Răspuns:

În religie, unii oameni cred că pastorii și bătrânii religioși sunt cu toții aleși și stabiliți de Domnul. De aceea, oamenii ar trebui să asculte de ei. Are o asemenea interpretare o bază în Biblie? Este evidențiată prin cuvântul Domnului? Are mărturia Duhului Sfânt și confirmarea lucrării Duhului Sfânt? Dacă toate răspunsurile sunt „nu”, atunci nu cumva ceea ce crede majoritatea, că pastorii și bătrânii sunt cu toții aleși și stabiliți de Domnul, vine din teoriile și închipuirile oamenilor? Haideți să ne gândim la asta! În Epoca Legii, Moise a fost ales și stabilit de Dumnezeu. Asta înseamnă că toți liderii iudei din Epoca Legii au fost aleși și desemnați de Dumnezeu? În Epoca Harului, cei 12 apostoli ai Domnului Isus au fost toți aleși și unși de Însuși Domnul Isus. Asta înseamnă că toți pastorii și bătrânii din Epoca Harului au fost aleși și desemnați personal de către Domnul? Mulți oameni preferă să respecte regulile stabilite și nu abordează lucrurile în concordanță cu faptele. Drept urmare, ei se închină orbește oamenilor și îi urmează pe aceștia. Care este problema aici? De ce oamenii nu pot face diferența între aceste lucruri? De ce nu pot ei căuta adevărul cu privire la aceste lucruri?

Putem vedea din ceea ce este consemnat în Biblie că, în fiecare Epocă a lucrării Sale, Dumnezeu alege și unge pe unii oameni pentru a fi implicați în lucrarea Lui. Iar cei care sunt numiți și folosiți de Dumnezeu însuși, sunt confirmați prin cuvântul Său. Chiar dacă nu sunt, cel puțin există confirmarea lucrării Duhului Sfânt. Exact ca în Epoca Legii, când Dumnezeu l-a uns pe Moise să-i conducă pe israeliți. Acest lucru este dovedit prin cuvintele lui Dumnezeu. Iahve Dumnezeu a spus, „Strigătul israeliților a ajuns până la Mine; am văzut cum îi asupresc egiptenii. Acum, vino, căci te voi trimite la Faraon să-Mi scoți poporul din Egipt!” (Exodul 3:9-10). În Epoca Harului, Domnul Isus i-a uns pe cei 12 apostoli să păstorească bisericile. Acest lucru este dovedit și de cuvintele Domnului. Așa cum a spus Domnul Isus când l-a uns pe Petru: „Simon, fiul lui Ioan, Mă iubești?” „Paște oile Mele!” (Ioan 21:17). „Îți voi da cheile Împărăției Cerurilor și orice vei lega pe pământ va fi legat în ceruri, iar orice vei dezlega pe pământ va fi dezlegat în ceruri” (Matei 16:19). Astfel vedem că oricine este uns și folosit de Dumnezeu este confirmat prin cuvântul lui Dumnezeu, chiar dacă nu există niciun cuvânt al lui Dumnezeu ca dovadă, ar trebui cel puțin să aibă confirmarea lucrării Duhului Sfânt. Toată lucrarea lor este susținută de Dumnezeu. A te supune lucrării și conducerii lor înseamnă a te supune lui Dumnezeu. Oricine dintre noi se împotrivește unui om pe care îl unge Dumnezeu și îl folosește, se împotrivește lui Dumnezeu și va fi blestemat și pedepsit de Dumnezeu. La fel ca și în Epoca Legii, Core, Datan și neamul lor i s-au împotrivit lui Moise. Ce s-a întâmplat până la urmă? Ei au fost pedepsiți direct de Dumnezeu. Dumnezeu a făcut ca pământul să se deschidă și să-i înghită pe toți. Toată lumea știe lucrul acesta. În Epoca Harului, toți apostolii unși de Domnul Isus au confirmarea cuvântului Domnului. Dar pastorii și bătrânii religioși de astăzi sunt unși de Domnul? Este lucrul acesta dovedit prin cuvântul Domnului? Cei mai mulți dintre ei sunt educați în școli teologice și au diplome de absolvire în