te-ai născut, fie că poziția ta în societate este umilă ori nobilă sau că te bucuri de un mare prestigiu printre ceilalți oameni sau nu, și așa mai departe, nu poți folosi niciunul dintre aceste lucruri drept scuză pentru a nu accepta aceste cuvinte ale lui Dumnezeu sau pentru a nu accepta faptul că Satana corupe omenirea. Atât timp cât ești o ființă umană, cuvintele „ființă umană” ar trebui să fie urmate de atributul „coruptă”. Pentru a ne exprima mai exact, atât timp cât ești o ființă umană, ești în mod inevitabil o ființă umană coruptă și acest lucru este dincolo de orice îndoială. Mai mult, putem spune că atât timp cât ești o ființă umană coruptă, lucrurile din gândirea ta naturală și care sunt păstrate în adâncul inimii tale provin de la Satana și toate au fost prelucrate și corupte profund de Satana – ar trebui să accepți acest fapt. Nu ai în mod inerent absolut nicio legătură cu adevărul, absolut nicio legătură cu cuvintele lui Dumnezeu sau cu viața Lui, ci dimpotrivă, ești indus în eroare, corupt și controlat de Satana. Mintea ta este plină de gândurile, filosofiile, logica și regulile de viață ale Satanei și tot ce se află în mintea ta vine de la Satana. Ce le spune oamenilor acest fapt? Nimeni n-ar trebui să folosească vreo scuză pentru a respinge mântuirea lui Dumnezeu sau pentru a accepta selectiv cuvintele Sale. Ca ființă umană coruptă, ar trebui să accepți cuvintele lui Dumnezeu fără nicio alegere. Aceasta este responsabilitatea ta și este, de asemenea, ceea ce ai nevoie. Dacă cineva s-a născut într-o națiune bogată și puternică și trăiește în circumstanțe sociale superioare sau dacă s-a născut într-o familie cu prestigiu și a primit o educație superioară, crezându-se în consecință diferit de toți ceilalți și mai nobil decât alți aleși ai lui Dumnezeu și dorind astfel să se plaseze deasupra tuturor celorlalți aleși ai lui Dumnezeu, atunci aceasta este o gândire absurdă, este o gândire naivă și se poate spune chiar că este extrem de nesăbuită. Indiferent cât de specială e identitatea, poziția sau valoarea ta sau cât de înalte sunt identitatea, poziția sau circumstanțele tale sociale față de cele ale oamenilor obișnuiți, vei fi mereu o ființă creată în fața lui Dumnezeu. Dumnezeu nu Se uită de unde vii sau la circumstanțele tale la naștere, nu Se uită la naționalitatea sau rasa ta și nici la valoarea, prestigiul sau realizările tale în societate sau în lume. Dumnezeu Se uită doar dacă Îi accepți cuvintele, dacă iei cuvintele Sale ca pe adevăr și dacă poți să privești oamenii și lucrurile și să te comporți și să acționezi conform cuvintelor Sale. Dacă te consideri cu adevărat doar una dintre ființele create obișnuite aflate sub stăpânirea lui Dumnezeu, atunci ar trebui să renunți la circumstanțele tale sociale, la contextul tău rasial, național și religios și să vii înaintea lui Dumnezeu ca o ființă creată obișnuită, să-I accepți cuvintele fără a avea vreo etichetă sau vreun context și, procedând astfel, identitatea și statutul tău vor fi corectate. Dacă îți dorești să accepți cuvintele lui Dumnezeu cu această identitate și statut corect, primul lucru pe care ar trebui să-l înțelegi este care e esența omului și primul lucru pe care ar trebui să-l accepți este că esența omului a fost profund coruptă de Satana și că toate lucrurile care umplu și ocupă gândurile și adâncul inimii omului vin de la Satana. Odată ce oamenii doresc să accepte cuvintele lui Dumnezeu și să accepte adevărul ca pe viață, ar trebui mai întâi să scoată la iveală, să reflecteze și să ajungă să cunoască toate lucrurile din gândirea lor și din adâncul inimii lor care nu sunt în acord cu adevărul și sunt ostile adevărului. Doar când aceste lucruri sunt recunoscute clar, înțelese pe deplin și analizate temeinic pot oamenii să le abandoneze la momentul potrivit și în mediul potrivit, ceea ce permite ca adâncul inimii lor să cunoască o transformare totală. Când vor exclude toate lucrurile de la Satana și vor accepta cuvintele și adevărul lui Dumnezeu, vor deveni oameni noi. Doar când perspectiva, opiniile și punctul de vedere potrivit cărora privesc oamenii și lucrurile și cunosc o transformare completă, ei pot privi cu adevărat și în mod precis oamenii și lucrurile conform cuvintelor lui Dumnezeu. Atunci oamenii pot deveni relativ puri, neîntinați. Acum ei nu pot dobândi încă acest lucru. Deși s-ar putea să înțeleagă puțin din adevăr în inimile lor, încă sunt întinați de tot soiul de opinii absurde și de lucruri greșite și ilogice. Ei acceptă jumătate din cuvintele lui Dumnezeu și din adevăr și resping cealaltă jumătate; acceptă selectiv câte ceva, acceptă câte ceva într-o măsură variabilă, dar inimile lor lasă mereu loc pentru gândurile și logica Satanei și pentru lucrurile amăgitoare insuflate de Satana, păstrându-le mereu în inimile lor. Aceste lucruri din sinea oamenilor le afectează mintea, judecata, perspectiva și opiniile conform cărora privesc oamenii și lucrurile, având un impact covârșitor asupra măsurii în care acceptă adevărul.

