În prezent, dezastrele devin din ce în ce mai grave. Nu doar molima continuă să se răspândească, dar și foametea se abate asupra oamenilor. Războiul a izbucnit în unele zone și în multe țări din lume este haos. Există deja o dezbinare larg răspândită. S-a spus în trecut că „Focurile războiului se învolburează, fumul de tun umple aerul, vremea se încălzește, clima se schimbă, o ciumă se va răspândi” și această predicție se împlinește deja. O ciumă se răspândește, fără să se potolească, iar non-credincioșii trăiesc într-o situație foarte grea. Toate zilele și toți anii sunt mai răi decât cei dinainte, iar ei au căzut deja în dezastru. Cu toții vor să se elibereze de această suferință și să scape de zilele dezastrului. Cu toții speră că guvernul îi va salva și izbăvi de dezastru, dar guvernul este asemenea unui castel de nisip lovit de valuri – neputincios și incapabil să se salveze pe sine, cu atât mai puțin pe altcineva. În orice zi, guvernul se poate prăbuși și poate fi distrus; este inevitabil. Ați văzut cu toții prin ce trec non-credincioșii – ei suferă cu adevărat! Cum este viața voastră în acest moment? Nu sunteți într-o situație mult mai bună decât ei? (Ba da.) Cum este situația voastră mai bună? (Încă putem să citim împreună cuvântul lui Dumnezeu și să avem părtășie despre adevăr. Încă putem să ne facem datoria în casa lui Dumnezeu și să căutăm intrarea în viață. Inimile noastre sunt împăcate și lipsite de anxietate. Suntem într-o situație mult mai bună decât non-credincioșii.) Cel puțin, oamenii care cred în Dumnezeu sunt într-o situație mai bună decât non-credincioșii pentru că au ceva pe care să se bazeze. Ei cred în suveranitatea lui Dumnezeu; ei cred că totul este în mâinile lui Dumnezeu și cred în orchestrările și rânduielile lui Dumnezeu. Întrucât au încredere și credință adevărată în Dumnezeu, au ceva real pe care să se bazeze și un sentiment de siguranță. Oamenii care cred sincer în Dumnezeu au un sentiment de sprijin real în inima lor, precum și un sentiment de siguranță, pace și bucurie, oricât de periculos sau haotic este mediul exterior mai larg. Prin urmare, indiferent ce situație experimentează, indiferent cum se schimbă mediul exterior, indiferent ce se întâmplă, fie că este vorba de un dezastru, un război sau o molimă, fie că este vorba de un eveniment important sau de o chestiune minoră, o persoană care crede sincer în Dumnezeu se poate devota îndeplinirii datoriei sale în casa lui Dumnezeu, mâncând și bând cuvântul lui Dumnezeu, experimentând lucrarea Sa și căutând să obțină adevărul, deoarece Îl urmează pe Dumnezeu și se ferește de tendințele lumești. Acest aspect rămâne neschimbat. Cel mai important lucru și cel mai important obiectiv pe care trebuie să îl urmărești în credința ta în Dumnezeu nu se poate schimba și acesta este căutarea adevărului, îndeplinirea corectă a datoriei și faptul de a fi o mărturie frumoasă pentru Dumnezeu. Acest lucru nu se poate schimba în niciun caz.

Indiferent cum se schimbă lumea, indiferent cum se luptă și se încaieră forțele Satanei și indiferent cât de haotică devine această societate și această lume, problemele esențiale, cum sunt inducerea în eroare, corupția, robia și controlul omenirii de către Satana rămân neschimbate. Cu alte cuvinte, diferitele erezii și sofisme pe care Satana le insuflă oamenilor și toate gândurile și afirmațiile care se împotrivesc lui Dumnezeu și încalcă legile și regulamentele creării oamenilor și a tuturor lucrurilor de către Dumnezeu rămân neschimbate. Pe de o parte, aceste lucruri satanice nu s-au schimbat. Pe de altă parte, oricum s-ar schimba starea și structura acestei lumi, ereziile și sofismele pe care Satana le-a plantat adânc în inimile oamenilor nu au fost înlăturate. Ereziile și sofismele cu care Satana îi induce în eroare și-i corupe pe oameni nu s-au șters din inimile lor nu pentru că lumea se află într-o stare de haos sau pentru că Satana este acum într-o stare proastă și incapabil să controleze lumea. Nu este cazul. Ereziile și sofismele Satanei încă există în inimile oamenilor și nimeni nu le poate spulbera. Încă de la începutul coruperii omenirii de către Satana, ereziile și sofismele Satanei au fost treptat plantate adânc în inima și mintea fiecărei ființe omenești create. Aceste lucruri rămân complet neschimbate în inimile și mințile oamenilor până în ziua de azi. Chiar și după ce Dumnezeu a lucrat mulți ani și le-a oferit oamenilor o mare parte din adevăr, oamenii încă sunt incapabili să identifice diversele gânduri, păreri și zicale pe care Satana le-a insuflat în ei, cu atât mai puțin să încerce în mod activ să identifice aceste lucruri în absența influenței factorilor de mediu sau să le scoată din inima lor. Nu sunt capabili nici să respingă în mod proactiv diversele gânduri și afirmații pe care Satana le-a insuflat în ei, chiar și cu aprovizionarea și îndrumarea cuvântului lui Dumnezeu. Deși, la început, oamenii au fost corupți în mod pasiv de Satana, pe parcursul coruperii omenirii de către Satana, oamenii au început să trăiască în conformitate cu firea Satanei și au văzut lucrurile potrivit gândurilor și perspectivelor Satanei. Treptat, oamenii au început să colaboreze tot mai activ cu Satana și au devenit tot mai activi în răzvrătirea față de Dumnezeu, îndepărtându-se de El și abandonându-L, până când, în cele din urmă, Satana a pus complet stăpânire pe ei. Când gândurile și opiniile rele și ridicole ale Satanei sunt insuflate pe deplin în oameni, aceștia sunt întemnițați complet de Satana și devin robii lui sau, mai exact, devin o întruchipare a Satanei. Când se întâmplă asta, oamenii trăiesc complet după firea Satanei. Nu doar că trăiesc potrivit filosofiilor și gândurilor Satanei, dar diversele noțiuni și opinii pe care Satana le-a insuflat în ei s-au integrat în natura lor. Ca să fim mai exacți, oamenii nu doar trăiesc după imaginea Satanei, ci trăiesc ca satane, ca diavoli. Când se întâmplă asta, oamenii nu mai sunt corupți, influențați, induși în eroare sau controlați în mod pasiv de Satana, ci, mai degrabă, stau pe deplin de partea Satanei, în opoziție cu Dumnezeu. Când oamenii sunt corupți în această măsură, se poate spune că au devenit un mediu al Satanei și o întruchipare a sa. Pentru ca Dumnezeu să mântuiască o ființă creată care este un mediu pentru Satana și o întruchipare a lui, pe lângă furnizarea adevărului și dezvăluirea diverselor firi corupte și acțiuni de nesupunere ale oamenilor față de Dumnezeu, este mai important să descopere și să disece gândurile, părerile și afirmațiile pe care oamenii le păstrează adânc în inimile lor și care sunt aceleași cu ale Satanei. Oamenii și Satana au aceleași gânduri, păreri și afirmații. Satana trăiește potrivit acestor lucruri și, în același mod, deoarece oamenii au fost profund corupți de Satana, și ei trăiesc în mod firesc potrivit acestor lucruri. Tocmai pentru că oamenii trăiesc potrivit acestor lucruri și sunt influențați, manipulați și controlați de aceste păreri, chiar și după ce înțeleg o parte din adevăr și știu că Dumnezeu este Creatorul, ei tot nu se pot pleca înaintea Sa pe baza credinței lor în Dumnezeu, nu se pot supune pe deplin Lui și nici nu-L pot slăvi cu o inimă onestă. Motivul pentru care oamenii nu pot ajunge să-L slăvească pe Dumnezeu cu o inimă onestă este că, adânc în inimile și mințile lor, ei sunt în continuare stăpâniți și controlați de diferitele gânduri și păreri ale Satanei. Acesta e motivul pentru care, odată ce acceptă lucrarea lui Dumnezeu și sunt cuceriți, chiar dacă sunt capabili să accepte cuvântul lui Dumnezeu drept viață, oamenii sunt în continuare incapabili să renunțe complet la diversele erezii și sofisme ale Satanei; ei tot nu se pot elibera complet de influența întunericului și nu pot să devină cu adevărat supuși față de Dumnezeu sau să-L slăvească. Prin urmare, pentru ca Dumnezeu să mântuiască omenirea, pe de o parte trebuie să exprime adevărul pentru a judeca și curăți firile corupte ale oamenilor; să-i facă să înțeleagă adevărul și să ajungă să-L cunoască pe Dumnezeu și să I se supună; să-i învețe pe oameni cum ar trebui să se comporte și cum pot merge pe calea corectă; și să le spună oamenilor cum ar trebui să practice adevărul, cum își pot îndeplini datoria bine și cum pot intra în adevărurile-realități. Pe de altă parte, trebuie să expună gândurile și opiniile Satanei. El trebuie să expună și să disece diversele erezii și sofisme cu care Satana îi corupe pe oameni, astfel încât oamenii să le poată identifica. Atunci, oamenii pot înlătura aceste lucruri satanice din inimile lor, pot deveni curățiți și pot dobândi mântuirea. Astfel, oamenii vor înțelege ce este adevărul și vor fi în stare, de asemenea, să identifice firea Satanei, natura Satanei și ereziile și sofismele lui. Când oamenii recunosc faptul că Dumnezeu este Creatorul și au credința să-L urmeze pe Dumnezeu, vor fi capabili să vadă urâțenia Satanei în adâncul inimilor lor și să-l respingă cu adevărat pe Satana. Inimile acestor oameni se pot întoarce atunci cu totul la Dumnezeu. Cel puțin, când inima unei persoane începe să se întoarcă la Dumnezeu, dar nu s-a întors încă întru totul, cu alte cuvinte, când inima sa nu este încă stăpânită de adevăr și nu a fost încă dobândită de Dumnezeu, pe parcursul vieții sale, persoana va folosi cuvântul lui Dumnezeu pentru a identifica, diseca și vedea dincolo de toate afirmațiile pe care Satana le insuflă oamenilor și va reuși, în cele din urmă, să-l abandoneze pe Satana. Astfel, locul Satanei în inimile oamenilor va deveni tot mai mic, până când va fi eradicat complet. Va fi înlocuit de cuvântul lui Dumnezeu, de învățăturile pe care Dumnezeu le dă oamenilor, de adevărurile-principii pe care El le oferă și așa mai departe. Această viață de pozitivitate și adevăr va prinde treptat rădăcini în sufletul oamenilor, va ocupa un loc de cinste în inima lor și, ca urmare, Dumnezeu va stăpâni inimile oamenilor. Adică, atunci când sunt identificate și înțelese diversele gânduri, opinii, erezii și sofisme cu care Satana îi corupe pe oameni, astfel încât aceștia să le disprețuiască și să le abandoneze, adevărul va umple treptat inimile oamenilor. El va deveni treptat viața oamenilor și aceștia se vor supune în mod activ de Dumnezeu și-L vor urma. Indiferent cum lucrează și conduce Dumnezeu, oamenii vor fi în stare să accepte în mod activ adevărul și cuvântul lui Dumnezeu și să se supună lucrării Lui. Mai mult, prin această experiență, ei vor tinde în mod activ spre adevăr și vor căpăta o înțelegere a adevărului. Așa dobândesc oamenii credință adevărată în Dumnezeu și, pe măsură ce adevărul devine tot mai clar pentru ei, credința lor va spori neîncetat. Când oamenii au credință adevărată în Dumnezeu, în ei ia naștere și frica de Dumnezeu. Când se tem de Dumnezeu, oamenii au dorința de a-L câștiga pe Dumnezeu în adâncul inimii lor și se supun de bunăvoie stăpânirii Sale. Ei se supun orchestrărilor și rânduielilor lui Dumnezeu și se supun planurilor pe care le are El pentru destinul lor. Se supun fiecărei zile și tuturor circumstanțelor speciale pe care Dumnezeu le creează pentru ei. Când oamenii au acest tip de râvnă și sete, vor accepta și se vor supune în mod activ și cerințelor pe care le are Dumnezeu de la ei. Când rezultatele acestui lucru devin tot mai clare pentru oameni și tot mai reale, afirmațiile, gândurile și părerile Satanei își vor pierde efectul în inimile oamenilor. Cu alte cuvinte, afirmațiile, gândurile și părerile Satanei vor avea tot mai puțin control și influență asupra oamenilor. După o perioadă de luptă și după o perioadă de cooperare activă și de hotărâre a oamenilor de a se supune lui Dumnezeu, ei vor fi în stare să se elibereze de robia și controlul Satanei. Când ajung în acest punct, oamenii vor fi scăpat de sub puterea Satanei. Ei vor abandona complet afirmațiile, gândurile și părerile pe care le-a folosit Satana pentru a-i induce în eroare, iar credința lor în Dumnezeu va deveni tot mai mare. Desigur, acest efect depinde de cuvântul și de lucrarea lui Dumnezeu și, chiar mai important, de ceea ce urmăresc oamenii și de cooperarea lor. Dacă o persoană ascultă mult adevărul și predicile, dar tot nu conștientizează deloc gândurile și părerile Satanei și nu a ajuns să disprețuiască aceste lucruri și dacă persoana nu vrea să identifice, să discearnă și să abandoneze în mod activ aceste lucruri satanice, având în schimb o abordare pasivă sau ignorându-le, atunci diversele gânduri și opinii ale Satanei vor fi în continuare profund înrădăcinate în acea persoană. În viața cotidiană și pe calea întregii sale vieți, aceasta va fi în continuare influențată și controlată involuntar de diferitele gânduri și perspective ale Satanei, iar opiniile sale despre oameni și lucruri, precum și comportamentul și acțiunile sale tot vor proveni de la Satana. Dacă toate acestea provin de la Satana, atunci credința ta în Dumnezeu este doar o recunoaștere a existenței Lui, și nu credință adevărată, iar tu nu vei recunoaște niciodată pe deplin identitatea și esența lui Dumnezeu. Bineînțeles, inima ta nu se va întoarce de bunăvoie spre Dumnezeu, iar tu nu vei fi capabil să-ți întorci inima spre Dumnezeu. Se poate spune că nu ești capabil de nici cea mai mică fărâmă de devotament adevărat față de datoria și obligațiile pe care ți le-a dat Dumnezeu și că nu poți să te temi cu adevărat de Dumnezeu, cu atât mai puțin să fii într-adevăr supus față de El. Care va fi rezultatul evident dacă nu reușești să realizezi aceste lucruri? Nu vei fi mântuit. Oare asta se va întâmpla? (Da.) Asta se va întâmpla. Este clar că gândurile, opiniile și noțiunile cu care Satana îi corupe pe oameni și pe care le sădește adânc în inimile lor sunt lucruri care îi împiedică pe oameni să asculte glasul lui Dumnezeu, să creadă cuvântul Său, să accepte lucrurile pozitive și, în mod sigur, să accepte adevărul și să intre în adevăr. Aceste lucruri sunt diferite, la suprafață, de firile corupte ale ființelor omenești. Totuși, esența acestor lucruri face parte din natura Satanei și acestea sunt lucruri cu care Satana le corupe pe ființele omenești. Privind din exterior, există o distincție clară între acțiunile rele ale Satanei care corup omenirea și prefăcătoria Satanei de a face bine, o distincție greu de discernut de către oamenii obișnuiți. Consecințele inducerii în eroare și coruperii oamenilor de către Satana sunt, însă, extrem de vizibile. Este clar că acest lucru a determinat întregul curent majoritar al societății să nege, să se împotrivească și chiar să fie în opoziție față de Dumnezeu.