teologie, pe care s-au bazat ca să devină pastori, nu pentru că Duhul Sfânt i-a numit personal și i-a folosit. Nu așa stau lucrurile? Cine dintre noi a văzut că Duhul Sfânt este mărturie sau unge personal un pastor? Asta nu se întâmplă niciodată! Dacă sunt într-adevăr unși de Domnul, ar exista cu siguranță adevărata mărturie a Duhului Sfânt și mulți credincioși drept martori. Prin urmare, pastorii și bătrânii religioși nu sunt toți unși de Domnul. Asta e sigur! Am auzit că există chiar pastori care nu cred că Domnul Isus a venit pe pământ fiind zămislit de Duhul Sfânt. Ei nu cred că „zămislirea de către Duhul Sfânt” are fundament sau că e în conformitate cu știința. E chiar și mai puțin probabil ca oamenii aceștia să admită că Hristos este manifestarea lui Dumnezeu. Dacă ar fi existat astfel de pastori în timpul cât Domnul Isus a lucrat, cu siguranță că nu L-ar fi acceptat pe Domnul Isus. Atunci cum ar trata ei arătarea și lucrarea lui Dumnezeu întrupat din zilele de pe urmă? Toți ar fi la fel ca preoții cei mai de seamă evrei, la fel ca fariseii și cărturarii, nesocotindu-L cu îndărătnicie și împotrivindu-se Domnului Isus. Atunci astfel de pastori și bătrâni sunt oameni care ascultă din toată inima de Dumnezeu? Ei nici măcar nu cred în Dumnezeu întrupat și, în plus, nu admit adevărurile exprimate de Dumnezeu întrupat. Nu sunt acești oameni niște anticriști? Și atunci ideea că „pastorii și bătrânii religioși sunt unși și folosiți de Domnul” mai stă în picioare? Dacă noi susținem în continuare că acești pastori și bătrâni sunt unși și folosiți de Dumnezeu, atunci nu înseamnă asta o defăimare și o calomniere a lui Dumnezeu? Oare Dumnezeu i-ar unge și i-ar folosi pe acești necredincioși și anticriști pentru a conduce poporul ales al lui Dumnezeu? Nu este un astfel de punct de vedere prea absurd, prea greșit? Nu este asta o răstălmăcire a faptelor, o confuzie între alb și negru?

Acum ne-am lămurit cu toții, după cîteva comunicări. Toți cei unși și folosiți de Dumnezeu sunt confirmați personal de El, și au, cel puțin, confirmarea și efectele lucrării Duhului Sfânt, și pot ajuta aleșii lui Dumnezeu să obțină provizii pentru viață și o păstorire adevărată. Deoarece Dumnezeu este drept, sfânt, toți cei unși și folosiți de Dumnezeu sunt cu siguranță după voia lui Dumnezeu. Cu siguranță că nu sunt niște farisei ipocriți, și, mai mult, nu urăsc adevărul și nu sunt anticriști care se împotrivesc lui Dumnezeu. Atunci să ne îndreptăm atenția către pastorii și liderii religioși de astăzi. Cei mai mulți dintre ei sunt educați în școli teologice și nu sunt unși și folosiți personal de Dumnezeu. Ei doar studiază teologia și Biblia. Lucrarea și predicile lor se concentrează doar pe discuții despre cunoașterea biblică, despre teologie, sau despre personaje și istorisiri din Biblie, contexte istorice și așa mai departe. În plus, ceea ce fac ei este să-i învețe pe oameni să practice ritualuri religioase și să respecte reguli. Ei nu acordă niciodată atenție comunicării adevărului din cuvintele lui Dumnezeu, nici nu-i îndrumă pe oameni să practice și să experimenteze cuvintele lui Dumnezeu sau să fie cu băgare de seamă la poruncile Lui. Ei nu discută niciodată cum să se cunoască pe ei înșiși și experiențe reale despre intrarea în viață, și, mai mult, nu discută niciodată despre adevărata cunoaștere a lui Dumnezeu. Poate o astfel de