Coruperea și inducerea în eroare a omenirii, cauzate de diversele zicale despre conduita morală insuflate oamenilor de Satana folosind cultura tradițională, sunt larg răspândite. Nu se limitează doar la poporul chinez, ci ajung la întreaga omenire, în fiecare colț și în fiecare perioadă de timp. Afectează și controlează generație după generație de oameni și afectează și controlează persoane de diferite rase, naționalități și religii. Odată ce oamenii au înțeles acest lucru, atributul care însoțește „cultura tradițională” nu este doar „chinezească”; se poate spune că, pentru orice națiune sau rasă, cultura tradițională provine de la Satana și apare din corupția Satanei. De exemplu, există cultură tradițională japoneză, cultură tradițională coreeană, cultură tradițională indiană, cultură tradițională filipineză, cultură tradițională vietnameză, cultură tradițională africană, cultura tradițională a albilor, precum și culturile tradiționale ale iudaismului, creștinismului, catolicismului și alte culturi tradiționale care au luat naștere din religii. Toate aceste culturi tradiționale sunt contrare adevărului și au un efect profund asupra opiniilor, punctelor de vedere și perspectivelor oamenilor legate de modul în care privesc oamenii și lucrurile și se comportă și acționează. Sunt ca niște semne făcute cu fierul roșu, care lasă urme adânci asupra celor mai intime gânduri și unghere ale inimii oamenilor. Acestea domină viețile oamenilor, regulile lor de viață, căile pe care le urmează în viață și direcția și scopurile comportamentului lor; domină chiar și scopurile pe care le urmăresc oamenii. Aceste lucruri tulbură și afectează grav atitudinea cu care oamenii iau în considerare lucrurile pozitive, cuvintele lui Dumnezeu, adevărul și pe Dumnezeu. Bineînțeles, afectează și tulbură grav și punctele de vedere și opiniile lor față de modul în care privesc oamenii și lucrurile și modul în care se comportă și acționează, ceea ce înseamnă că au un impact sever asupra acceptării și practicării adevărului de către oameni. Și care e consecința în cele din urmă? (Oamenii își pierd șansa de a dobândi mântuirea.) Așa e; în final, chestiunea esențială a dobândirii mântuirii de către oameni este cea afectată. Nu este o consecință gravă? (Ba da.) Este o consecință foarte gravă! Modul în care cineva privește lucrurile, tipul de perspectivă pe care o adoptă pentru a privi lucrurile, opiniile pe care le adoptă și noțiunile pe care le nutrește pentru a vedea lucrurile, toate acestea sunt decise pe baza firilor sale corupte și a lucrurilor prezente în gândirea sa. Dacă lucrurile prezente în gândirea sa sunt pozitive, atunci va privi oamenii și lucrurile din perspectiva corectă; dacă lucrurile prezente în gândirea sa sunt negative, pasive și provin de la Satana, atunci inevitabil va privi oamenii și lucrurile din perspective, puncte de vedere și opinii incorecte și absurde, fapt care va avea în cele din urmă un impact asupra căii pe care o urmează. Dacă punctele de vedere, opiniile și perspectivele potrivit cărora privești oamenii și lucrurile sunt greșite, atunci obiectivele și direcția căutării tale sunt și ele greșite, la fel și calea pe care o urmezi în conduita ta. Dacă vei continua cu aceste lucruri greșite, nu vei avea absolut nicio șansă de a obține mântuirea, deoarece calea pe care o urmezi e greșită. Dacă perspectivele, punctele de vedere, gândurile și opiniile potrivit cărora privești oamenii și lucrurile sunt corecte, atunci și rezultatele obținute vor fi corecte, vor ține de lucruri pozitive și nu vor fi contrare adevărului. Când privește oamenii și lucrurile din perspective conforme cu adevărul, calea pe care o va alege omul va fi și ea corectă, la fel și scopurile și direcția lui, iar el va avea speranța de a obține mântuirea în final. Cu toate acestea, întrucât oamenii sunt acum ocupați și controlați de Satana, perspectivele, punctele de vedere și opiniile potrivit cărora privesc oamenii și lucrurile sunt greșite și, prin urmare, căutarea lor și calea pe care o urmează sunt, la rândul lor, greșite. De exemplu, când oamenii lucrează și plătesc prețul de dragul faimei și al câștigului, pentru prestigiu și statut, este această cale greșită? (Da.) Cum se face că oamenii pornesc pe o astfel de cale greșită? Nu este din cauză că perspectivele, opiniile și punctul de plecare din care privesc acest tip de lucru sunt greșite? (Ba da.) Asta îi face pe oameni să pornească pe calea greșită. Și dacă oamenii continuă să urmeze o astfel de cale greșită, vor fi capabili să obțină mântuirea în final? Nu, nu vor fi capabili. Dacă privești oamenii și lucrurile și te comporți și acționezi în conformitate cu vreun gând sau o opinie insuflată de Satana, calea pe care mergi va fi fără doar și poate calea pierzaniei. Nu va fi în niciun caz calea spre mântuire, căci este exact opusă și contrară căii spre mântuire. Dacă oamenii urmează această cale greșită, își distrug șansa de a obține mântuirea – aceasta dispare complet – și nu pot merge niciodată pe calea spre mântuire. Dacă urmărești însă având opinia corectă, dacă privești oamenii și lucrurile și te comporți și acționezi conform cuvintelor lui Dumnezeu, atunci principiile practicii care iau naștere vor fi pozitive, calea ta va fi pozitivă și, întrucât pornești din locul corect, calea pe care o vei urma în cele din urmă va fi și ea corectă. Dacă vei urma o astfel de cale, vei fi cu siguranță capabil să obții mântuirea. Acest aspect al adevărului este destul de profund și cei mai mulți dintre voi probabil nu-l înțelegeți. Nu aveți nicio apreciere a lui și, deocamdată, nu dețineți acest aspect al adevărului-realitate. Nu știți dacă priviți oamenii și lucrurile și dacă vă comportați și acționați pe baza opiniilor greșite sau corecte – nu aveți încă această experiență. În momentul de față, știți doar să acționați, să vă folosiți puterea, să depuneți un efort și să plătiți un preț, dar nici nu ați început încă să cercetați ce anume afectează și controlează opiniile și gândurile din adâncul inimii voastre. Acest subiect este, așadar, relativ departe de voi și vom încheia aici discuția despre el.