Firea satanică din oameni este în întregime un rezultat al inducerii în eroare și coruperii lor de către Satana. Mai mult, diversele erezii, sofisme, filosofii și legi satanice de care se agață oamenii, precum și perspectiva lor asupra vieții și valorilor sunt toate manifestări concrete ale inducerii în eroare și coruperii lor de către Satana. Cu alte cuvinte, după ce i-a indus în eroare pe oameni și i-a făcut să se îndepărteze de Dumnezeu și să-L tăgăduiască, Satana le insuflă pe deplin tot soiul de gânduri, păreri, erezii și sofisme satanice. Mai mult, Satana răspândește în mod public multă propagandă, inclusiv tot soiul de noțiuni, păreri și afirmații care îi instruiesc și îi instigă pe oameni în ceea ce privește modul de a aborda totul, făcându-i să accepte toate acestea în inimile lor. Ca urmare, diferite firi satanice corupte sunt cultivate în sinea lor. Aceasta e metoda pe care o folosește Satana pentru a-i corupe pe oameni. Cu alte cuvinte, când există un gol în adâncul sufletelor oamenilor, când aceștia nu gândesc corect și când sunt niște vase goale, diversele afirmații ale Satanei intră în inimile lor și se stabilesc acolo. De exemplu, când sunt create afirmații precum „Nu a existat niciodată un Mântuitor”, „Cerul, pământul și toate lucrurile sunt create de natură”, „Aș încasa un glonț pentru un prieten”, „O femeie trebuie să fie virtuoasă, bună la inimă, blajină și morală”, „Bărbații ar trebui să fie masculini” etc., oamenii sunt influențați de ele, fără să-și dea seama. Fără a conștientiza aceste forțe, erezii și sofisme diabolice și fără abilitatea de a le identifica sau puterea de a li se opune, oamenii acceptă tot felul de gânduri și păreri de la Satana. Procesul prin care oamenii acceptă aceste gânduri și păreri satanice este întocmai procesul prin care oamenii sunt induși în eroare, provocați și corupți. De exemplu, dacă ești o femeie care nu cunoaște modul corect în care ar trebui să trăiască o femeie și ce lucruri ar trebui să facă, Satana își va propune ereziile și sofismele, precum „O femeie trebuie să fie virtuoasă, bună la inimă, blajină și morală, să stea acasă și să nu iasă afară”, „Virtutea unei femei este să fie nepricepută” și așa mai departe. Crezi că aceste zicale par destul de înțelepte și bune, așa că le accepți. Când aceste erezii și sofisme circulă în societate și pe pământ, ca femeie, le vei adopta în mod inconștient și îți vei cere cu strictețe să trăiești conform acestor zicale. Mai întâi, te vei compara cu ele, crezând că, întrucât ești femeie, trebuie să fii virtuoasă, bună la inimă, blajină și morală, să stai acasă, să fii o femeie neinstruită și cu virtute etc. Pe parcursul acestui proces, vei fi treptat provocată, îndoctrinată și influențată de afirmațiile, gândurile și opiniile care circulă în societate și, în cele din urmă, vei ajunge în punctul de a fi asimilată de ele. Ca să fim mai exacți, după ce ești indusă în eroare de gândurile și opiniile Satanei, vei fi înrobită și controlată de ele și apoi, în adâncul inimii tale, vei avea în mod inconștient cerințe de la tine și îi vei privi pe alții pe baza acestora. Prin urmare, în viața ta de zi cu zi, aceste gânduri și afirmații vor crea gânduri și păreri în adâncul inimii tale și apoi le vei adopta drept criterii și bază pentru conduita și comportamentul tău. Acesta e modul în care diversele gânduri și păreri ale Satanei se transformă treptat în practica obișnuită din societate și din publicul larg. Pe măsură ce această practică devine tot mai răspândită în societate, iar populația pe care o instigă și o asimilează devine tot mai numeroasă, aceasta se transformă într-un fel de forță. Când această forță a fost creată, omenirea este complet întemnițată și controlată de aceste gânduri și păreri sau, cu alte cuvinte, este posedată de ele. Pentru a fi mai exacți, oamenii au fost luați prizonieri de Satana. De exemplu, în lumea Satanei, „bărbații ar trebui să fie masculini, duri și ambițioși”, „bărbații ar trebui să aibă ambiții înalte, visuri și un spirit neîmblânzit”, „bărbații ar trebui să se cultive, să-și pună în ordine familia, să guverneze națiunea și să aducă pace tuturor”, „bărbații ar trebui să învețe să-și exercite puterea, să preia controlul asupra situației și să domine lumea”, „bărbații nu varsă lacrimi cu ușurință” și așa mai departe. Fiecare bărbat este înrobit de aceste cerințe, gânduri și păreri încă de la început. Atât bărbații, cât și femeile sunt înrobiți și constrânși de diversele zicale ale culturii tradiționale. Dacă bărbații nu știu cum ar trebui să se poarte un bărbat sau cum să-și găsească locul în comunitatea, societatea sau țara lor, ei vor accepta în mod inconștient aceste gânduri și păreri atunci când le vor auzi. Se vor obișnui treptat cu ele, până când le vor accepta ca pe criteriile și baza pe care formulează cerințe stricte față de ei înșiși. Mai mult, vor pune aceste gânduri și păreri în practică, vor experimenta în realitate faptul de a fi o astfel de persoană și apoi vor da un exemplu străduindu-se să atingă aceste obiective. De exemplu, bărbații trebuie să aibă ambiții înalte, să facă lucruri mărețe și să aibă o carieră impresionantă. Ei nu ar trebui să aibă relații pline de dragoste, nici să facă din sprijinirea părinților sau din creșterea copiilor lor responsabilitatea sau scopul lor de-o viață. În schimb, trebuie să-și lărgească orizonturile, să-și urmeze aspirațiile, să învețe să controleze situația și chiar să pună mâna pe putere pentru a controla omenirea și femeile. Oamenii au acceptat aceste gânduri și opinii; ei practică și trăiesc pe baza acestora în viețile lor și urmăresc obiectivele implicate de acestea. Mai mult, când aceste gânduri și opinii s-au format și s-au înrădăcinat adânc în inimile oamenilor, ei vor privi umanitatea, societatea și întreaga lume prin prisma acestora. Când se înrădăcinează în inima unui bărbat atât de adânc încât nu pot fi îndepărtate, el va privi oamenii și lucrurile, se va comporta și va acționa pe baza unor gânduri și opinii precum „Bărbații ar trebui să fie masculini și duri” etc. Aceasta e originea și cauza principală a viziunii bărbaților asupra lumii și a vieții. Când bărbații privesc oamenii și lucrurile, se comportă și acționează pe baza acestor gânduri și opinii insuflate de Satana, aceste gânduri și opinii se răspândesc imperceptibil printre oameni și în societate, pătrunzând treptat în adâncul inimii fiecărei persoane – nu doar a bărbaților, ci și a femeilor. Când aceste lucruri pătrund în adâncul inimii fiecărei persoane și au fost insuflate în inimile copiilor mici care abia învață să vorbească, aceste gânduri și opinii devin o practică obișnuită în comunitate și în societate. Această practică se va extinde din ce în ce mai rapid și va deveni tot mai răspândită, până când va fi bine cunoscută de toți oamenii și recunoscută și acceptată pe deplin de ei. Când lucrurile vor progresa la acest stadiu, sociologii, politicienii și șefii de stat sau, mai exact, regii diavoli care îl urmează pe Satana, vor merge mai departe pentru a consolida statutul deținut de aceste gânduri și afirmații în rândul omenirii. Ei vor consemna aceste lucruri și vor răspândi și promova sistematic aceste afirmații pe scară largă, folosind tot felul de dovezi circumstanțiale, condiții favorabile, oameni, evenimente și lucruri, astfel încât aceste afirmații să prolifereze în rândul omenirii și să formeze un climat social și un cod moral fix în societate. Cu acest cod moral, vor controla și înrobi oamenii, moment în care obiectivul Satanei va fi atins. Când Satana își va atinge acest obiectiv, întreaga omenire, incluzând atât bărbații, cât și femeile, va fi fost indusă în eroare, coruptă și posedată de aceste gânduri și păreri. Știți ce consecințe vor exista când omenirea va fi fost indusă în eroare, coruptă și posedată de gândurile și opiniile Satanei? De ce credeți că Satana propune aceste gânduri, afirmații, erezii și sofisme? Motivul este doar de a corupe omenirea? Este doar de a-i înșfăca pe oameni? Cine este ținta tuturor acestor lucruri? (Dumnezeu.) Corect, trebuie să vă fie clar acest lucru. În toate lucrurile rele pe care le face Satana și, mai ales toate lucrurile pe care Satana le face pentru a induce în eroare, tulbura, controla și corupe omenirea, oamenii sunt doar obiecte și unelte care fac servicii. Ei sunt doar vase pe care le folosește Satana pentru a-și exercita toate abilitățile și priceperea. Toate lucrurile pe care le face Satana sunt îndreptate către Dumnezeu, și nu către oameni. El vrea să I se opună lui Dumnezeu și oamenii sunt doar vase sau instrumente pe care le folosește în acest scop. Deci, de ce vrea Satana să lupte împotriva lui Dumnezeu? De ce vrea să corupă astfel omenirea? Pentru că Dumnezeu a creat omenirea și vrea să o mântuiască. De ce nu corupe Satana animalele, plantele sau extratereștrii? Pentru că Dumnezeu nu încearcă să mântuiască animalele, plantele sau extratereștrii sau altă creatură decât oamenii. Dumnezeu încearcă să-i mântuiască pe oamenii pe care i-a creat El pe acest pământ. El încearcă să câștige acest grup de oameni pe pământ. Ce fel de oameni? Un grup de oameni care Îl urmează pe Dumnezeu și sunt credincioși până la moarte, care sunt cu inima și mintea alături de Dumnezeu și care se tem de Dumnezeu și se feresc de rău. Aceștia sunt oamenii pe care Dumnezeu vrea să-i câștige. Înainte ca Dumnezeu să-Și facă lucrarea pentru a mântui și câștiga acești oameni, Satana încearcă să intervină primul și să-i corupă. Satana spune: „Dumnezeule, vrei să mântuiești omenirea? Atunci eu o voi corupe mai întâi. Când oamenii sunt corupți până în punctul în care sunt complet demonici și nu umani, nu vei fi capabil să-i mântuiești. Nu vei avea succes și vei eșua în cele din urmă.” Acesta e scopul Satanei. Haideți să revenim la întrebarea pe care am adresat-o mai devreme. Când Satana corupe firea oamenilor și propune diverse erezii și sofisme și tot soiul de gânduri și păreri pentru a induce în eroare, paraliza și controla mintea și inima oamenilor, care este scopul lui? Nu puteți răspunde la această întrebare; nu o înțelegeți. Satana nu îi vizează pe oameni când face toate acestea, chiar dacă oamenii sunt cei pe care îi corupe și controlează. În schimb, toate acestea sunt îndreptate către Dumnezeu. Care este scopul final sau rezultatul coruperii oamenilor de către Satana? Este de a-i pune pe oameni în opoziție față de Dumnezeu. Când oamenii devin antiteza deplină a lui Dumnezeu și inamicul Lui, Satana crede că planul și calculele lui egoiste vor fi avut succes și că va fi venerat și urmat de oameni pe pământ. Prin urmare, când diversele gânduri, afirmații, erezii și sofisme ale Satanei sunt adânc înrădăcinate în inimile oamenilor, ei nu vor mai crede că Dumnezeu există și nu-I vor accepta orchestrările, rânduielile și suveranitatea. Oamenii Îl vor tăgădui întru totul pe Dumnezeu și Îl vor trăda. Satana crede că e suficient să-i corupă pe oameni până în punctul în care Îl pot tăgădui pe Dumnezeu. De ce? Pentru că, în acel punct, oamenii pe care vrea să-i mântuiască Dumnezeu vor fi fost complet și cu desăvârșire luați captivi și posedați de Satana și vor fi devenit complet și cu desăvârșire antiteza lui Dumnezeu. Acesta e scopul Satanei. E adevărat că nu v-ați gândit niciodată la asta până acum? (Da.) Nu înțelegeți. Oamenii cred: „Satana îi corupe pe oameni ca să ne captureze, să ne atragă în capcană, să ne facă rău, să ne lase să murim, să ne trimită în iad și să ne țină departe de mântuirea lui Dumnezeu și de calea corectă în viață. Satana ne face să suferim.” Aceasta este o parte, dar e doar efectul obiectiv declanșat de tot ce face Satana și nu este, de fapt, scopul implicit. Înțelegeți acum care este scopul implicit? Spuneți-Mi, de ce induce în eroare, controlează și înrobește Satana mințile oamenilor? (Tot ce face Satana este îndreptat spre Dumnezeu și scopul implicit este de a-i întoarce pe toți oamenii împotriva lui Dumnezeu.) Ce altceva? (Deoarece Dumnezeu vrea să mântuiască omenirea, Satana vrea să o corupă și să o întoarcă împotriva lui Dumnezeu, astfel încât să fie incapabilă să primească mântuirea Lui. Satana vrea să distrugă planul de gestionare al lui Dumnezeu pentru mântuirea omenirii.) Satana le insuflă oamenilor tot soiul de erezii și sofisme și, când aceste gânduri greșite și păreri, erezii și sofisme sunt adânc înrădăcinate în inimile oamenilor, ele le controlează și le înrobesc mințile. Acest lucru dă naștere unei situații speciale. Ce fel de situație? O situație în care antiteza lui Dumnezeu este complet formată, omenirea a devenit o forță pe deplin ostilă față de Dumnezeu și Satana este fericit. Acesta e obiectivul pe care încearcă să-l atingă Satana. Care este scopul Satanei când face toate acestea? Rezumați-l într-o frază. (Satana le insuflă oamenilor tot felul de erezii și sofisme și, când aceste gânduri greșite și păreri, erezii și sofisme sunt adânc înrădăcinate în inimile oamenilor, se creează o situație în care antiteza lui Dumnezeu este pe deplin formată și ființele omenești au devenit oameni care se împotrivesc lui Dumnezeu. Ei au devenit inamicii lui Dumnezeu și Satana și-a atins scopul.) Acesta e răspunsul – nu este simplu? (Ba da, este.) Acesta e scopul și rezultatul pe care vrea să-l obțină Satana prin coruperea omenirii.