Tocmai am vorbit despre esența zicalelor privind conduita morală și despre faptul că măsura în care se aplică nu se limitează doar la China continentală, ci se aplică întregii omeniri. Aceasta deoarece toată omenirea se află în ghearele celui rău și fiecare ființă umană a fost profund coruptă de Satana și este sub controlul Satanei. Există o bază reală pentru a spune asta. Nu doar oamenii din China continentală au fost corupți de Satana, ci întreaga omenire a fost coruptă de Satana și toate ființele umane se află în ghearele celui rău. Faptul că omenirea a fost profund coruptă de Satana poate fi văzut într-o anumită măsură de toți. Avem părtășie de ceva timp despre faptul că Satana insuflă diverse zicale despre conduita morală în gândurile oamenilor, folosind această metodă pentru a induce în eroare, controla și îngrădi oamenii și atingându-și astfel scopul de a-i corupe. Acest fapt nu se limitează la poporul chinez, ci este prezent la toți oamenii de diferite rase, naționalități și etnii. Toate ființele umane au fost profund corupte de Satana, incluzând toate rasele și etniile; de fapt, diversele lucruri înșelătoare, care sunt dificil de deslușit și pe care Satana le insuflă oamenilor folosind cultura tradițională și chiar zicalele care par relativ pozitive și în acord cu principiile morale, gândirea și gusturile oamenilor fac parte, toate, din coruperea omenirii de către Satana. Cu alte cuvinte, toate ființele umane au fost corupte de Satana în acest mod și toate ființele umane, de orice etnie, rasă sau naționalitate, născute oriunde, în orice regiune sau zonă de pe planeta Pământ, au fost profund induse în eroare, controlate și corupte de Satana atât în ceea ce privește mintea, cât și inima. Indiferent unde sau când te-ai născut și indiferent de etnia sau națiunea în care te-ai născut, ai fost, fără excepție, indus în eroare și corupt de zicalele din cultura tradițională pe care ți le-a insuflat Satana. Prin urmare, n-ar trebui să crezi că națiunea sau etnia ta nu are un context cultural satanic sau că ești mai bun decât chinezii doar pentru că analizăm cultura chinezească tradițională și nici n-ar trebui să ai un sentiment de superioritate, simțindu-te mai onorabil sau mai nobil decât poporul chinez. Acest sentiment de superioritate este o concepție greșită, este eronat, absurd și putem spune chiar că este ridicol. Atât timp cât e menționată omenirea coruptă, nu trebuie să te excluzi din aceasta; atât timp cât e menționată omenirea coruptă, faci parte din ea. Bineînțeles, atât timp cât se spune că ești o ființă umană coruptă, adâncul inimii tale este plin de gânduri dominate de cultura tradițională pe care ți-o insuflă Satana și acesta este un fapt de netăgăduit, un fapt care nu se va schimba în veci. Trebuie să înțelegeți clar acest fapt – este indiscutabil și dincolo de orice îndoială. Vom încheia aici părtășia noastră despre acest subiect.

Ultima dată, am avut părtășie despre subiectul „Cuvântul unui gentleman este legământul lui”. Aceasta e o zicală folosită de Satana pentru a-i corupe pe oameni în ceea ce privește conduita morală. Propaganda acestei zicale are un impact semnificativ asupra gândirii oamenilor și aceasta, asemenea altor zicale despre conduita morală, este absurdă și neconformă cu faptele. Indiferent ce spune cineva, atât timp cât face ceea ce spune, alți oameni vor crede că are o moralitate nobilă și un caracter nobil, iar acest lucru este aberant și ridicol. Această zicală este la fel ca altele despre conduita morală prin faptul că toate sunt erezii și sofisme aberante și ridicole. Toate pot fi numite astfel și, de asemenea, pot fi caracterizate drept absurde până la extrem și pot fi contrazise de o analiză profundă. Haideți să analizăm astăzi zicala despre conduita morală „Să crești din noroi, nepătat, scăldându-te în valuri limpezi, fără ca totuși să pari extravagant”. Înainte de a avea părtășie despre aceasta în mod formal, v-ați gândit vreodată cum să explicați această zicală? Cum poate fi analizată esența sa? Ce otrăvuri conține? Care sunt gândurile pe care Satana dorește să le insufle oamenilor prin această zicală? Care e intenția rea a Satanei? Ce aspect al ființelor umane corupe Satana folosind această zicală? V-ați gândit vreodată la aceste lucruri? Zicala „Să crești din noroi, nepătat, scăldându-te în valuri limpezi, fără ca totuși să pari extravagant” poate fi explicată simplu ca a nu-i urma pe oamenii răi și a fi capabil să te protejezi de influențele rele. Indiferent dacă altcineva consideră că o persoană a crescut din noroi, nepătată, sau dacă cineva dorește să întruchipeze el însuși această zicală, ce fel de oameni sunt aceștia, în general? Pretind că sunt incoruptibili, integri, deschiși și onești, că sunt gentlemeni cu un caracter moral nobil, dar văd că această epocă, această lume, această omenire și chiar această țară, această curte imperială și aceste oficialități nu sunt la fel. Oare acești oameni nu se uită de regulă în jurul lor cu cinism și se simt nemulțumiți de realitate? Deseori simt că au aspirații înalte, dar că s-au născut la momentul nepotrivit, că au talent, dar nu-l pot folosi. Consideră că, fie în rândul oficialităților, fie în societate, există mereu oameni josnici care le blochează calea, că au minți mărețe și strategice, că sunt indivizi de excepție, dar nimeni nu le recunoaște talentul și nu-i lasă niciodată să gestioneze sarcini importante. Sunt nemulțumiți de realitate și devin cinici, așa că folosesc această expresie „Să crești din noroi, nepătat, scăldându-te în valuri limpezi, fără ca totuși să pari extravagant” pentru a se descrie pe ei înșiși, spunând că se vor proteja de influențele rele și vor fi fără cusur. Vorbind pe șleau, astfel de oameni se consideră puri și elevați și sunt nemulțumiți de realitate. Nu au neapărat vreun talent adevărat sau vreo capacitate reală, iar perspectivele din care privesc oamenii și lucrurile și se comportă și acționează nu sunt neapărat corecte sau practice și, desigur, nici nu pot neapărat să realizeze ceva. Și totuși se consideră cu totul diferiți de oamenii de rând și suspină întruna: „Toată lumea e tulbure, doar eu sunt pur; toți oamenii sunt beți, doar eu sunt treaz”, ca și cum ar fi decepționați de lumea muritorilor și ar vedea adesea răutatea și întunericul lumii. Ca