Credeți că Dumnezeu cunoaște aceste lucruri pe care le face Satana pentru a corupe omenirea? (Da.) Atunci, de ce îi permite Dumnezeu Satanei să facă asta? Folosiți ceea ce înțelegeți despre adevăr pentru a explica acest lucru. Nu există o zicală în această privință? „Înțelepciunea lui Dumnezeu se manifestă pe baza șiretlicurilor Satanei.” Acesta e un exemplu în care zicala se adeverește, nu-i așa? (Da.) De asemenea, expresia „Satana este contrastul și obiectul care face servicii în lucrarea lui Dumnezeu” se aplică aici? (Da.) Ambele zicale sunt relevante și pot fi folosite pentru a explica întrebarea de mai sus. Nu este așa? (Ba da.) Așa este. Dacă cineva pune această întrebare, cum i-ați explica? Dacă doar spuneți vag „Înțelepciunea lui Dumnezeu se manifestă pe baza șiretlicurilor Satanei”, persoana va fi nedumerită și nu va înțelege. Știți cum să explicați mai detaliat? E ușor de explicat, nu-i așa? Dumnezeu îi permite Satanei să facă aceste lucruri care corup omenirea nu pentru că este incapabil să le oprească sau să Se ocupe de ele, ci pentru un motiv. Motivul este că „Înțelepciunea lui Dumnezeu se manifestă pe baza șiretlicurilor Satanei”, așa cum am spus mai devreme. Aceasta nu e o zicală sau o teorie, ci e un adevăr incontestabil, care poate fi verificat prin faptul că Dumnezeu poate mântui omul după ce a fost corupt de Satana. Care este scopul Satanei atunci când corupe firile umane și le insuflă oamenilor tot felul de erezii și sofisme pentru a le controla și întemnița mințile? Oare scopul final este de a suprima lucrarea lui Dumnezeu și de a-I face planul de gestionare să dispară? Acesta e șiretlicul Satanei? (Da.) Acesta e șiretlicul Satanei. Ce gândește Dumnezeu când Satana recurge la astfel de șiretlicuri? Ce face Dumnezeu? Ce este în mintea Lui? Cum se manifestă înțelepciunea Lui în toate acestea? Dumnezeu Se folosește de șiretlicul Satanei. Satana are un șiretlic. El spune: „Îi provoc și îi corup pe oameni până când sunt ca mine. Ei devin mici satane care au aceleași gânduri și opinii ca mine, care privesc oamenii și lucrurile, se comportă și acționează potrivit perspectivei mele satanice și care se opun lui Dumnezeu. Vreau să-i iau pe toți oamenii pe care i-a creat Dumnezeu și să-i fac să-mi aparțină mie, Satanei, astfel încât lucrarea lui Dumnezeu în oameni să fie zadarnică și în van. Cu siguranță asta va face să dispară planul de gestionare al lui Dumnezeu.” Este acesta șiretlicul Satanei? (Da.) Atunci ce gândește Dumnezeu? Și ce face El? Dumnezeu spune: „Satană, răspândești erezii și sofisme ca să-i tulburi și să-i induci în eroare pe oameni și faci multe lucruri ca să tulburi și să distrugi lucrarea lui Dumnezeu. Asta doar va insufla câteva erezii și sofisme în oameni, astfel încât să trăiască după ele și să se opună lui Dumnezeu. Atunci Îmi voi baza cuvintele și lucrarea pe corupția omenirii, voi expune ereziile și sofismele pe care le folosești pentru a corupe omenirea, voi judeca diversele firi corupte ale oamenilor și le voi îngădui să identifice diversele gânduri și afirmații pe care le-ai insuflat în ei. În felul acesta, oamenii nu doar vor înțelege adevărul și Îl vor înțelege pe Dumnezeu, ci vor fi și capabili să descopere diversele afirmații, gânduri și opinii ale Satanei și, de asemenea, să vadă dincolo de firea, esența și diversele fapte rele ale Satanei. Folosind înțelegerea adevărului ca temelie a lor, oamenii vor fi în stare să-l identifice și să-l respingă pe Satana mai precis și cu mai multă putere. Pe partea negativă, oamenii nu vor mai fi induși în eroare sau luați prizonieri de Satana și înghițiți de el a doua oară. Pe partea pozitivă, ei vor fi mai capabili să creadă în Dumnezeu, să confirme existența și identitatea Lui și faptul că El domnește suveran peste toate creaturile și lucrurile. După obținerea acestor două lucruri, în ei va apărea o inimă cu frică de Dumnezeu și ei se vor supune cu adevărat lui Dumnezeu. Dumnezeu le va câștiga inimile sau, mai exact, Dumnezeu îi va câștiga pe ei. Când vor ajunge la stadiul acesta, oamenii nu vor mai fi induși în eroare și folosiți de Satana. În schimb, vor fi în stare să-l identifice pe deplin pe Satana, să vadă dincolo de aparența lui și să-l respingă din adâncurile inimilor lor. Ei vor mărturisi că sunt ființele create ale lui Dumnezeu, vor accepta de bunăvoie suveranitatea și orchestrările Creatorului și, astfel, se vor fi întors complet la Dumnezeu.” Acestea sunt rânduiala și planul exacte ale lui Dumnezeu. Desigur, se poate spune și că acestea sunt gândul și ideea pe care Dumnezeu le are în adâncul inimii Sale. Așa gândește Dumnezeu, așa funcționează ideile Sale și așa a rânduit El. Cât timp Satana a indus în eroare și a corupt oamenii, Dumnezeu a rânduit în mod sistematic toate creaturile și lucrurile, avansându-Și planul și gestionarea pas cu pas în mod organizat, continuu, până acum. Omenirea a fost complet coruptă și acaparată de Satana. Cu toate acestea, este un fapt incontestabil că această omenire, care a fost saturată și umplută cu tot soiul de otrăvuri ale Satanei, atunci când este chemată de Dumnezeu și Îi aude glasul, tot poate să vină înaintea lui Dumnezeu, să Îi accepte chemarea și să fie dispusă să-I primească judecata și mustrarea. Chiar dacă Dumnezeu condamnă și blestemă o astfel de omenire fiindcă este din tagma Satanei și este inamicul Său, ea nu-L va părăsi niciodată. Chiar dacă gândurile și părerile oamenilor sunt pline de lucruri care le-au fost insuflate de Satana, făcându-i să privească oamenii și lucrurile, să se comporte și să acționeze într-un mod care este în continuare profund influențat și controlat de gândurile și opiniile Satanei, inimile lor se întorc spre Dumnezeu din ce în ce mai sincer și mai arzător. Nu e acesta un fapt de necontestat? (Ba da.) Mai mult, în viitorul apropiat, după ce Dumnezeu va expune toate faptele rele ale Satanei, această omenire care a fost profund coruptă de Satana va fi capabilă să se lepede complet de Satana, să-i spună „nu” și să-și întoarcă inimile la Dumnezeu. Va fi dispusă să-L urmeze cu statornicie pe Dumnezeu potrivit suveranității, orchestrărilor și rânduielilor Sale. Aceasta e direcția pe care o ia finalizarea cu succes a măreței lucrări a lui Dumnezeu, nu-i așa? (Da, așa este.) În special în urma părtășiei despre ce înseamnă să urmărești adevărul, mai mulți oameni vor avea determinarea de a privi oamenii și lucrurile, de a se comporta și acționa conform cuvintelor lui Dumnezeu, cu adevărul drept criteriu. Indiferent dacă hotărârea oamenilor este puternică sau slabă ori dacă ei au intrat în această realitate sau nu – orice ar fi, faptul că o astfel de omenire, care a fost profund coruptă de Satana, are dorința și hotărârea de a se lepăda de el, de a privi oamenii și lucrurile, de a se comporta și acționa conform cuvintelor lui Dumnezeu, cu adevărul drept criteriul său, și nu diversele gânduri și păreri pe care i le-a insuflat Satana, este, în sine, un semn că Dumnezeu a câștigat deja. Deci Satana a fost deja umilit, nu-i așa? (Da.) Așadar, zicala că „Înțelepciunea lui Dumnezeu se manifestă pe baza șiretlicurilor Satanei” nu reprezintă cuvinte goale, ci este un fapt practic, obiectiv, de necontestat. Tot răul pe care îl face Satana a ajuns în punctul în care el induce în eroare și controlează umanitatea. El crede că a tulburat și a distrus lucrarea lui Dumnezeu și că este imposibil ca Dumnezeu să-Și continue planul de gestionare. Prin urmare, Satana crede că a câștigat. Cu toate acestea, Satana nu poate încetini ritmul planului de gestionare al lui Dumnezeu pentru mântuirea omenirii, oricât de nechibzuit devine, nici nu poate zădărnici marele succes al planului de gestionare și victoria lui Dumnezeu asupra Satanei. Acum lucrarea lui Dumnezeu s-a extins în tot universul, iar cuvântul Lui s-a răspândit în milioane de locuințe. Aceasta e dovada marelui succes al lui Dumnezeu.

Dacă vă întreabă cineva din nou: „De ce induce în eroare, controlează și întemnițează Satana mințile oamenilor? De ce-i permite Dumnezeu Satanei să facă asta?”, veți fi capabili să răspundeți la aceste întrebări? Chiar dacă nu puteți explica pe deplin, puteți cel puțin să împărtășiți o parte din înțelegerea voastră. De ce face Satana toate acestea? Care e semnificația faptului că Dumnezeu îi permite să facă toate acestea? Ar trebui să vă gândiți la aceste lucruri și în inima voastră ar trebui să existe un răspuns exact. Dumnezeu lucrează pentru mântuirea umanității de șase mii de ani. Unii oameni nu înțeleg și spun: „Dumnezeu lucrează de șase mii de ani? Nu e prea mult timp?” Oricât de mult durează lucrarea lui Dumnezeu, toate acțiunile Sale au cea mai mare însemnătate. Nu doar durata lucrării Sale are însemnătate; rezultatele finale pe care le obține lucrarea Sa sunt și mai însemnate. Dacă Dumnezeu nu ar lucra de șase mii de ani pentru a mântui umanitatea, amorțeala și stupiditatea ar împiedica omenirea să-L cunoască pe Dumnezeu sau să fie pe deplin mântuită de El. Oare oamenii ar fi capabili să-i identifice pe antihriști și să recunoască natura-esența lor, dacă au experimentat inducerea în eroare și tulburarea cauzate de antihriști doar o dată sau de două ori? Oare de trei sau cinci ori ar fi destul? Mă tem că nu. Oamenii trebuie să le experimenteze de multe ori până să vadă în mod amănunțit natura-esența antihriștilor. Doar atunci pot să-i identifice cu adevărat și să se lepede complet de antihriști. Îndeosebi, dacă oamenii sunt expuși prea puțin timp la oprimarea nebunească și la persecuția crudă din partea marelui balaur roșu, nu o vor experimenta în profunzime și o vor uita în scurt timp. Ca urmare, ei nu-l vor urî și nu-l vor respinge cu adevărat pe marele balaur roșu. Persecuția crudă a Satanei trebuie întipărită în inimile oamenilor asemenea unei însemnări cu fierul înroșit, pentru ca ei să-l poată urî din adâncul inimii lor și să-i vadă clar adevărata față. Dacă o persoană a fost persecutată scurt doar o dată sau de două ori, îi va fi greu să-l urască pe Satana și să se răzvrătească împotriva lui. Dacă i se oferă ocazia, îl va vorbi de bine pe Satana și-i va cânta osanale. O persoană trebuie să fie lăsată pe mâna Satanei de multe ori pentru a suferi tortura și cruzimea lui înainte de a putea vedea clar răutatea, urâțenia, josnicia și nerușinarea Satanei și de a-l putea abandona complet. Aceste lucruri trebuie categoric experimentate o perioadă lungă de timp. La fabricarea oțelului, de exemplu, un oțel bun nu poate fi produs dacă stă puțin timp pe foc; oțelul trebuie să fie călit bine pentru a obține cele mai bune rezultate. Cu alte cuvinte, fiecare etapă a lucrării lui Dumnezeu necesită mult timp; fiecare etapă necesită o lungă perioadă de timp. Trebuie să se înfăptuiască astfel; în caz contrar, nu se poate obține un rezultat bun. În adâncul inimii oamenilor și în firea coruptă a omenirii vor exista diferite grade de schimbări din cauza influenței circumstanțelor mai vaste ale fiecărei epoci și fiecare dintre aceste schimbări va avea legătură cu lucrarea pe care Dumnezeu vrea să o înfăptuiască în oameni în fiecare etapă. Motivul pentru care Dumnezeu S-a întrupat din nou în zilele de pe urmă pentru a lucra la o scară atât de largă și a vorbi atât de mult este faptul că, în această ultimă fază, firea, gândurile și opiniile corupte ale omenirii, precum și mediul și contextul mai vast al societății, toate acestea corespund contextului lucrării pe care Dumnezeu dorește să o facă în zilele de pe urmă. Tendințele, obiceiurile, tiparele sau situațiile din societate, situația politică sau chiar puterea politică a națiunilor satanice sunt factori ai mediului mai vast. Într-o perioadă în care acești factori se află în fundal, peisajul interior și firea coruptă a oamenilor, adică starea lăuntrică a întregii umanități este exact ceea ce are nevoie Dumnezeu pentru lucrarea Sa. Aceasta este cea mai adecvată perioadă pentru ca Dumnezeu să-Și desfășoare judecata și mustrarea pentru a-Și dezvălui măreția, dreptatea, mila și bunătatea iubitoare. Când toți acești factori își ating maturitatea și sunt pe deplin pregătiți, Dumnezeu Își începe lucrarea. Aceasta e lucrarea pe care Dumnezeu vrea să o înfăptuiască sub influența contextului mai vast. Este suficient să înțelegeți asta. Unii oameni de calibru bun vor înțelege, în timp ce alții care nu sunt experimentați s-ar putea să nu înțeleagă. Îndeosebi, cei care nu pot înțelege situația politică și esența tendințelor din societate și care nu sunt destul de maturi în gândirea lor se mulțumesc doar cu mici experiențe spirituale și cu mărturii neînsemnate și s-ar putea să nu înțeleagă prea multe despre contextul politic și social mai vast implicat în lucrarea lui Dumnezeu. Nu contează cât de mult puteți înțelege aceste lucruri; ele vor deveni clare pe măsură ce experimentați încet mai multe dintre ele, deoarece au legătură cu planul de gestionare al lui Dumnezeu și cu lucrarea lui Dumnezeu, ceea ce este o viziune măreață. Nu vom avea mai multă părtășie despre acest subiect întrucât nu sunteți pregătiți să-l aprofundați mai mult.