să fim exacți, astfel de oameni sunt cinici. Ei detestă domeniile politice și comerciale și urăsc cercurile literare, artistice și educaționale. Detestă perspectivele intelectualilor privind preocupările lor și se uită de sus la fermieri și la aceia cu credințe religioase. Ce fel de oameni sunt aceștia? Nu sunt un soi aparte? Nu sunt anormali în vreun fel? Acești oameni nu au vreo capacitate sau educație reală. Dacă le ceri să facă o anumită lucrare practică, nu vor face neapărat față sarcinii. Le place să se plângă și, în timpul lor liber, publică articole și culegeri de poezii pentru a dezvălui chestiuni ce țin de politică, guvernare, societate și indivizii dintr-un anumit grup, într-o anumită perioadă de timp. Critică ceva astăzi și altceva mâine, vorbesc elocvent, dar provoacă un dezastru când fac ceva. În cele din urmă, nu se potrivesc cu nimeni, nu pot realiza nimic nicăieri și nu se ridică la înălțimea slujbei lor. Cred în mod greșit: „Sunt atât de talentat! Oamenii obișnuiți nu pot atinge nivelul meu de gândire!” Se simt demoralizați, tulburați și deprimați în inimile lor. În timpul lor liber, hoinăresc și, de fiecare dată când merg într-un loc de interes istoric, tună și fulgeră: „Sunt un geniu neînțeles! Sunt un individ de excepție, dar puțini sunt cei care pot recunoaște talentul adevărat! Am aspirații înalte, dar păcat că m-am născut la momentul nepotrivit și n-am pic de noroc!” Mereu se consideră ambițioși și plini de cunoștințe, dar nu pot niciodată să se remarce din mulțime sau să fie plasați într-o funcție înaltă de cineva de la putere, așa că devin cinici și nemulțumiți, se uită de sus la toată lumea, până când sfârșesc absolut singuri. Nu e ceva vrednic de milă? Vorbind fără menajamente, astfel de oameni sunt o adunătură de neghiobi, încrezuți, extrem de distanți și nemulțumiți de realitate, care se simt mereu lipsiți de succes. De fapt, acești oameni nu sunt nimic, nu pot realiza nimic, fac totul prost și, când dobândesc puține cunoștințe, se fălesc vorbind neîncetat despre ele. În vremuri străvechi, astfel de oameni recitau poezii, scriau ode și se lăudau cu aptitudinile lor literare, cu un aer pedant. În zilele noastre, astfel de oameni au mult mai multe ocazii de a se da mari. Pot să creeze conținut propriu, să posteze comentarii pe bloguri și așa mai departe. În unele țări cu sisteme sociale relativ libere, aceștia expun frecvent latura întunecată a diverselor industrii, cum ar fi aspectele întunecate și diabolice din domeniile literar, artistic, comercial, politic și cultural. Cât e ziua de lungă, ei critică una și atacă alta, crezându-se incredibil de talentați. La baza faptului că fac toate aceste lucruri se află convingerea lor că sunt buni și corecți în toate privințele și că au atins măreția, gloria și corectitudinea. Mai exact, se protejează de influențele rele și „cresc din noroi, nepătați, scăldându-se în valuri limpezi, fără ca totuși să pară extravaganți”. Ei cred că văd totul clar, că pot înțelege totul. Critică voalat pe toți cei care fac ceva și îi privesc de sus cu dispreț și batjocură. Au mereu ceva de spus despre orice lucru făcut de orice persoană, pe care o critică și o desconsideră. În realitate, nu au habar ce sunt ei înșiși și n-au știut niciodată din ce perspectivă și punct de vedere este corect și adecvat să vorbească. Știu doar să fie guralivi și sarcastici. Sunt mulți astfel de oameni în societate? (Da.) Ce sunt acești oameni? Vorbind fără ocolișuri, sunt o adunătură de neghiobi și încrezuți care se consideră puri și elevați. Au fost mulți astfel de oameni de-a lungul istoriei, nu-i așa? (Da.) Cum i-ați descrie și defini pe acești oameni? Nu sunt niște idealiști? Ca să fim exacți, acești oameni sunt idealiști. Nu sunt dispuși să trăiască în mediul de viață real, actual, și sunt mereu cu capul în nori, plin de lucruri eterice, deșarte, invizibile și intangibile. Trăiesc într-o lume inexistentă și eterică – acești oameni se numesc idealiști. Așadar, ce perspectivă adoptă pentru a-i evalua pe alții? O fac pe moraliștii și punctul lor de plecare pentru evaluarea altora este următorul: „Pot să văd clar latura voastră rea și întunecată și să o dau în vileag. Faptul că sunt în stare să expun lucrurile rele și imorale pe care le faceți dovedește că nu sunt ca voi.” Implicația este aceasta: „«Să crești din noroi, nepătat, scăldându-te în valuri limpezi, fără ca totuși să pari extravagant» – această zicală mi se aplică. Voi ați fost cu toții contaminați de această tendință rea; nu sunteți oameni buni.” Nu înseamnă asta că se consideră puri și elevați? Nu înseamnă că se supraestimează și sunt încrezuți? Nu este aceasta o încercare disimulată de a se ridica pe ei înșiși sub pretextul de a critica realitatea, de a expune latura întunecată a societății și de a fi nemulțumiți de realitate? (Așa este.) Prin urmare, cum definim astfel de oameni? Există o zicală din popor care spune: „Am mai cunoscut oameni nerușinați, dar n-am cunoscut pe nimeni la fel de nerușinat ca tine.” Nu-i descrie pe acești oameni? (Ba da.) Sunt nerușinați. Au guri care vorbesc doar despre bine și rău și ochi care văd doar neajunsurile și defectele altora. Cu gurile lor iscusite, expun public neajunsurile și defectele altora și, procedând astfel, își exprimă propriile opinii și le arată altora cum se protejează ei de influențele rele și cât de unici și nobili sunt ei. Sunt cu adevărat nobili? Sunt cu adevărat unici? Sunt la fel ca toți ceilalți. Indiferent ce metode folosesc alți oameni pentru a urmări faima și câștigul, metodele lor sunt evidente. Acești oameni își dau însă aere pline de demnitate, iar expunerea și criticarea altora servesc drept subiecte și rampe cu ajutorul cărora se ridică și se promovează pe ei înșiși, folosind aceste mijloace pentru a deveni faimoși și influenți. Nu urmăresc și ei faima și câștigul? Nu sunt obiectivele lor exact la fel? Nu sunt rezultatele exact la fel? Doar că folosesc mijloace și metode diferite, atâta tot. E ca și cum ai insulta pe cineva folosind un limbaj politicos sau a-l insulta folosind un limbaj grosolan; caracterul jignitor este același. Alți oameni devin faimoși într-un fel, iar aceștia devin faimoși în alt fel – rezultatul final este același, la fel și intenția, scopul și motivația, deci nu există absolut nicio deosebire.

Pe acei oameni din societate care susțin că ei „cresc din noroi, nepătați, scăldându-se în valuri limpezi, fără ca totuși să pară extravaganți” i-am definit drept idealiști. Caracteristicile unor astfel de oameni includ faptul că sunt excepțional de rezervați, se cred mai buni decât ceilalți, îi consideră pe toți ceilalți inadecvați și, în cele din urmă, ajung la următoarea concluzie: „V-ați împotmolit cu toții în noroi și în tendințe rele. V-am depășit și «cresc din noroi, nepătat, scăldându-mă în valuri limpezi, fără ca totuși să par extravagant»”. Aceasta este înfumurarea lor și atât sunt de nemulțumiți de realitate, de parcă ei înșiși ar fi sfinți și puri. De fapt, deoarece nu sunt la fel de capabili ca alții și nu au mijloacele pe care le au alți oameni, deoarece caută mereu să iasă în evidență, dar dorința lor nu se împlinește niciodată, deoarece urmăresc mereu lucruri ideale, eterice și deșarte, dar nu sunt niciodată mulțumiți și nu pot aduce niciodată aceste lucruri în realitate și deoarece nu au deloc dorința de a înfrunta realitatea sau de a renunța la idealurile lor, drept consecință, în ceea ce privește organizarea, nu au de ales decât să stea departe de cercurile oficiale, politice, artistice, literare și culturale. Întrucât nu sunt bineveniți în astfel de cercuri, nu pot fi acceptați, nu-și pot realiza ambițiile și idealurile, iar aspirațiile lor nu pot fi atinse, ei se autoproclamă în cele din urmă drept „crescând din noroi, nepătați, scăldându-se în valuri limpezi, fără ca totuși să pară extravaganți” și spun că înoată împotriva curentului, că au un caracter moral nobil și se folosesc de astfel de zicale pentru a se consola. Știți acum să identificați astfel de persoane după ce am avut părtășie despre ele în acest mod? Ce anume sunt acești oameni, în esență? Nu sunt nimic, dar sunt totuși plini de sine. Este aceasta o evaluare exactă? (Da.) Oamenii de acest tip au foarte multe idealuri, dar niciunul dintre ele nu poate fi realizat și nici nu se conformează vreunul realității. Toate aceste lucruri la care se gândesc ei sunt lipsite de noimă și nerealiste. Cât e ziua de lungă, acești oameni nu muncesc cu adevărat, știind doar să recite poezii și să compună ode, criticând una și atacând alta – în felul acesta, nu fac nicio muncă adevărată, nu-i așa? Esența pe care o au poate fi văzută din comportamentul lor: nu au pic de talent sau cunoștințe reale, toate gândurile și opiniile lor despre realitate și viață sunt lipsite de noimă, vagi și nerealiste și de aceea pot să urmeze sofismul care spune: „Să crești din noroi, nepătat, scăldându-te în valuri limpezi, fără ca totuși să pari extravagant”. Se străduiesc să fie așa, sperând că mai mulți oameni vor fi la rândul lor așa – este fals. Dacă oamenii sunt așa, ce pot obține ei? Mai exact, astfel de oameni sunt lipsiți de un obiectiv sau o direcție adevărată în viață, de credință adevărată, de o alegere adevărată în viață și de calea corectă de practică. Toată ziua, gândurile lor sunt nebunești și nestăvilite, au tot soiul de idei bizare, mințile lor sunt pline de lucruri haotice, goale și nerealiste, fără să fie vreunul rezonabil, iar acești oameni sunt, de fapt, un soi aparte față de omenire. Gândirea lor este atât lipsită de noimă, cât și incredibil de absurdă și extremă. Indiferent de grupul de oameni în care se află sau dacă fac parte din clasa superioară, de mijloc sau inferioară a societății, nu se înțeleg niciodată cu alții și nu pot fi acceptați niciodată. De ce se întâmplă asta? Pentru că gândirea, preocupările lor și perspectivele potrivit cărora privesc oamenii și lucrurile sunt extreme și de tip diferit. Ca să fim politicoși, acești oameni sunt idealiști, dar ca să fim exacți, sunt bolnavi și anormali psihic. Spuneți-Mi, se pot înțelege cei bolnavi psihic cu oamenii normali? Nu doar că nu se înțeleg cu prietenii și colegii lor de serviciu, dar nu se pot înțelege nici cu propriile familii. Când acești oameni își prezintă opiniile și afirmațiile, ceilalți se simt ciudat și scârbiți și nu vor deloc să le audă. Aceste afirmații nu au nicio bază și nu funcționează în viața reală. În viața reală, dificultățile cu care se confruntă oamenii pot să apară înlăuntrul lor, pot să ia naștere din mediile obiective ale oamenilor sau pot să fie legate de principalele necesități zilnice ale vieții – cum ar trebui înfruntate, gestionate și rezolvate aceste lucruri? În ceea ce privește dificultățile minore, există cele legate de principalele necesități zilnice ale vieții, iar referitor la dificultățile majore, există cele legate de perspectiva oamenilor asupra vieții, de regulile lor de trai, de calea pe care o urmează și credințele lor, aceste probleme fiind cele reale. Totuși, acești idealiști își doresc mereu să se detașeze de aceste probleme și nu vor niciodată să trăiască în situații din viața reală. Opiniile lor, perspectivele și punctul de plecare din care privesc oamenii și lucrurile nu se bazează pe aceste probleme reale, ci sunt mai degrabă fanteziste și nestăvilite. Nu știi niciodată ce gândesc, de parcă ar avea gânduri de extratereștri, lucruri de care oamenii de aici, de pe Pământ, nu au auzit niciodată, lucruri care li se par anormale. Cine vrea să audă pe cineva spunând lucruri anormale? Când oamenii întâlnesc pentru prima dată o astfel de persoană și o aud vorbind, ceea ce spune li se poate părea cu adevărat de actualitate și nou, mai pătrunzător și mai inteligent decât ceea ce spun oamenii obișnuiți. Dar, după ceva timp, își dau seama că sunt doar prostii, așa că nimeni nu-i mai acordă atenție persoanei respective, nu o bagă în seamă și nimic din ce spune nu le intră pe urechi sau în inimi. Este capabilă acea persoană să-și dea seama când ceilalți adoptă o astfel de atitudine față de ea? Își dă seama pe măsură ce trece timpul și, în inima ei, își spune: „Nimeni nu mă place. De ce oare? De ce nu mă place lumea? Of, sunt o persoană de excepție, dar puțini sunt cei care pot recunoaște talentul adevărat!” Vezi, acești oameni sunt mereu încrezuți, considerându-se întotdeauna talentați, isteți și capabili, când, de fapt, nu sunt nimic. Indiferent în ce grup de oameni se găsesc, rezultatul final și soarta lor este mereu respingerea și asta este din cauză că urmează zicala: „Să crești din noroi, nepătat, scăldându-te în valuri limpezi, fără ca totuși să pari extravagant”. Dacă ți-ai dorit vreodată să fii așa, atunci îți spun să te oprești chiar acum, pentru că acești oameni nu sunt normali. Dacă gândirea și rațiunea umanității tale sunt normale, ar trebui să faci ce se cuvine și ce poți să faci. Nu căuta să fii unul dintre cei care „cresc din noroi, nepătați, scăldându-se în valuri limpezi, fără ca totuși să pară extravaganți”. Acești oameni sunt un soi degenerat și diferit de ființe umane și nu sunt normali.