Ultima dată am terminat părtășia despre zicala privind conduita morală: „Fă tot posibilul să gestionezi cu loialitate orice ți-au încredințat alții.” În continuare, vom avea părtășie despre zicala „Cuvântul unui gentleman este legământul lui”. Mai întâi de toate, ar trebui să încercăm să ne dăm seama cum se analizează gândurile și părerile false din această zicală despre conduita morală și care a fost intenția Satanei când a creat-o. Există o expresie chinezească potrivit căreia „Este greu să cunoști adevăratele intenții ale unei persoane”, deci unde se ascund adevăratele intenții ale Satanei? Asta trebuie să descoperim și să analizăm. „Cuvântul unui gentleman este legământul lui” constituie un alt gând și afirmație pe care o face Satana în rândul oamenilor și, la exterior, pare să fie destul de nobilă; este motivantă și puternică. Așadar, ce este atât de impresionant la această zicală? Merită să fie prețuită și luată în serios? Merită ca o persoană să privească oamenii și lucrurile, să se comporte și să acționeze conform acestui gând și acestei păreri? Are vreun merit? Este o zicală pozitivă? Dacă nu este un lucru pozitiv sau un gând și o părere corectă, atunci, care este efectul ei negativ asupra oamenilor? Care e intenția Satanei atunci când spune o astfel de zicală și le insuflă oamenilor acest gând și această părere? Cum ar trebui să o discernem? Dacă o poți discerne, această expresie va fi negată și respinsă din adâncul inimii tale și nu vei mai fi influențat de ea. Chiar dacă această expresie îți va trece prin minte și te va tulbura în adâncul sufletului din când în când, dacă vei fi în stare să o discerni, nu vei fi constrâns sau legat de ea. Credeți că există vreun merit în zicala „Cuvântul unui gentleman este legământul lui”? Este aceasta o zicală care are un efect pozitiv asupra oamenilor? (Nu.) V-ar plăcea să fiți gentlemeni? Este un lucru bun sau un lucru rău să fii un gentleman? Este mai bine să fii un gentleman sau un gentleman fals? Este mai bine să fii un gentleman sau un răufăcător? Nu v-ați gândit la aceste chestiuni? (Nu.) Chiar dacă nu v-ați gândit la acestea, un lucru e sigur: deseori folosiți cuvântul „gentleman”, spunând lucruri precum „Mai bine să fii un răufăcător adevărat, decât un gentleman fals” și „Un gentleman adevărat are un spirit atât de generos încât, dacă cineva îl jignește, el nu-i poartă pică și îl poate ierta. Acesta este un gentleman în adevăratul sens al cuvântului!” Ce demonstrează despre tine faptul că poți spune aceste lucruri? Demonstrează că gentlemanul are un anumit statut în gândurile și opiniile tale și că gândurile și zicalele despre gentleman există în mintea ta? Am putea spune asta? (Da.) Îi aprobi și admiri pe acei oameni din societate care se comportă ca niște gentlemeni și care sunt numiți gentlemeni și muncești din greu ca să devii un gentleman și să fii văzut drept un gentleman, și nu un răufăcător. Dacă cineva spune: „Ești un adevărat răufăcător”, te vei întrista foarte tare. Pe de altă parte, dacă cineva spune: „Ești un adevărat gentleman”, vei fi în culmea fericirii. Aceasta deoarece simți că, dacă cineva te-a complimentat numindu-te gentleman, caracterul tău a fost elevat și modurile și metodele tale de a te comporta și de a te ocupa de lucruri au fost afirmate. Desigur, după ce primești acest tip de afirmare în societate, simți că ai un statut nobil și că nu ești o persoană din clasa de jos sau inferioară. Gentlemanul integru, fie că este un mit sau că există în realitate, ocupă un loc bine definit în adâncul inimilor oamenilor. Prin urmare, când v-am întrebat dacă este mai bun un gentleman sau un răufăcător, niciunul dintre voi nu a îndrăznit să răspundă. De ce? Pentru că v-ați gândit: „Cum poți întreba asta? Desigur că este mai bine să fii un gentleman decât un răufăcător. Oare un gentleman nu este bun, integru și cu o înaltă ținută morală? A spune că nu e bine să fii un gentleman este contrar bunului-simț, nu-i așa? Ar fi împotriva umanității normale, nu-i așa? Dacă un gentleman nu este bun, atunci ce tip de persoană este bună?” Deci nu ați îndrăznit să răspundeți, nu este așa? (Da.) Confirmă asta că există o alegere clară între gentleman și răufăcător în inima voastră? Pe care îl preferați? (Pe gentleman.) Atunci, obiectivul nostru este clar. Haideți să ne axăm pe identificarea și disecarea unui gentleman. Nimănui nu-i place un răufăcător, asta se înțelege de la sine. Deci ce anume este un gentleman? Dacă întrebați „E mai bine să fii un gentleman sau un răufăcător?”, pentru Mine răspunsul e clar: amândoi sunt răi, pentru că nici gentlemanul și nici răufăcătorul nu au un caracter pozitiv. Doar că oamenii consideră că acțiunile, comportamentul, caracterul și moralitatea răufăcătorului sunt relativ rele și, prin urmare, nu îl plac. Când moralitatea și caracterul de bază al răufăcătorului sunt expuse în văzul tuturor, oamenii îl consideră chiar mai josnic. În schimb, un gentleman își afișează mai des maniera elegantă de a vorbi și de a se purta, bunele moravuri și caracterul rafinat, iar oamenii îl respectă și se simt înnobilați de el. Drept urmare, îl numesc gentleman. Când un gentleman se prezintă astfel, este lăudat, admirat și privit cu mare respect. Prin urmare, oamenilor le este pe plac un gentleman și nu apreciază un răufăcător. Cu toate acestea, pe ce se bazează oamenii când stabilesc că o persoană este un gentleman sau un răufăcător? (Se bazează pe comportamentul său exterior.) Oamenii consideră că o persoană este nobilă sau de condiție inferioară pe baza comportamentului ei, dar de ce îi judecă oamenii pe alții pe baza comportamentului lor? Răspunsul este că majoritatea oamenilor au un calibru capabil să ajungă doar la acest nivel. Ei pot vedea doar dacă o persoană are un comportament bun sau rău; ei nu pot vedea clar esența persoanei respective. În consecință, ei sunt capabili să stabilească dacă persoana este un gentleman sau un răufăcător doar pe baza comportamentului său. Deci, este corectă această metodă de a discerne? (Nu.) Este complet incorectă. Este atunci corect să considerăm că un gentleman are un caracter rafinat și bune moravuri? (Nu.) Așa este, nu e corect. Este incorect să interpretăm că gentlemenii sunt rafinați în ceea ce privește caracterul, morali, demni și virtuoși. Prin urmare, analizând acum chestiunea, este termenul „gentleman” pozitiv? (Nu.) Nu este pozitiv. Un gentleman nu este mai nobil decât un răufăcător. Deci, dacă întreabă cineva: „E mai bine să fii un gentleman sau un răufăcător?”, care este răspunsul? (Ambii sunt răi.) Acest lucru e corect. Dacă cineva întreabă de ce sunt ambii răi, răspunsul este simplu. Nici gentlemanul, nici răufăcătorul nu sunt caractere pozitive; niciunul dintre ei nu este cu adevărat o persoană bună. Sunt plini de firea coruptă și otrava Satanei. Sunt controlați și otrăviți de Satana și trăiesc potrivit logicii și legilor sale. Prin urmare, se poate spune cu certitudine că un răufăcător nu este o persoană bună, dar nici un gentleman nu poate fi o persoană pozitivă. Chiar dacă un gentleman este considerat de alții drept o persoană bună, pur și simplu se preface că este bun. Nu este o persoană onestă aprobată de Dumnezeu, cu atât mai puțin o persoană care se teme de Dumnezeu și se ferește de rău. Doar că gentlemanul se poartă bine puțin mai des și se poartă rău puțin mai rar, în timp ce răufăcătorul se poartă rău puțin mai des și bine puțin mai rar. Gentlemanul este respectat puțin mai mult, în timp ce răufăcătorul este disprețuit puțin mai mult. Aceasta e singura deosebire dintre un gentleman și un răufăcător. Dacă oamenii îi judecă pe baza comportamentului lor, acesta e singurul rezultat pe care îl vor obține.