După ce am terminat de analizat esența oamenilor care „cresc din noroi, nepătați, scăldându-se în valuri limpezi, fără ca totuși să pară extravaganți”, haideți să vorbim despre problemele nemulțumirii față de realitate și ale cinismului, pe care le-am menționat când i-am dat în vileag pe acești oameni. Unii oameni au următoarea părere: „Credem în Dumnezeu, deci ar trebui să înțelegem latura întunecată a societății și tendințele rele din societate și să nu le urmăm. De asemenea, trebuie să înțelegem politica, ticăloșia omenirii, diversele practici comune ale omenirii și toate lucrurile întunecate și rele ale omenirii ce sunt prezente în diferite timpuri, în diferite colțuri ale lumii și în rândul diferitelor rase și grupuri. Astfel, vom dobândi discernământ.” Asta îi cere Dumnezeu omului? Înainte de a avea părtășie despre acest subiect, poate că unii dintre voi ați ales să căutați aceste lucruri, dar acum îți spun clar: nu e ceva ce trebuie să faci și nu este ceea ce-ți cere Dumnezeu. Nu ești obligat să înțelegi această lume, societate și omenire, acest domeniu politic, comercial, literar ori religios sau orice practică obișnuită ce ia naștere din societate sau metoda de operare a oricărui grup sau a oricărei forțe din societate și așa mai departe – nu e o lecție pe care trebuie să o înveți. Nu e nevoie să fii nemulțumit de realitate și să te protejezi de influențele rele. Nu este punctul de vedere sau perspectiva pe care ar trebui să o adopți și nu este opinia pe care ar trebui să o adopți. Dumnezeu te-a ales și ți-a îngăduit să crezi în El și să-L urmezi; nu-ți cere să fii împotriva omenirii, a societății, a politicii sau a statului și nici nu-ți cere să te opui oricărui grup sau oricărei rase ori religii. El îți cere doar să-L urmezi și să-l respingi pe Satana, să vii înaintea Lui, să-I accepți cuvintele și să te supui lor, să-I urmezi calea, să te temi de El și să te ferești de rău. Dumnezeu nu ți-a cerut niciodată să fii împotriva omenirii, a societății sau a statului. Ca să fim mai exacți, Dumnezeu nu ți-a cerut niciodată să te opui unui anumit guvern, unui anumit sistem social sau politic ori unei anumite politici – Dumnezeu nu ți-a cerut niciodată să faci așa ceva. Unii oameni spun: „Întreaga omenire ne respinge, este împotriva noastră și ne persecută. Este oare greșit să ne ridicăm, să ne împotrivim lor și să luptăm împotriva lor? Toți sunt împotriva noastră, așa că noi de ce nu putem fi împotriva lor?” Indiferent cum gândești sau acționezi personal sau ce tip de opinii personale ai față de societate, lume și sistemele politice naționale, este treaba ta și nu are nicio legătură cu modul în care Dumnezeu îți cere să urmezi, nici cu învățăturile sau cerințele lui Dumnezeu. Unii zic: „Întrucât spui că aceste lucruri nu au nicio legătură cu învățăturile lui Dumnezeu, că nu sunt ceea ce Dumnezeu cere de la noi și nu sunt ce ne cere El să facem, atunci de ce îl dă în vileag Dumnezeu pe Satana? De ce dă în vileag tendințele sociale, latura întunecată a societății și chiar religia?” Dumnezeu dezvăluie aceste lucruri doar ca să le poți înțelege, căci acestea sunt legate de firile corupte ale oamenilor și de opiniile și noțiunile lor care Îl sfidează pe Dumnezeu. Prin urmare, în acest tip de situație, trebuie neapărat să avem părtășie despre astfel de subiecte și să folosim astfel de exemple, cu scopul de a le îngădui oamenilor să cunoască mai precis și mai practic firile satanice de care dă dovadă omenirea coruptă, să discearnă toate diferitele gânduri și opinii eronate și noțiuni sfidătoare la adresa lui Dumnezeu pe care le insuflă Satana și nimic mai mult. Scopul nu este ca oamenii să se opună personal politicii, societății și omenirii. Dumnezeu nu le-a cerut niciodată oamenilor să fie nemulțumiți de realitate, să fie cinici sau să se protejeze de influențele rele. Unii spun: „Chiar dacă Dumnezeu nu mi-a cerut niciodată să fiu așa, cred în El doar pentru că sunt cinic și nemulțumit de realitate, pentru că simt că în casa lui Dumnezeu există corectitudine și dreptate și că adevărul domnește aici și pentru că sunt tratat corect aici.” Asta e treaba ta și nu are nicio legătură cu cerințele lui Dumnezeu. Desigur, fiecare ajunge să creadă în Dumnezeu din motive diferite: unii oameni cred în Dumnezeu ca să capete binecuvântări, unii ca să scape de dezastre, unii ca să fie vindecați de boală și alții ca să aibă o destinație frumoasă în viitor; și mai sunt cei nemulțumiți de realitate, de lume, de societate sau care au fost tratați incorect în societate și, astfel, vin în casa lui Dumnezeu căutând alinare și adăpost. Opiniile fiecăruia despre credința în Dumnezeu și intenția sau motivația inițială pentru credința sa în Dumnezeu sunt diferite. Mai sunt și cei care nu au aceste lucruri în inimile lor, care vor doar să creadă în Dumnezeu și simt că a crede în El este un lucru bun. În orice caz, când cinicii și nemulțumiții de realitate ajung să creadă în Dumnezeu, El nu-i laudă și nu-i tratează cu blândețe doar pentru că sunt înzestrați sau talentați într-un mod nesemnificativ. Aceasta pentru că nu acceptă adevărul, sunt exagerat de aroganți, neprihăniți de sine și disprețuitori față de alții, iar unor astfel de oameni le este incredibil de greu să accepte adevărul. Nu ar trebui să nutriți vreo speranță pentru astfel de oameni și nici să fiți voi înșivă astfel de oameni. Vă spun doar să fiți cinstiți, să urmăriți adevărul, să vă supuneți cuvintelor lui Dumnezeu, să vă temeți de El și să vă feriți de rău. Prin urmare, să nu crezi vreodată că ai capital și statură în credința ta în Dumnezeu, că Dumnezeu te iubește, că întrunești standardele cerute de El sau că ești o ființă creată calificată doar pentru că ești nemulțumit de realitate și o înțelegi clar sau pentru că te-ai implicat anterior în vreo industrie specială și îi înțelegi mai profund latura întunecată. În cazul în care chiar crezi un astfel de lucru, îți spun că te înșeli, opiniile după care evaluezi situația sunt greșite, perspectiva din care vezi lucrurile e greșită și punctul de vedere pe care îl adopți e greșit. De ce spun asta? Spun asta pentru că punctul de vedere pe care îl adopți și perspectiva și opiniile potrivit cărora privești oamenii și lucrurile nu se bazează pe cuvintele lui Dumnezeu și nu au adevărul drept criteriu al lor. Dacă adopți mereu perspectiva oamenilor laici și te simți nemulțumit de realitate și cinic, îi vei detesta, vei dori să lupți împotriva lor și să te războiești cu ei, să te contrazici și să dezbați cu ei ce este bine și ce este rău; vei dori să schimbi omenirea, societatea și chiar sistemul politic al unei țări. Există chiar unii oameni care vor dori să dea în vileag latura întunecată a elitei politice a națiunii lor, crezând că procedând astfel îl resping pe Satana și practică adevărul. Toate acestea sunt greșite. Oricât de multe lucruri se petrec în sferele elitei politice, în mediul de afaceri sau în cercurile artistice și literare, nimic din toate acestea nu are vreo legătură cu urmărirea adevărului de către tine. Oricât de multe știi despre astfel de lucruri, totul este inutil și nu demonstrează că știi care este esența Satanei sau că îl poți respinge pe Satana în adâncul inimii tale. Oricât de multe știi sau oricât de mult înțelegi astfel de lucruri și indiferent cât de specifică, adevărată sau exactă este înțelegerea ta, nu demonstrează că practici adevărul, că te cunoști pe tine însuți sau că analizezi gândurile și opiniile satanice din tine, nici nu demonstrează că iubești cuvintele lui Dumnezeu și adevărul, cu atât mai puțin că te temi de Dumnezeu. Să nu crezi că ești o persoană nobilă și onorabilă, că ești mai presus decât restul și „crești din noroi, nepătat, scăldându-te în valuri limpezi, fără ca totuși să pari extravagant” doar pentru că înțelegi câte ceva despre societate, cunoști regulile dedesubturilor unei industrii sau niște zvonuri de care majoritatea oamenilor nu au habar sau pentru că ești cinic și nemulțumit de societate și ai curajul de a expune latura întunecată a societății. Dumnezeu nu vrea astfel de oameni.

Înainte de a ajunge să creadă în Dumnezeu, unii oameni erau timizi și ezitanți, neîndrăznind să expună latura întunecată a societății, neavând curajul de a face asta. Acum, când cred în Dumnezeu, simt că El îi îmbărbătează și susține și, prin urmare, nu se mai tem să expună astfel de lucruri. Ba chiar sunt unii care merg în străinătate, în țări democratice, și îndrăznesc să dea în vileag unele dintre faptele rele ale demonului care este PCC. Acești oameni simt atunci că înțeleg adevărul, că au statură și credință în Dumnezeu. Toate acestea sunt gânduri și opinii greșite și este inutil să urmărească aceste lucruri. Indiferent dacă ești cinic și nemulțumit de realitate, dacă ești mai presus decât restul societății și dacă ești cineva care „crește din noroi, nepătat, scăldându-se în valuri limpezi, fără ca totuși să pară extravagant”, nimic din toate acestea nu contează pentru Dumnezeu; El nu Se uită la astfel de lucruri. La ce Se uită El? Dumnezeu Se uită mai întâi dacă în adâncul inimii tale recunoști sau nu gândurile și opiniile care vin de la Satana și, odată ce le-ai recunoscut, dacă le dai în vileag și ești deschis în privința lor față de alții și dacă le respingi odată ce le înțelegi limpede. Mai mult, Dumnezeu Se uită dacă urmărești sau nu în mod conștient adevărul în viața reală, dacă tu cauți în mod conștient adevărurile-principii în modul în care privești oamenii și lucrurile și te comporți și acționezi și care anume este atitudinea ta față de adevăr. E ceva ce trebuie să fie limpede în inima ta. Unor oameni le place să discute despre trecut și prezent, să vorbească pe larg și cu convingere despre intrigile istorice de la curte, subliniind în cele mai mici detalii ce evenimente majore s-au întâmplat într-o anumită perioadă în sferele politice, care erau problemele de fond și cine a jucat un rol în momentele esențiale și așa mai departe. Ei cred atunci că au statură, că sunt integri și au un puternic simț al dreptății, spunând: „Vezi, sunt atât de nemulțumit de societate! Privirea mea pătrunde întunericul oficialităților și eu le înțeleg atât de profund și temeinic!” Ce rost are să spui astfel de lucruri? Pe cine încerci să lingușești? Pe Dumnezeu? Te lauzi că ești intelectual și că știi atât de multe? Este inutil să spui aceste lucruri. Nu M-am uitat niciodată la fleacurile fără valoare de pe internet, nici n-am fost vreodată interesat de vreun tip de știri sau noutăți. De ce nu Mă uit la aceste lucruri? Pentru că sunt exasperante și dezgustătoare. Unii oameni consideră că, odată ce ajung să creadă în Dumnezeu, trebuie să aibă simțul dreptății și deseori comentează și debitează o mulțime de vorbe goale despre oameni faimoși, celebrități și politicieni, scoțând la iveală viețile private ale acestor oameni în speranța de a le deschide tuturor ochii. Au impresia că sunt buni la toate, că sunt deștepți, cunosc toate secretele și sunt foarte isteți, informați și integri. La ce bun să știi astfel de lucruri? Arată că practici adevărul? Arată că ai înțeles adevărul? Arată că ai statură? (Nu.) Nu te poți abține să nu vorbești despre acele lucruri din societate, dar oare poți spune ceva despre modul în care trebuie făcute lucrurile aflate chiar în fața ochilor tăi și despre datoria pe care trebuie să o faci în conformitate cu adevărurile-principii? Nu poți; nu ai nimic de zis. Indiferent cât de multe cunoști despre acele lucruri din societate, nu demonstrează că înțelegi adevărul sau că ai o statură reală. Să nu crezi, doar pentru că poți vedea dincolo de știrile false și de raționamentele greșite, că ai statură, că te-ai lepădat de lume și l-ai respins pe Satana, că nu te mai asociezi cu Satana și că ai credință în Dumnezeu și Îi ești loial – toate acestea sunt opinii greșite și niciuna dintre ele nu reprezintă câtuși de puțin viața. În cazul în care crezi: „Cu cât sunt mai nemulțumit de realitate, cu cât îl dau mai mult în vileag și îl urăsc pe marele balaur roșu și cu cât urăsc mai mult lumea și sunt mai cinic, oare nu cu atât este mai fericit Dumnezeu și mă place mai mult?”, atunci te înșeli. Cu cât urmărești mai mult acele lucruri și urmezi mai mult acea cale, cu atât Dumnezeu te place mai puțin și cu atât este mai scârbit de tine. Cum se face că Dumnezeu te place cu atât mai puțin cu cât urmărești mai mult acele lucruri lumești? Pentru că nu urmărești calea cea dreaptă și nu faci o lucrare adecvată. Așadar, când ai ceva timp, poți să citești mai mult cuvintele lui Dumnezeu, să asculți imnuri, să asculți mărturii bazate pe experiența de viață a fraților și surorilor și toată lumea poate cugeta și avea părtășie împreună despre cuvintele lui Dumnezeu. Nu întreba despre bârfele care n-au nicio legătură cu intrarea ta în viață sau cu urmărirea mântuirii de către tine. Așa procedează oamenii care nu au nimic mai bun de făcut. Modul în care evoluează societatea, direcția în care se va îndrepta lumea, cât de murdară și de rea este omenirea și cât de întunecată e politica – au aceste lucruri vreo legătură cu tine? Ai obține mântuirea dacă societatea și lumea n-ar fi întunecate, rele și murdare? (Nu.) Acele lucruri nu au absolut nicio legătură cu tine. Dacă poți obține sau nu mântuirea are legătură doar cu cât de mult din adevăr accepți și înțelegi, în cât de mult din adevărul-realitate pătrunzi și cât de bine îți îndeplinești datoria – are legătură doar cu aceste câteva lucruri. Nu comenta frecvent despre oamenii faimoși și celebrități, divulgând comportamentul rușinos și murdar al celebrităților ca să-ți ocupi timpul, lăudându-te cât ești de deștept și că ești mai presus decât ceilalți. Este ridicol să faci astfel de lucruri; nu fi genul acela de persoană. Acela e cineva care nu face nicio lucrare adecvată și nu merge pe calea cea dreaptă.