Oamenii stabilesc dacă cineva este un gentleman sau un răufăcător pe baza comportamentului său. Ar putea spune: „Această persoană este un gentleman pentru că a făcut multe lucruri în folosul tuturor. Toți cred asta. Prin urmare, este un gentleman și o persoană cu o înaltă ținută morală.” Dacă toți spun că cineva este un gentleman, asta înseamnă că persoana respectivă este o persoană bună și are un caracter pozitiv? (Nu.) De ce nu? Pentru că toți oamenii sunt corupți, au firi corupte și nu au adevărurile-principii. Prin urmare, indiferent cine spune că cineva este un gentleman, afirmația vine de la Satana și de la o persoană coruptă. Standardul de evaluare al oamenilor nu este corect și, în consecință, nici rezultatul pe care îl oferă nu este corect. Dumnezeu nu vorbește niciodată despre gentlemeni sau răufăcători. El nu le cere oamenilor să fie gentlemeni adevărați, în loc de gentlemeni falși, și nici nu spune vreodată: „Sunteți cu toții răufăcători. Nu vreau un răufăcător, vreau un gentleman.” Spune Dumnezeu asta? (Nu.) Nu spune. Dumnezeu nu evaluează și nu stabilește niciodată dacă o persoană e bună sau rea după cuvintele și acțiunile sale. În schimb, El evaluează și stabilește acest lucru în funcție de esența sa. Ce înseamnă asta? În primul rând, înseamnă că oamenii sunt judecați în funcție de calitatea umanității lor și de faptul dacă au conștiință și rațiune. În al doilea rând, ei sunt judecați după atitudinea lor față de adevăr și de Dumnezeu. Așa evaluează și stabilește Dumnezeu dacă o persoană e superioară sau inferioară. Prin urmare, nu există lucruri precum gentlemeni sau răufăcători în cuvintele lui Dumnezeu. În biserică, în rândul oamenilor pe care îi mântuiește Dumnezeu, El nu le cere să fie gentlemeni, nu promovează ideea de a fi gentleman și nu le cere oamenilor să-i critice pe răufăcători. Casa lui Dumnezeu categoric nu judecă cine are o înaltă ținută morală în funcție de zicalele culturale tradiționale despre conduita morală. Nu promovează sau încurajează un gentleman și nu îndepărtează sau elimină un răufăcător. Casa lui Dumnezeu îi promovează, încurajează, îndepărtează sau elimină pe oameni în funcție de propriile principii. Ea nu-i privește pe oameni în funcție de standarde și zicale despre conduita morală, promovând orice gentleman și respingând orice răufăcător. În schimb, se ocupă de toți oamenii potrivit cuvântului lui Dumnezeu și adevărului. Ce credeți despre unii oameni din cadrul bisericii care încearcă mereu să fie gentlemeni? (Nu sunt buni de nimic.) Unii credincioși noi îi judecă mereu pe oameni după standardul de gentleman sau răufăcător. Când văd conducători de biserică emondând oameni care provoacă tulburări și perturbări, ei spun: „Acest conducător nu este un gentleman! Când un frate sau o soră face o mică greșeală, se agață de ea și nu o trece cu vederea. Unui gentleman nu i-ar păsa de asta. Un gentleman ar fi tolerant, iertător și chiar conciliant – ar fi mult mai îngăduitor! Acest conducător e atât de dur cu oamenii. E în mod clar un răufăcător!” Acești oameni spun că aceia care apără interesele casei lui Dumnezeu nu sunt gentlemeni. Spun că aceia care lucrează serios, meticulos și responsabil sunt răufăcători. Ce credeți despre oamenii care îi privesc astfel pe alții? Îi privesc potrivit adevărului sau cuvântului lui Dumnezeu? (Nu.) Ei nu-i privesc pe oameni potrivit adevărului și cuvântului lui Dumnezeu. Mai mult, ei iau gândurile, opiniile, metodele și mijloacele cu care Satana îi evaluează pe oameni și le răspândesc și le eliberează în biserică. Aceste lucruri sunt în mod clar gândurile și opiniile non-credincioșilor și ale neîncrezătorilor. Dacă nu ai discernământ și crezi că un gentleman este o persoană bună cu înaltă ținută morală și un stâlp al bisericii, este posibil să fii indus în eroare de el. Întrucât ai aceleași gânduri și opinii ca el, când cineva face afirmații sau spune zicale despre gentlemeni, vei fi cu siguranță atras și indus în eroare fără să-ți dai seama. Cu toate acestea, dacă ai discernământ în privința unor astfel de lucruri, vei respinge aceste zicale și nu vei fi indus în eroare de ele. În schimb, vei insista să evaluezi oamenii și lucrurile și să judeci binele și răul potrivit cuvântului lui Dumnezeu și adevărurilor-principii. Atunci vei vedea în mod precis oamenii și lucrurile și vei acționa după intențiile lui Dumnezeu. Acei neîncrezători care nu urmăresc adevărul și aceia care nu au discernământ și nu sunt dispuși să respecte regulile casei lui Dumnezeu deseori aduc în discuție gânduri și afirmații care vin de la Satana și sunt obișnuite printre non-credincioși pentru a-i induce în eroare pe frați și surori și a le tulbura înțelegerea adevărului. Dacă oamenii nu au discernământ, deși este posibil să nu fie induși în eroare sau tulburați de acei oameni, vor fi adesea constrânși de afirmațiile lor și vor ezita să acționeze sau să vorbească deschis. Ei nu vor îndrăzni să susțină adevărurile-principii și nu vor îndrăzni să insiste să acționeze în conformitate cu cerințele cuvântului lui Dumnezeu, darămite să îndrăznească să apere interesele casei lui Dumnezeu. Este acest lucru cauzat de lipsa discernământului privind gândurile și afirmațiile Satanei? (Da.) Acesta e în mod evident motivul. Termenii „gentleman” și „răufăcător” nu sunt valabili în biserică. Non-credincioșii se pricep să se prefacă și să trăiască în spatele măștilor. Ei susțin că este mai bine să fii un gentleman decât un răufăcător și adoptă aceste deghizări în viețile lor. Folosesc aceste lucruri pentru a se impune printre oameni, pentru a-i păcăli pe alții să le confere prestigiu și o reputație bună și pentru a obține faimă și avere. În casa lui Dumnezeu, toate aceste lucruri trebuie eliminate și interzise. Nu trebuie să se permită răspândirea lor în casa lui Dumnezeu sau printre aleșii Săi, nici nu trebuie să li se dea ocazia acestor lucruri să-i tulbure și să-i inducă în eroare pe aleșii lui Dumnezeu, deoarece toate aceste lucruri vin de la Satana, nu se bazează deloc pe cuvântul lui Dumnezeu și categoric nu sunt adevărurile-principii ce ar trebui respectate în legătură cu modul de a privi oamenii și lucrurile, de a se comporta și de a acționa. Prin urmare, „gentleman”, „gentleman fals” și „răufăcător” nu sunt termenii corecți pentru a defini esența unei persoane. Am explicat clar termenul „gentleman”? (Da.)

Haideți să analizăm din nou zicala „Cuvântul unui gentleman este legământul lui” pentru a vedea ce înseamnă cu adevărat. Sensul literal al acestei expresii este că un gentleman trebuie să-și ia cuvintele în serios. După cum spune proverbul, o persoană valorează cât cuvântul său; un gentleman trebuie să se țină de cuvânt și să-și respecte promisiunile. Prin urmare, pentru a deveni un gentleman de înaltă ținută morală, care este apreciat și bine văzut, o persoană trebuie să se poarte conform zicalei „Cuvântul unui gentleman este legământul lui”. Adică, un gentleman trebuie să fie demn de încredere. Trebuie să-și asume responsabilitatea pentru ceea ce spune și promite și să se asigure că duce lucrurile la bun sfârșit. Nu poate să-și ia cuvântul înapoi sau să nu-și țină promisiunile făcute altora. O persoană care nu-și ține deseori promisiunile făcute altora nu este un gentleman sau o persoană bună, ci este un răufăcător. Așa poate fi interpretată expresia „Cuvântul unui gentleman este legământul lui”. Ea subliniază în principal cuvintele și acțiunile gentlemanului în ceea ce privește moralitatea și credibilitatea. Mai întâi, dați-Mi voie să întreb ce înseamnă „cuvântul” din „cuvântul unui gentleman”? Înseamnă două lucruri: o promisiune pe care o face sau un angajament de a face ceva. După cum am spus mai devreme, gentlemenii nu sunt oameni buni, ci oameni obișnuiți care sunt profund corupți de Satana. Așadar, în ceea ce privește esența oamenilor, care sunt principalele moduri în care se manifestă ei prin lucrurile pe care le promit? Vorbesc arogant, exagerează, vorbesc frumos despre ei înșiși, spun lucruri despre ei care nu sunt adevărate, spun lucruri care nu corespund faptelor, mint, vorbesc aspru și își varsă năduful. Toate aceste lucruri pot fi găsite în ceea ce spun și promit oamenii. Astfel, după ce o persoană spune aceste lucruri, îi ceri să-și țină promisiunea, să respecte ce a spus și să nu-și ia cuvântul înapoi și, dacă se ține de cuvânt, crezi că este un gentleman și o persoană bună. Nu e absurd? Dacă lucrurile pe care le spun oamenii corupți în fiecare zi sunt cercetate și verificate cu atenție, vei descoperi că sunt sută la sută minciuni, vorbe goale sau jumătăți de adevăruri. Nici măcar un singur cuvânt nu este exact, adevărat sau faptic. În schimb, afirmațiile lor distorsionează faptele, confundă negrul cu albul și unele dintre ele chiar ascund intenții rele sau șiretlicuri satanice. Dacă toate aceste cuvinte ar trebui onorate, ar provoca mult haos. Să nu vorbim despre ce s-ar întâmpla într-un grup mare de oameni, ci doar despre situația în care există un așa-zis gentleman într-o familie, care face în permanență remarci la întâmplare și turuie multe teorii fără sens și cuvinte arogante, greșite, sinistre și răutăcioase. Dacă își ia cuvintele în serios și cuvântul lui este legământul lui, care vor fi consecințele? Cât de haotică va deveni această familie? Este exact ca regele diavol al țării marelui balaur roșu. Oricât de absurde sau rele sunt politicile lui, el tot le propune și cei de sub el execută și implementează politicile la perfecție – nimeni nu îndrăznește să se opună sau să le oprească, fapt care duce la haos național. Mai mult, țara este asaltată de diverse dezastre, iar pregătirile de război au început, aruncând întreaga țară într-o confuzie totală. Dacă un conducător diavol domnește într-o țară sau națiune mult timp, oamenii din acea țară vor avea necazuri grave. Cât de haotice vor deveni lucrurile? Dacă oamenii execută și implementează toate aiurelile irezonabile, sofismele și minciunile pe care le rostesc regii diavoli, va ieși din asta ceva bun pentru omenire? Omenirea doar va deveni tot mai haotică, întunecată și rea. Din fericire, zicala „Cuvântul unui gentleman este legământul lui” nu reprezintă decât cuvinte goale; este doar retorică, Satana nu este capabil să o pună în aplicare și să realizeze ce spune. Astfel, mai există puțină ordine în lume și oamenii sunt încă relativ stabili. Dacă nu ar sta așa lucrurile, în fiecare colț al lumii omenești, peste tot unde sunt „gentlemeni” ar fi haos. Acesta este unul dintre lucrurile false în legătură cu zicala „Cuvântul unui gentleman este legământul lui”. Din perspectiva esenței oamenilor, putem vedea că afirmațiile lor, lucrurile pe care le spun și promisiunile lor nu sunt de încredere. Un alt lucru greșit la aceasta este faptul că omenirea e constrânsă de gândul și de părerea potrivit cărora „Cuvântul unui gentleman este legământul lui” și crede: „Trebuie să ne onorăm cuvântul și să facem ce spunem pentru că așa devenim gentlemeni.” Acest gând și această părere domină gândirea oamenilor și devine standardul după care aceștia consideră, judecă și caracterizează o persoană. Este acest lucru adecvat și exact? (Nu, nu este exact.) De ce este inexact? În primul rând, pentru că spusele oamenilor nu au multă valoare și sunt doar vorbe goale, minciuni și exagerări. În al doilea rând, este nedrept să folosim acest gând și această părere pentru a-i controla pe oameni și a le cere să-și onoreze cuvântul. Oamenii folosesc adesea expresia „Cuvântul unui gentleman este legământul lui” pentru a măsura superioritatea sau inferioritatea unei persoane. Fără să-și dea seama, ei își fac deseori griji cum să-și onoreze promisiunile și sunt constrânși de acest lucru. Dacă nu-și pot onora promisiunile, sunt supuși discriminării și reproșurilor altora și le este greu să-și găsească locul în comunitate dacă nu pot duce la bun sfârșit ceva trivial. Acest lucru e nedrept pentru acești oameni și e inuman. Din cauza firilor lor corupte, oamenii vorbesc în funcție de preferințele lor, spunând orice vor să spună; nu le pasă cât de absurde sau contrare faptelor sunt afirmațiile lor. Așa sunt oamenii corupți. Este natural ca orice lucru să se poarte potrivit firii sale: o găină trebuie să învețe să cotcodăcească, un câine trebuie să învețe să latre și un lup trebuie să învețe să urle. Dacă ceva nu ar fi uman și totuși i s-ar cere cu strictețe să spună și să facă lucruri omenești, i-ar fi foarte greu. Oamenii au firea coruptă a Satanei, o fire care e arogantă și înșelătoare, așa că pentru ei este natural să mintă, să exagereze și să spună cuvinte goale. Dacă înțelegi adevărul și poți vedea dincolo de aparențele oamenilor, toate acestea ar trebui să ți se pară normale și obișnuite. N-ar trebui să folosești gândul și părerea falsă potrivit cărora „Cuvântul unui gentleman este legământul lui” pentru a privi oamenii și lucrurile și pentru a judeca și analiza dacă oamenii sunt sau nu buni ori demni de încredere. Această metodă de evaluare nu este corectă și nu ar trebui adoptată. Care e metoda corectă? Oamenii au o fire coruptă, deci e normal să exagereze și să spună lucruri care nu reflectă situația lor reală. Trebuie să gestionezi corect acest lucru. Nu ar trebui să-i ceri unei persoane să-și onoreze promisiunile după standardele unui gentleman și, cu siguranță, nu ar trebui să-i constrângi pe alții sau pe tine însuți cu gândul și părerea potrivit cărora „Cuvântul unui gentleman este legământul lui”. Nu este corect. Mai mult, a judeca umanitatea și caracterul moral al unei persoane în funcție de faptul că este sau nu un gentleman e o greșeală fundamentală și nu e abordarea corectă. Baza sa este greșită și nu e în concordanță cu cuvântul lui Dumnezeu sau cu adevărul. Prin urmare, indiferent ce gânduri și păreri folosește lumea non-credincioșilor pentru a judeca o persoană și indiferent dacă lumea non-credincioșilor pledează pentru a fi un gentleman sau un răufăcător, în casa lui Dumnezeu, zicala „Cuvântul unui gentleman este legământul lui” nu este promovată, nu se recomandă nimănui să fie un gentleman și, cu siguranță, nu ți se cere să acționezi potrivit zicalei „Cuvântul unui gentleman este legământul lui”. Chiar dacă îți impui cum să fii un gentleman și să întruchipezi zicala „Cuvântul unui gentleman este legământul lui”, ce urmează apoi? Ai putea să faci asta foarte bine și să devii un gentleman modest care își respectă promisiunile și se ține mereu de cuvânt. Totuși, dacă nu privești niciodată oamenii și lucrurile, nu te comporți și nu acționezi conform cuvintelor lui Dumnezeu sau nu urmezi adevărurile-principii, atunci ești întru totul un neîncrezător. Chiar dacă mulți oameni sunt de acord cu tine și te sprijină, spun că ești un gentleman, că te ții mereu de cuvânt și îți iei promisiunile în serios, ce contează? Înseamnă că înțelegi adevărul? Înseamnă că urmezi calea lui Dumnezeu? Oricât de bine și de adecvat urmezi zicala despre conduita morală „Cuvântul unui gentleman este legământul lui”, dacă nu înțelegi cuvântul lui Dumnezeu, nu respecți și nu acționezi potrivit adevărurilor-principii, atunci nu vei primi aprobarea lui Dumnezeu.