Cât privește esența zicalei despre conduita morală „Să crești din noroi, nepătat, scăldându-te în valuri limpezi, fără ca totuși să pari extravagant”, acum aproape am terminat să avem părtășie despre ea și să o analizăm. Mai mult, oare nu am avut acum părtășie în mod clar despre atitudinea și opiniile după care se comportă cineva pe baza acestei zicale, precum și despre cerințele și atitudinea lui Dumnezeu? (Ba da.) Înțelegeți acum și calea pe care ar trebui să o urmeze oamenii? (Da.) Este cinismul despre care vorbim aici un lucru pozitiv? Este nemulțumirea față de realitate un lucru pozitiv? E protejarea față de influențele rele un lucru pozitiv? (Nu.) Niciunul dintre acestea nu este un lucru pozitiv. Putem spune cu certitudine că acestea nu sunt fundamente pe baza cărora să te comporți și să acționezi, nu ar trebui să devină temelii pe baza cărora să te comporți și să acționezi, cu atât mai puțin principii pe baza cărora să te comporți și să acționezi. Prin urmare, acestea sunt lucruri la care ar trebui să renunți și pe care să le respingi. Ar trebui să discerneți cu claritate și să abandonați pe deplin aceste zicale și teorii care provin din cultura tradițională și nu ar trebui să luați aceste lucruri înșelătoare drept adevăr sau să le confundați cu adevărul. Aceasta deoarece, indiferent de câți ani circulă aceste lucruri în rândul omenirii sau cât de adânci sunt rădăcinile lor în rândul omenirii, ele nu pot sta niciun moment în fața adevărului. Pur și simplu nu sunt lucruri pozitive și nu merită să fie menționate odată cu adevărul. Ele nu au absolut niciun efect pozitiv asupra oamenilor; nu doar că nu pot să-i conducă pe oameni sau să-i aducă pe calea cea dreaptă ci, dimpotrivă, îi conduc pe o cale greșită după alta, făcându-i mai distanți și mai nerușinați, mai puțin conștienți de sine și rezonabili și făcându-L pe Dumnezeu să-i deteste și să Se simtă dezgustat de ei. Dacă renunți la aceste lucruri, noțiuni, gânduri și opinii, la aceste metode și temelii pe baza cărora privești oamenii și lucrurile și te comporți și acționezi care vin de la Satana și dacă vii înaintea lui Dumnezeu și privești oamenii și lucrurile și te comporți și acționezi întru totul potrivit cuvintelor lui Dumnezeu, atunci aceste lucruri nu vor avea niciun efect asupra ta. Cât despre chestiunea nemulțumirii față de realitate și a cinismului, Dumnezeu nu are nevoie să depui eforturi încercând să înțelegi sau să afli ce aspecte întunecate se ascund în societate. Trebuie doar să știi în întregime și în esență că lumea și omenirea au fost corupte de Satana și că zac în ghearele celui rău. Indiferent dacă e vorba de tendințe sociale, obiceiuri, cultură tradițională, cunoaștere, educație – la orice nivel, în legătură cu orice aspect sau în orice industrie – toate sunt pline de gândurile și opiniile Satanei și de ereziile și sofismele lui. Indiferent de țară, etnie, grup de oameni sau organizație din societate, nici adevărul și nici cuvintele lui Dumnezeu nu le stăpânesc; firește, e și mai puțin probabil ca dreptatea sau corectitudinea să poată fi văzută în mijlocul lor. Nu încape nicio îndoială și, atât timp cât știi doar atât, e suficient. Pe lângă asta, cel mai important lucru este să-ți liniștești inima, să te înzestrezi mai mult cu cuvintele lui Dumnezeu și să recunoști înlăuntrul tău ereziile și sofismele, gândurile și opiniile care vin de la Satana. Doar cu o înțelegere veritabilă a acestor lucruri poți vedea cu adevărat dincolo de ele; doar când vezi cu adevărat dincolo de ele le poți respinge și abandona în mod sincer; și doar când le-ai abandonat sincer poți să accepți adevărul și să i te supui. Astfel, calea pe care o urmezi va fi cea dreaptă și va fi iluminată. Obiectivul tău va fi și el cel drept, iar dobândirea mântuirii de către tine în cele din urmă va fi un fapt de necontestat. De aceea nu trebuie în niciun caz să permiți ca ereziile, sofismele, gândurile și opiniile pe care ți le insuflă Satana să-ți răvășească gândurile și să-ți întunece privirea; nu trebuie să fii cinic și nemulțumit de realitate, devenind astfel indiferent și amăgindu-te atât pe tine, cât și pe alții. În schimb, trebuie să urmărești adevărul, să dobândești adevărul ca pe viață a ta, să trăiești asemănarea unei ființe umane adevărate și să-ți îndeplinești bine datoria. Aceasta e lucrarea ta adecvată și e calea pe care ar trebui să o urmezi acum. Cât privește starea societății, a țării sau a oricărei industrii, acele lucruri nu au nicio legătură cu tine. De ce? Pentru că nu au niciun efect asupra urmăririi adevărului de către tine, nu au nicio legătură cu urmărirea adevărului de către tine, nicio legătură cu sfârșitul tău și nicio legătură cu dobândirea mântuirii de către tine. Ați înțeles? (Da.) Odată ce ați înțeles asta, ar trebui să vă fie clar cum să urmăriți adevărul și să dobândiți viața.

14 iulie 2022