După ce tocmai am identificat și analizat erorile din gândurile și părerea potrivit cărora „Cuvântul unui gentleman este legământul lui”, haideți să vedem ce le cere Dumnezeu oamenilor referitor la cuvintele și acțiunile lor. Ce fel de persoană le cere Dumnezeu oamenilor să fie? (O persoană onestă.) Așa este. Fii onest, nu minți, nu trișa, nu fi înșelător și nu umbla cu șiretlicuri. Caută cuvântul lui Dumnezeu și adevărurile-principii când acționezi. Sunt doar aceste câteva lucruri; e foarte simplu. Dacă vorbești necinstit, corectează-te. Dacă exagerezi, minți sau vorbești fără să-ți vezi lungul nasului, reflectează la acest lucru, conștientizează-l și caută adevărul pentru a-l rezolva. Trebuie să spui lucruri care reflectă situația ta reală, înțelegerea din inima ta și faptele. În plus, dacă poți face lucrurile pe care le-ai promis altora, atunci fă-le. Dacă nu poți, spune-le imediat. Spune: „Îmi pare rău, nu pot s-o fac. Nu am capacitatea și nu voi fi în stare să fac o treabă bună. Nu vreau să te rețin, așa că mai bine ai cere altcuiva să te ajute.” Nu trebuie să te ții mereu de cuvânt, poți să-ți retragi promisiunile. Doar fii o persoană onestă. Fii onest în ceea ce spui și faci, în loc să încerci să falsifici sau să înșeli și caută adevărurile-principii în toate situațiile. Este atât de simplu; e atât de ușor. Există vreo parte din ceea ce le cere Dumnezeu oamenilor care să-i determine să se prefacă? A cerut El vreodată prea mult de la oameni, le-a cerut să facă mai mult decât pot suporta sau sunt capabili? (Nu.) Dacă oamenii nu corespund în ceea ce privește calibrul, capacitatea de comprehensiune, energia fizică sau puterea, Dumnezeu le spune că este suficient dacă fac ceea ce sunt capabili, dacă fac tot posibilul și depun toate eforturile. Spui: „Am făcut tot posibilul, dar tot nu pot îndeplini cerințele lui Dumnezeu. Asta e tot ce pot face, dar nu știu dacă Dumnezeu este mulțumit.” De fapt, făcând asta, ai îndeplinit deja cerințele lui Dumnezeu. El nu le dă oamenilor să poarte o povară prea grea. Dacă poți căra patruzeci și cinci de kilograme, Dumnezeu cu siguranță nu-ți va da o povară mai grea decât patruzeci și cinci de kilograme. El nu va pune presiune pe tine. Așa este Dumnezeu cu toată lumea. Și nu vei fi constrâns de nimic – de nicio persoană sau gând și părere. Ești liber. Când se întâmplă ceva, ai dreptul de a alege. Poți alege să practici potrivit cuvântului lui Dumnezeu, poți alege să practici potrivit dorințelor tale personale sau, desigur, poți alege să te agăți de gândurile și părerile pe care ți le-a insuflat Satana. Ești liber să alegi oricare dintre aceste opțiuni, dar trebuie să-ți asumi răspunderea pentru alegerea pe care o faci. Dumnezeu doar îți arată calea; El nu te obligă să faci sau să nu faci ceva. După ce ți-a arătat Dumnezeu calea, alegerea e a ta. Ai toate drepturile umane, inclusiv dreptul absolut de a alege. Poți alege adevărul, dorințele tale omenești sau, bineînțeles, gândurile și părerile Satanei. Indiferent ce alegi, tu va trebui să suporți rezultatul final; nimeni altceva nu-și va asuma răspunderea pentru tine. Când faci o alegere, Dumnezeu nu va interveni în niciun mod, nici nu va face ceva ca să te oblige. Poți alege după cum dorești, oricare ar fi acea alegere. În cele din urmă, Dumnezeu nu te va lăuda, nu-ți va da un mare avantaj, nu-i va da inimii tale un sentiment plăcut și nu te va face să te simți extrem de nobil doar pentru că ai ales calea cea dreaptă și adevărul. Nu va face asta. De asemenea, Dumnezeu nu te va disciplina sau blestema imediat dacă îți alegi dorințele omenești și nu va trimite imediat dezastre asupra ta drept pedeapsă, chiar dacă te porți nesăbuit, potrivit gândurilor și părerilor pe care ți le-a insuflat Satana. Cât timp alegi, totul decurge natural și, după ce alegi, totul continuă să decurgă natural. Dumnezeu doar observă, urmărește cum se desfășoară totul și Se uită la cauză, proces și rezultat. Desigur, în cele din urmă, când oamenii sunt judecați și finalul lor este stabilit, Dumnezeu va categorisi calea pe care ai pășit pe baza tuturor alegerilor tale personale, va privi această cale în ansamblu pentru a vedea ce fel de persoană ești cu adevărat și, pe baza acestor lucruri, va determina ce tip de final ar trebui să ai. Aceasta e metoda lui Dumnezeu. Înțelegi? (Da.) Când Dumnezeu Își face lucrarea, nu permite niciodată ca o afirmație, zicală sau gând sau părere să devină o tendință în rândul oamenilor, care să le îngrădească și să le controleze gândurile pentru a-i determina să facă involuntar ceea ce vrea Dumnezeu. Nu aceasta e modalitatea lui Dumnezeu de a lucra. Dumnezeu le oferă oamenilor libertate absolută și dreptul de a alege, iar ei se bucură de drepturi umane depline și de dreptul absolut de a alege. În fiecare situație pe care o întâmpină oamenii, ei pot alege să accepte și să folosească gândurile și părerile Satanei pentru a discerne și a judeca alcătuirea unui anumit lucru sau pot alege să facă acest lucru potrivit cuvântului lui Dumnezeu și adevărurilor-principii. Este adevărat? (Da.) Dumnezeu nu-i obligă pe oameni; ce face Dumnezeu este echitabil pentru toată lumea. Cei care iubesc adevărul și lucrurile pozitive merg în cele din urmă pe calea urmăririi adevărului, dobândesc adevărul, au o inimă cu frică de Dumnezeu și se pot supune cu adevărat lui Dumnezeu și vor fi mântuiți deoarece iubesc adevărul și lucrurile pozitive. Cât despre cei care nu iubesc adevărul și care acționează mereu nesăbuit, pe baza propriei lor voințe, ei sunt scârbiți de adevăr și nu-l acceptă în niciun mod. Ei doar se tem de mustrarea și judecata lui Dumnezeu și se tem că vor fi pedepsiți, prin urmare, fac fără tragere de inimă puțină lucrare în casa lui Dumnezeu, de fațadă, muncesc puțin și afișează un oarecare comportament bun. Cu toate acestea, ei nu acceptă niciodată adevărul, nu urmează calea lui Dumnezeu și nu sunt pe calea urmăririi și practicării adevărului. Ca urmare, nu vor înțelege niciodată adevărul, nu vor intra în adevărul-realitate și, în consecință, vor pierde ocazia de a fi mântuiți. Cei mai mulți dintre acești oameni sunt muncitori. Chiar dacă nu fac rău, nu provoacă tulburări sau perturbări și nu sunt eliminați sau îndepărtați din casa lui Dumnezeu precum antihriștii și oamenii răi, în cele din urmă, vor reuși cu greu să câștige doar titlul de „muncitori” și nu este clar dacă vor fi cruțați. Mai există un grup de oameni care aparțin Satanei și care se agață cu încăpățânare de toate gândurile și părerile lui. Acești oameni ar prefera să moară decât să accepte adevărul sau să fie de acord cu adevărul și cuvântul lui Dumnezeu. Ei sunt chiar în dezacord cu toate lucrurile pozitive și cu Dumnezeu. Deoarece perturbă și tulbură lucrarea bisericii, fac multe lucruri rele și joacă întru totul rolul Satanei, unii dintre acești oameni sunt până la urmă îndepărtați din biserică, iar unii sunt excluși sau numele lor sunt șterse din registru. Chiar dacă sunt unii care evită să fie excluși sau ca numele lor să fie șterse, Dumnezeu trebuie să-i elimine în cele din urmă. Ei își pierd ocazia de a fi mântuiți deoarece pur și simplu nu acceptă adevărul și mântuirea lui Dumnezeu și, în final, vor fi distruși cu Satana când lumea va fi distrusă. Vezi tu, Dumnezeu lucrează într-un mod atât de liber și eliberator, încât totul își urmează cursul în mod natural. Dumnezeu lucrează în oameni pentru a-i îndruma, lumina și ajuta și, uneori, pentru a le reaminti, a-i alina și îndemna. Aceasta e latura firii lui Dumnezeu care arată milă din abundență. În timp ce Dumnezeu ne arată mila Sa, oamenii se bucură de abundența milei și binecuvântărilor Sale și de o libertate și eliberare deplină, fără a simți că sunt constrânși sau înrobiți și, cu siguranță, fără a se simți îngrădiți de vreo afirmație sau gând sau părere. În același timp în care Dumnezeu face această lucrare, El îi înfrânează pe oameni cu regulamentele administrative și diversele sisteme ale bisericii și le emondează, judecă și mustră corupția și răzvrătirea. Ba chiar îi disciplinează și mustră pe unii dintre ei sau îi dă în vileag și-i dojenește prin cuvintele Sale, făcând totodată altă lucrare. Totuși, în timp ce oamenii se bucură de toate acestea, ei se bucură și de mila abundentă și de mânia profundă a lui Dumnezeu. Când cealaltă latură a firii drepte a lui Dumnezeu – mânia profundă – este dezvăluită oamenilor, ei tot se simt liberi și eliberați, fără a fi constrânși, înrobiți sau îngrădiți. Când oamenii experimentează orice aspect al firii drepte a lui Dumnezeu și aceasta lucrează în ei, de fapt, vor simți dragostea lui Dumnezeu. Rezultatele obținute în ei vor fi pozitive, ei vor avea de câștigat și vor fi, desigur, cei mai mari beneficiari. Dumnezeu lucrează în acest mod, fără a-i forța, constrânge, suprima sau obliga vreodată pe oameni, ci făcându-i să se simtă eliberați, liberi, relaxați și fericiți. Indiferent dacă oamenii se bucură de mila și bunătatea iubitoare a lui Dumnezeu sau de dreptatea și măreția Lui, în cele din urmă, ei câștigă adevărul de la El, înțeleg sensul și valoarea vieții, calea pe care ar trebui să pășească și direcția și scopul faptului de a fi om. Ei câștigă atât de multe! Oamenii trăiesc sub puterea Satanei și sunt constrânși, îngrădiți și paralizați de diversele gânduri false și păreri pe care acesta le insuflă. Acest lucru este insuportabil, dar ei nu au puterea de a se elibera. Când oamenii vin la Dumnezeu, atitudinea Sa față de ei va rămâne întotdeauna aceeași, indiferent ce atitudine au față de El, întrucât firea și esența lui Dumnezeu nu se schimbă. El exprimă mereu adevărul și, făcând asta, Își dezvăluie firea și esența. Așa lucrează El în oameni. Aceștia se bucură pe deplin de bunătatea iubitoare și de mila lui Dumnezeu, precum și de dreptatea și măreția Lui, iar oamenii care trăiesc în acest mediu sunt binecuvântați. Dacă, într-un astfel de mediu, oamenii sunt incapabili să urmărească, să iubească și să câștige în cele din urmă adevărul, pierd ocazia de a fi mântuiți, iar unii sunt chiar pedepsiți și distruși asemenea Satanei, există un singur motiv pentru asta și așa stau lucrurile. Care credeți că este motivul? Oamenii vor merge pe o anumită cale și vor avea un anumit final în funcție de natura lor. Momentul în care e stabilit finalul fiecărei persoane va fi momentul când aceasta este grupată după tipul ei. Dacă o persoană iubește adevărul și lucrurile pozitive, când Dumnezeu vorbește și lucrează în final, aceasta se va întoarce la El și va urma calea urmăririi adevărului, indiferent câte lucruri negative i-a insuflat Satana. Însă dacă o persoană nu iubește adevărul și este scârbită de el, firea ei va rămâne neschimbată și o va conduce, oricât de mult vorbește Dumnezeu, cât de sincere sunt cuvintele Sale, cât de mult lucrează El și cât de uimitoare sunt semnele și minunile Lui. Oamenii răi sunt chiar mai extremi. Ei nu sunt doar scârbiți de adevăr, ci au o esență care e ticăloasă și urăște adevărul. Sunt potrivnici față de Dumnezeu și fac parte din tabăra Satanei. Chiar dacă au credință în Dumnezeu, se vor întoarce până la urmă la Satana. Toate aceste trei tipuri de oameni au experimentat corupția Satanei și au fost induși în eroare și înrobiți de diversele afirmații și gânduri și păreri ale Satanei. Așadar, de ce pot unii oameni să fie mântuiți în cele din urmă, iar alții nu? Totul se rezumă, în principal, la calea pe care o urmează oamenii și faptul că iubesc sau nu adevărul. Motivul e legat de aceste două lucruri. Atunci, de ce unii oameni sunt capabili să iubească adevărul și alții nu? De ce pot unii oameni să meargă pe calea urmăririi adevărului, în timp ce alții nu pot, iar unii chiar se ceartă fățiș cu Dumnezeu și denigrează public adevărul? Ce se întâmplă aici? Este acest lucru determinat de natura-esența lor? (Da.) Au experimentat cu toții corupția Satanei, dar esența fiecărei persoane este diferită. Spuneți-Mi, Își face Dumnezeu lucrarea cu înțelepciune? Este El capabil să vadă dincolo de aparențele omenirii? (Da.) Atunci de ce le dă Dumnezeu oamenilor dreptul de a alege liber? De ce nu îndoctrinează El cu forța pe toată lumea? Pentru că Dumnezeu vrea să clasifice fiecare persoană potrivit tipului ei și vrea să le dea în vileag pe toate. Dumnezeu nu face o lucrare inutilă; există principii în spatele întregii lucrări pe care o face Dumnezeu, iar lucrarea pe care o face El într-o persoană se bazează pe tipul acesteia de persoană. Cum este dezvăluită categoria unei persoane? Pe ce bază sunt împărțite ele în categorii diferite? Pe baza lucrurilor care le plac oamenilor și a căii pe care o urmează. Nu este așa? (Ba da.) Dumnezeu îi clasifică pe oameni după ceea ce le place și după calea pe care merg, stabilește dacă pot fi mântuiți sau nu pe baza categoriei lor și lucrează în ei în funcție de faptul dacă pot fi sau nu mântuiți. Este asemănător cu faptul că unii oameni preferă să mănânce mâncare dulce, alții picantă, sărată sau acră. Dacă aceste diverse tipuri de mâncare sunt puse pe masă, nu este nevoie să le spui oamenilor ce să mănânce și ce să nu mănânce. Cei cărora le place să mănânce mâncare picantă vor mânca ceva picant, cei cărora le plac dulciurile vor mânca ceva dulce și cei cărora le plac mâncărurile sărate vor mânca ceva sărat. Pot fi lăsați să aleagă liber. Oamenii care cred în Dumnezeu au dreptul să aleagă dacă iubesc sau nu adevărul și pe ce cale vor merge, dar nu este decizia lor dacă vor fi mântuiți sau nu și care va fi finalul lor în cele din urmă. Vezi că există principii în spatele lucrării lui Dumnezeu? (Da.) Există principii în spatele lucrării Sale și unul dintre cele mai importante principii este de a-i lăsa pe oameni să fie clasificați în funcție de preocupările și de calea lor și de a permite lucrurilor să decurgă natural. Oamenii nu reușesc niciodată să înțeleagă asta și întreabă: „Se spune mereu că Dumnezeu are autoritate, dar unde este ea? De ce nu face Dumnezeu puțină îndoctrinare cu forța pentru a-Și arăta autoritatea?” Nu așa se manifestă autoritatea lui Dumnezeu; nu așa Își arată Dumnezeu autoritatea oamenilor.

Sunteți acum capabili să discerneți zicala despre conduita morală potrivit căreia „Cuvântul unui gentleman este legământul lui”? Înțelegeți și ce le cere Dumnezeu oamenilor? (Da.) Care este înțelegerea voastră? (Dumnezeu le cere oamenilor să fie onești.) Cerințele lui Dumnezeu de la oameni sunt foarte simple. El le cere oamenilor să fie onești, să abordeze chestiunile care se ivesc în conformitate cu adevărurile-principii, să nu se prefacă, să nu se axeze doar pe comportamentul superficial, ci să se concentreze pe realizarea lucrurilor potrivit principiilor. Dacă mergi pe calea corectă și principiile după care urmărești cum să te comporți sunt corecte și se conformează adevărului din cuvintele lui Dumnezeu, este suficient. Nu este simplu? (Ba da.) Satana nu deține și nu acceptă adevărul, așa că îi induce în eroare pe oameni cu zicale pe care aceștia le consideră bune și corecte și îi determină să încerce să fie gentlemeni care se comportă bine, și nu răufăcători care fac lucruri rele. Oamenii sunt induși rapid în eroare de Satana, deoarece aceste lucruri sunt conforme cu noțiunile și preferințele lor, iar ei le pot accepta cu ușurință. Satana îi determină pe oameni să facă lucruri care doar par să fie bune. Nu contează cât de rău este un lucru pe care l-ai făcut în spatele scenei, cât de coruptă este firea ta sau dacă ești o persoană rea sau nu; atât timp cât ți-ai deghizat aspectul exterior potrivit zicalelor și cerințelor impuse de Satana și atât timp cât alții te numesc o persoană bună, ești o persoană bună. Aceste cerințe și standarde îi încurajează în mod clar pe oameni să fie înșelători și răi, să poarte o mască, și îi împiedică să meargă pe calea cea dreaptă. Prin urmare, putem spune că fiecare gând și părere insuflată oamenilor de Satana îi conduce pe o cale greșită după alta? (Da.) Lucrarea pe care Dumnezeu vrea să o facă astăzi este de a le permite oamenilor să discearnă diversele erezii și sofisme ale Satanei, să vadă dincolo de aparențele lui și să-l respingă și, apoi, să-i tragă înapoi pe oameni de pe diversele lor căi rătăcitoare pe calea cea dreaptă, astfel încât să poată privi oamenii și lucrurile, să se poată comporta și acționa conform principiilor. Niciunul dintre aceste principii nu vine de la oameni, ci sunt adevărurile-principii. Când oamenii vor înțelege aceste adevăruri-principii și vor fi capabili să le practice și să intre în realitatea lor, cuvintele și viața lui Dumnezeu se vor întipări treptat în acești oameni. Dacă ei consideră cuvintele lui Dumnezeu ca pe viața lor, nu vor mai fi induși în eroare de Satana și nu vor mai merge pe calea greșită, calea Satanei, calea fără de întoarcere. Acești oameni nu-L vor trăda pe Dumnezeu indiferent cum îi induce în eroare și îi corupe Satana. Oricum se schimbă lumea și orice vremuri vin, viața lor nu se va degrada sau sfârși, deoarece acești oameni au cuvintele lui Dumnezeu ca pe viața lor și, întrucât viața lor nu se va degrada sau sfârși, ei vor coexista cu acest tip de viață și vor trăi veșnic. Este acesta un lucru bun? (Da.) Când sunt mântuiți, oamenii sunt binecuvântați din abundență!

Care este cel mai important lucru pentru voi în acest moment? Să fiți înzestrați cu mai mult din adevăr. Doar când ești înzestrat cu mai mult din adevăr și ai auzit, experimentat și înțeles mai mult, vei fi capabil să privești oamenii și lucrurile, să te comporți și să acționezi conform cuvintelor lui Dumnezeu și să știi exact care sunt adevărurile-principii. Doar atunci nu te vei rătăci și nu vei înlocui cuvintele lui Dumnezeu și adevărurile-principii cu voința omenească și cu gândurile și părerile pe care ți le-a insuflat Satana. Nu așa stau lucrurile? (Ba da.) Prin urmare, unul dintre cele mai importante și urgente lucruri pe care ar trebui să le faceți acum este să vă înzestrați cu adevărul și să înțelegeți mai mult din cuvintele lui Dumnezeu. Trebuie să vă concentrați asupra cuvintelor lui Dumnezeu. Cuvintele Sale includ multe lucruri și există multe aspecte ale adevărului. Trebuie să te înzestrezi cu toate aceste adevăruri fără întârziere. Dacă nu te înzestrezi, nu vei fi capabil să folosești cuvintele lui Dumnezeu drept temelie atunci când se întâmplă ceva și vei trata chestiunea doar potrivit voinței tale. În consecință, vei încălca principiile și fărădelegile tale vor rămâne asupra ta ca o pată. Dacă nu știi cum să cauți adevărul când se întâmplă ceva și doar abordezi situația potrivit voinței tale și ca să-ți atingi scopurile și dacă te bazezi pe voința ta și ai impurități, dar nu știi cum să reflectezi asupra ta și să devii conștient de tine însuți și nici nu știi cum să te compari cu cuvintele lui Dumnezeu, atunci nu te vei cunoaște pe tine însuți și nu vei fi capabil să te căiești cu adevărat. Dacă nu te căiești cu adevărat, cum te va vedea Dumnezeu? Asta înseamnă că ai o fire intransigentă și ești scârbit de adevăr, ceea ce va lăsa o altă pată și este o altă fărădelege gravă. Este benefic pentru tine să acumulezi multe pete și fărădelegi? (Nu.) Nu, nu este. Așadar, cum pot fi rezolvate fărădelegile? Anterior, am formulat un capitol intitulat „Fărădelegile îl vor conduce pe om în iad”. Asta înseamnă că fărădelegile sunt legate direct de finalul unei persoane. Ce se întâmplă cu oamenii care comit mereu fărădelegi? Unii dintre ei spun: „Nu a fost intenționat. Nu am intenționat să fac ceva rău în acel moment.” Este aceasta o scuză bună? Dacă nu ai intenționat, nu a fost oare o fărădelege? Nu trebuie să reflectezi și să te căiești? Nu a fost intenționat, dar nu a fost totuși o fărădelege? Nu ai făcut-o dinadins, dar ai jignit firea lui Dumnezeu și ai încălcat decretele administrative – nu este adevărat? (Ba da.) Așa stau lucrurile; prin urmare, a fost o fărădelege. Nu are rost să găsești scuze. Spui: „Sunt tânăr. Nu am multă educație și nu am multă experiență în societate. Nu am știut că era greșit – nu mi-a spus nimeni.” Sau spui: „Situația era prea periculoasă. Am făcut-o sub impulsul momentului.” Sunt acestea motive bune? Niciunul dintre acestea nu este un motiv bun. Dacă ai ocazia de a acționa potrivit voinței tale, ai și ocazia de a căuta adevărul și ar trebui să folosești adevărul drept principiu pentru acțiunile tale. Așadar, de ce ai ales să acționezi potrivit voinței tale când aveai ocazia de a căuta adevărul? Un motiv este că înțelegerea adevărului de către tine este prea superficială și, de obicei, nu acorzi importanță urmăririi adevărului și înzestrării cu cuvintele lui Dumnezeu. Există un alt motiv și o altă situație care sunt, de asemenea, adevărate: de obicei faci lucruri fără Dumnezeu sau cuvintele Sale în inima ta. Cuvintele lui Dumnezeu nu ți-au stăpânit niciodată inima. Ești obișnuit să fii îndărătnic și crezi în general că ai dreptate, conduci în general fiecare chestiune și faci în general lucrurile potrivit preferințelor tale. Treci doar prin procesul și formalitățile de a te ruga lui Dumnezeu. Cuvintele lui Dumnezeu nu au niciun loc în inima ta și nu pot domni asupra ei, iar Dumnezeu nu are niciun loc în inima ta și nu poate domni asupra ei. Ți se pare firesc să fii la conducere în tot ce faci și, drept urmare, încalci adevărurile-principii. Este aceasta o fărădelege? Este în mod sigur – este o fărădelege. Atunci, de ce oferi scuze? Nu există nicio scuză validă. O fărădelege este o fărădelege. În cazul în care comiți multe fărădelegi, afectezi interesele casei lui Dumnezeu și lucrarea bisericii și, în cele din urmă, mânii firea lui Dumnezeu, șansa ta la mântuire va fi nimicită. Aceasta e o interpretare exactă a capitolului „Fărădelegile îl vor conduce pe om în iad”; este o realitate. E cauzată de firile corupte ale oamenilor, care dau naștere la tot soiul de comportamente care, la rândul lor, constituie calea pe care merg oamenii. Această cale incorectă îi face pe oameni să comită tot felul de fărădelegi în momente importante și critice în timp ce-și îndeplinesc datoria. Dacă ai comis prea multe fărădelegi și acestea se acumulează, atunci șansa ta la mântuire s-a dus. De ce comit oamenii mereu fărădelegi? Motivul fundamental este că nu sunt niciodată (sau sunt rareori) înzestrați cu cuvintele lui Dumnezeu și că rareori fac vreun lucru pe baza cuvintelor lui Dumnezeu sau a adevărurilor-principii – în cele din urmă, ei comit mereu o fărădelege. Când comit fărădelegi, oamenii se iartă mereu pe ei înșiși și oferă motive și scuze precum: „Nu am intenționat să fac asta. Am avut intenții bune. S-a întâmplat pentru că situația era urgentă. A fost din cauza acestei persoane. S-a întâmplat din cauza a tot soiul de motive obiective…” Indiferent de motiv, dacă nu urmărești adevărul și nu acționezi potrivit cuvintelor lui Dumnezeu, având adevărul drept criteriul tău, vei fi predispus să comiți fărădelegi și să te opui lui Dumnezeu. Acesta e un fapt incontestabil. Pe baza acestui fapt, finalul tău va fi cel menționat de Mine anterior: „Fărădelegile îl vor conduce pe om în iad”. Acesta va fi sfârșitul tău. Înțelegi? (Da, înțeleg.)

Firea unor oameni e atât de intransigentă, iar ei sunt atât de lipsiți de scrupule, încât visează mereu cu ochii deschiși: „O mică fărădelege nu e nimic. Dumnezeu nu-i pedepsește pe oameni. El e milostiv și iubitor, este iertător și răbdător cu oamenii. Ziua lui Dumnezeu este încă departe. Voi urmări aceste adevăruri rostite de El mai târziu, când voi avea ocazia. Deși Dumnezeu a rostit aceste cuvinte pe un ton sincer și urgent, tot vor mai fi multe ocazii să credem în Dumnezeu și să fim mântuiți.” Ei sunt mereu nepăsători, nu au niciodată sentimentul urgenței, nu au o dorință imensă de Dumnezeu sau o sete de adevăr. Au mereu o inimă intransigentă și mereu ignoră complet adevărul și cererile din cuvintele lui Dumnezeu. Dacă își fac datoria cu acest gen de atitudine și în această stare, ce se va întâmpla până la urmă? Vor comite constant fărădelegi și vor căpăta pete! Este periculos ca o persoană să capete pete și să comită constant fărădelegi, netratând însă acest lucru cu seriozitate și fiind atât de nepăsătoare în această privință. Doar pentru că Dumnezeu nu te condamnă acum nu înseamnă că nu te va condamna în viitor. Pe scurt, o persoană care trăiește într-o astfel de stare este în pericol. Ea nu prețuiește cuvintele lui Dumnezeu, ocazia de a fi mântuită sau ocazia de a-și face datoria și, cu atât mai puțin, fiecare circumstanță orchestrată de Dumnezeu pentru ea. Este mereu indolentă și nepăsătoare și face totul într-o manieră neglijentă, imprecisă și neatentă. Acest tip de persoană este în pericol. Unii oameni încă au o părere bună despre ei, gândind: „Când fac lucruri, Dumnezeu este cu mine, am luminarea și îndrumarea lui Dumnezeu și uneori am disciplina Lui și El este cu mine în rugăciunile mele!” Harul lui Dumnezeu este abundent – cu siguranță suficient ca să te bucuri de el – poți să iei cât vrei și să nu-l epuizezi niciodată, dar ce contează? Harul lui Dumnezeu nu reprezintă adevărul, iar faptul că te bucuri de harul Său nu înseamnă că deții adevărul. Dumnezeu are milă față de fiecare persoană, dar mila Lui nu este exagerat de îngăduitoare. Dumnezeu are milă pentru viața omenească și pentru fiecare ființă creată, însă acest lucru nu înseamnă că El nu are principii în lucrarea Sa, că nu are o fire dreaptă și că standardele pe care le cere de la oameni și cu care îi evaluează se vor schimba. Înțelegi? (Da.) Simți că Dumnezeu nu S-a mâniat niciodată pe tine, că este mereu blând și grijuliu cu tine și că te îngrijește, iubește și prețuiește enorm. Simți căldura, aprovizionarea, ajutorul și chiar favoritismul și bunăvoința lui Dumnezeu. Simți că Dumnezeu te iubește cel mai mult și, chiar dacă îi abandonează pe alții, nu te va abandona niciodată pe tine. Prin urmare, ești plin de încredere în tine și simți că ești îndreptățit să nu urmărești adevărul, să nu suferi și să nu plătești un preț în timp ce îți îndeplinești datoria și să nu cauți o schimbare a firii. Cu siguranță Dumnezeu nu te va abandona. Se bazează această încredere mare a ta pe cuvintele lui Dumnezeu? Dacă într-o zi chiar nu vei putea simți prezența lui Dumnezeu, te vei panica în inima ta și vei gândi: „Se poate ca Dumnezeu să mă fi părăsit?” Ar trebui să-ți fie clar care va fi finalul tău. Oamenii care nu urmăresc adevărul și sunt prea neprihăniți de sine cu siguranță nu vor sfârși bine. Atunci când Dumnezeu îi iubește și îi prețuiește pe oameni, când are milă față de ei, Își revarsă harul asupra lor sau chiar tratează favorabil ori binevoitor o anumită parte a oamenilor, precum și substanța acestor acțiuni, scopul Lui nu este în niciun caz să te menajeze sau să te răsfețe, să te conducă pe calea greșită sau să te abată de la calea corectă ori să te facă să întorci spatele adevărului sau adevăratei căi. Scopul lui Dumnezeu când face toate acestea este să te sprijine când mergi pe calea cea dreaptă, să te facă să ai o inimă care are o dorință imensă față de El, să-ți sporească credința în El și apoi să ai o inimă cu frică adevărată de El. Dacă vrei mereu să te bucuri de răsfățul lui Dumnezeu și să fii protejatul Lui, atunci spun că te înșeli. Nu ești protejatul lui Dumnezeu, iar bunăvoința sau favoritismul Lui pentru tine cu siguranță nu înseamnă răsfăț sau menajare. Scopul lui Dumnezeu când face toate acestea este să-ți îngăduie să-I prețuiești cuvintele, să accepți adevărul și să fii întărit de bunăvoința și binecuvântările Sale, astfel încât să ai voința și perseverența de a merge pe calea urmăririi adevărului și de a merge pe calea cea dreaptă în viață. Desigur, se poate spune cu siguranță că, atunci când Dumnezeu rostește aceste adevăruri, tu ai fost aprovizionat, ai câștigat viață și te-ai bucurat de iubirea Lui. Dacă poți să-L slăvești pe Dumnezeu pentru bunăvoința Lui, să stai ferm pe locul tău corect, să fii mai înzestrat cu cuvintele lui Dumnezeu, să-I prețuiești mai mult cuvintele, să cauți adevărurile-principii când îți faci datoria și să te străduiești să privești oamenii și lucrurile, să te comporți și să acționezi conform cuvintelor lui Dumnezeu, atunci nu L-ai dezamăgit. Pe de altă parte, dacă profiți de bunăvoința și favoritismul lui Dumnezeu față de tine, dacă nu ții seama de mila Lui față de tine, dacă insiști să faci lucrurile după cum crezi și te porți cu îndărătnicie și nechibzuință, nu te înzestrezi niciodată cu cuvintele lui Dumnezeu, nu ai voința să tinzi spre adevăr sau nu privești oamenii și lucrurile, nu te comporți și nu acționezi conform cuvintelor lui Dumnezeu, cu adevărul drept criteriu, decât ca să te bucuri de harul lui Dumnezeu și să ai o părere bună despre tine, atunci nu te ridici la înălțimea așteptărilor lui Dumnezeu – cu alte cuvinte, când Îl dezamăgești în repetate rânduri pe Dumnezeu, mai devreme sau mai târziu harul, mila și bunătatea iubitoare a lui Dumnezeu față de tine se vor epuiza. Ziua epuizării acelor lucruri este ziua în care Dumnezeu Își ia tot harul Său. Când nici măcar nu vei simți prezența lui Dumnezeu, vei ști ce simți cu adevărat în sinea ta. Va fi întuneric înlăuntrul tău. Te vei simți abătut și neliniștit, îngrijorat și pustiit. Vei simți că viitorul este nesigur. Vei fi înfricoșat și vei avea o stare permanentă de neliniște. Acesta e un lucru îngrozitor. Prin urmare, oamenii trebuie să învețe să prețuiască tot ce le-a dat Dumnezeu, să prețuiască datoria pe care ar trebui să o îndeplinească și, în același timp, să știe să răspundă pe măsură. De fapt, cerința lui Dumnezeu ca tu să răspunzi pe măsură nu se referă la mărimea contribuției tale în numele Lui sau la cât de răsunătoare este mărturia ta pentru El. Ce vrea Dumnezeu este să mergi pe calea cea dreaptă, calea pe care îți cere să mergi. Harul lui Dumnezeu este suficient pentru ca oamenii să se bucure de el. El nu-Și revarsă cu zgârcenie harul asupra oamenilor, nici nu va regreta că Și-a revărsat harul asupra lor. Dacă binecuvântează o persoană și este binevoitor față de ea, Dumnezeu face mereu aceste lucruri de bunăvoie. Înfăptuirea acestora face parte din esența, firea și identitatea Lui. El nu regretă niciodată și nu are remușcări pentru că le oferă oamenilor aceste lucruri. Cu toate acestea, să spunem că oamenii nu disting binele de rău sau nu știu să aprecieze favorurile. Ei Îl decepționează mereu pe Dumnezeu și Îl dezamăgesc din nou și din nou. Oricât de mare e prețul pe care l-a plătit Dumnezeu sau cât de mult a așteptat El, oamenii tot Îl ignoră și nu-I înțeleg bunele intenții. Ei caută doar să se bucure de harul lui Dumnezeu – cu cât mai mult, cu atât mai bine. Indiferent de cât de mult din harul și binecuvântările lui Dumnezeu se bucură ei, nu știu să-I împărtășească dragostea sau să-și întoarcă inima spre Dumnezeu și să-L urmeze. Credeți că Dumnezeu va fi mulțumit dacă oamenii Îl tratează așa? (Nu.) Ce fel de atitudine adevărată ar trebui să aibă o persoană pentru a-L mulțumi pe Dumnezeu? Oamenii trebuie să se căiască, să aibă manifestări practice și să-și îndeplinească bine datoria. Nu trebuie să se agațe de diverse justificări și scuze. Harul, iertarea și mila lui Dumnezeu pentru omenire nu sunt un capital cu care să vă răsfățați, nici scuze ca să vă răsfățați. Orice ar face Dumnezeu sau ce fel de efort, preț sau gând investește în oameni, El are un singur scop final. Mai exact, El speră că oamenii se vor întoarce spre calea cea dreaptă și vor merge pe ea. Care este calea cea dreaptă? Este cea de a urmări și a deveni mai înzestrat cu adevărul. Dacă acea cale pe care merg oamenii este în conformitate cu cuvintele lui Dumnezeu, având adevărul drept criteriu, atunci prețul pe care Dumnezeu îl investește în oameni și toate așteptările Sale de la ei vor fi răsplătite. Credeți că Dumnezeu are așteptări mari de la oameni? (Nu.) Dumnezeu nu are așteptări mari de la oameni și are suficientă răbdare și dragoste pentru a aștepta întoarcerea lor. Când te întorci la Dumnezeu, El nu-ți va acorda pur și simplu niște har și binecuvântări, ci te va aproviziona, te va sprijini și îndruma în adevăr, în viață și pe calea pe care mergi. Dumnezeu va face o lucrare chiar mai mare asupra ta. Asta așteaptă El. Înainte de a face această lucrare, Dumnezeu îi îndrumă neobosit pe oameni, îi sprijină și Își revarsă harul și binecuvântările asupra lor. Toate acestea nu fac parte din intenția inițială a lui Dumnezeu, nici nu sunt ceva ce dorește El în mod deosebit să facă, dar nu are de ales decât să Se oblige să plătească orice preț pentru oameni și să facă această lucrare neapărat. Ceea ce vrea Dumnezeu în cele din urmă după ce face toată această lucrare este să vadă că oamenii se pot întoarce. Dacă Îi înțeleg intențiile și gândirea și înțeleg de ce dorește El neapărat să facă aceasta, atunci oamenii Îi vor recunoaște frumusețea, vor avea ceva statură și vor crește. Când oamenii încep să fie meticuloși și să depună eforturi pentru fiecare adevăr oferit lor de Dumnezeu și când încep să intre în realitatea fiecărui adevăr, Dumnezeu este mulțumit. Atunci nu mai este nevoit să facă lucrarea simplă de a fi lângă oameni, de a-i alina, îmboldi și îndemna. În schimb, le poate furniza mai multe în ceea ce privește adevărul, viața și pe calea pe care merg ei. El poate face o lucrare mai măreață și mai concretă asupra oamenilor. De ce preferă Dumnezeu să facă acest tip de lucrare? Pentru că, în timp ce săvârșește o astfel de lucrare, El vede speranță în oameni, le vede viitorul și vede că oamenii sunt uniți cu El în inimă și minte. Acesta este un lucru infinit de măreț atât pentru oameni, cât și pentru Dumnezeu, și ceva mult așteptat de El. Când o persoană pășește pe calea urmăririi adevărului, va avea treptat mai multă putere și statură reală cu care să se lupte cu Satana și va mărturisi ferm pentru Dumnezeu, iar Dumnezeu va avea mai multă speranță de a vedea încă o ființă umană creată ridicându-se și luptând pentru El împotriva Satanei. Aceasta e gloria lui Dumnezeu. Pe măsură ce oamenii cresc în statură, devin tot mai puternici, sunt martori mai mult și mai mult, au mai multă teamă de Dumnezeu și devin mai supuși față de El, înseamnă că există speranța ca Dumnezeu să câștige un grup de biruitori și să fie slăvit prin oameni și în mijlocul acestora. Este acesta un lucru bun? (Da.) Asta așteaptă Dumnezeu și acestea sunt speranța și așteptarea Lui de la voi. El așteaptă acest lucru de mult timp. Dacă oamenii înțeleg și sunt capabili să țină seama de inima lui Dumnezeu, vor lucra la ceea ce le cere El și vor plăti prețul pentru ceea ce le cere. Ei vor depune orice efort pentru a coopera cu ceea ce dorește Dumnezeu să facă, Îi vor împlini dorințele și-I vor alina inima. Însă dacă nu dorești să faci asta, Dumnezeu nu te va forța. Spui: „De ce nu vreau asta? De ce nu vreau să fac ce cere Dumnezeu? De ce mă simt neliniștit, stânjenit și reticent să mă supun când mă gândesc la îndeplinirea cerințelor lui Dumnezeu?” Nu ești obligat să îndeplinești cerințele lui Dumnezeu; este ceva voluntar. Ai dreptul să alegi și ești liber. Dumnezeu nu-i obligă pe oameni. Doar vă spun aceasta astfel încât să puteți înțelege pe deplin realitatea a ceea ce vrea Dumnezeu să realizeze, responsabilitatea pe care o purtați și ce așteaptă Dumnezeu de la voi. Este clar? (Da.) E bine că este clar. Dacă e clar, inimile oamenilor vor fi conștiente. Oamenii vor ști la ce să lucreze în continuare, ce să facă și ce preț trebuie să plătească; vor avea o direcție.

Astăzi am avut părtășie despre zicala privind conduita morală, „Cuvântul unui gentleman este legământul lui”. După ce am avut părtășie anterior despre mai multe zicale legate de conduita morală care sunt promovate de Satana, această zicală devine puțin mai ușor de discernut. Indiferent despre ce zicală despre conduita morală este vorba, Satana practic vrea să folosească un tip de afirmație pentru a forța și îngrădi comportamentul uman și, apoi, pentru a forma o tendință în societate. Prin crearea acestei tendințe, vrea să inducă în eroare, să controleze și să întemnițeze mințile întregii omeniri și, astfel, să întoarcă întreaga omenire împotriva lui Dumnezeu. După ce oamenii sunt împotriva lui Dumnezeu, Satana vrea să vadă că Dumnezeu nu are cum să acționeze asupra oamenilor sau să facă o lucrare. Acesta e scopul pe care Satana vrea să-l atingă și aceasta e esența tuturor acestor lucruri pe care le face Satana. Indiferent ce aspect al comportamentului sau ce gânduri și păreri reprezintă, aceste zicale legate de conduita morală pe care le promovează Satana sunt, în orice caz, irelevante pentru adevăr și, în plus, sunt contrare adevărului. Cum ar trebui să trateze oamenii aceste zicale despre conduita morală pe care le promovează Satana? Un principiu foarte simplu și elementar este că orice afirmație vine de la Satana este ceva ce ar trebui să expunem, să analizăm, să vedem dincolo de aparențe și să respingem. Întrucât vin de la Satana, dacă inimile noastre văd dincolo de aparențele lor, le putem condamna și respinge. Nu putem permite ca lucrurile Satanei să existe în biserică și să-i inducă în eroare, să-i corupă și să-i tulbure pe aleșii lui Dumnezeu. Trebuie atins scopul ca aleșii lui Dumnezeu să-l respingă pe Satana și nici măcar o fărâmă din ereziile și sofismele Satanei să nu se vadă în ei. În locul acestor erezii și sofisme, cuvintele lui Dumnezeu și adevărul ar trebui să domnească peste inimile aleșilor Săi și să devină viețile lor. Acest tip de omenire este cel pe care Dumnezeu dorește să-l câștige. Să încheiem aici părtășia de astăzi.

9 iulie 2022