lucrare și predici să obțină lucrarea Duhului Sfânt? Poate o astfel de slujire să satisfacă intențiile lui Dumnezeu? Ne poate îndruma pe noi să practicăm adevărul și să intrăm pe făgașul corect al credinței în Dumnezeu? Explicând Biblia în felul acesta, nu merg ei pe propria lor cale și se împotrivesc lui Dumnezeu? Mai ales când Dumnezeu Atotputernic exprimă adevăruri și Își desfășoară lucrarea de judecată din zilele de pe urmă, acești lideri religioși știu clar că spusele lui Dumnezeu Atotputernic sunt toate adevărul și pot purifica și mântui oamenii și, totuși, ei nu le caută și nu le acceptă. Și mai rău este că ei nu le permit credincioșilor să citească spusele lui Dumnezeu Atotputernic sau să asculte glasul lui Dumnezeu. Ca să-și protejeze statutul social și modul de viață, ei Îl calomniează cu îndârjire și Îl condamnă pe Dumnezeu Atotputernic, chiar colaborând cu PCC, regimul satanic, pentru arestarea și persecutarea evangheliștilor. Cum se deosebesc acțiunile și comportamentul acestor pastori și bătrâni de cele al fariseilor care s-au împotrivit Domnului Isus pe atunci? Nu ne împiedică și pe noi să acceptăm adevărata cale? Cum ar fi putut oamenii aceștia care urăsc adevărul și se împotrivesc lui Dumnezeu să fie unși și folosiți de Dumnezeu? I-ar numi Dumnezeu pe oamenii aceștia care urăsc adevărul, care obstrucționează voia lui Dumnezeu, să conducă poporul ales al lui Dumnezeu? Cu siguranță nu. Acesta e adevărul!

Unii oameni absurzi din cercurile religioase folosesc adesea greșit cuvinte din Biblie pentru a institui reguli. Ei susțin că fariseii ipocriți și pastorii religioși sunt cu toții unși și folosiți de Dumnezeu. Nu înseamnă asta o împotrivire îndârjită și o hulă împotriva lui Dumnezeu? Mulți oameni nu știu cum să facă deosebirea. Ei cred în Domnul, dar nu-L preamăresc, în schimb pledează pentru daruri, poziții sociale și putere, și, în plus, cred orbește și să se închină pastorilor și bătrânilor. Ei nu pot distinge dacă o persoană are lucrarea Duhului Sfânt și realitatea adevărului. Ei cred că, dacă au o diplomă și iscusință și pot analiza Biblia, înseamnă că au fost acceptați și unși de Dumnezeu și că trebuie să li se dea ascultare. Unii oameni sunt chiar mai absurzi și cred că, ascultând de pastori și de bătrâni, ascultă de Dumnezeu, și că, împotrivindu-se pastorilor și bătrânilor, se împotrivesc lui Dumnezeu. Dacă ne luăm după aceste teoriii, preoții iudei de seamă, cărturarii și fariseii, care erau toți familiarizați cu Biblia și care explicau adesea Biblia altora, dar I s-au împotrivit și L-au condamnat pe Domnul Isus când S-a arătat și a lucrat, și chiar L-au răstignit, erau ei oameni unși și folosiți de Dumnezeu? Dacă cineva i-a urmat pe liderii iudei când aceștia I s-au împotrivit și L-au nesocotit pe Domnul Isus, asta înseamnă că au ascultat de Dumnezeu? Puteți spune că aceia care i-au respins pe conducătorii iudei și L-au urmat pe Domnul Isus I s-au împotrivit lui Dumnezeu? Aceasta arată că ideea că „Ascultarea de pastori și de bătrâni înseamnă ascultarea de Dumnezeu, împotrivirea față de pastori și bătrâni înseamnă împotrivirea față de Dumnezeu” este într-adevăr absurdă și eronată! Nouă, credincioșilor lui Dumnezeu, ar trebui să ne fie clar că dacă pastorii și bătrânii religioși se împotrivesc lui Dumnezeu, iar calea pe care o urmează trădează adevărul și este împotriva lui Dumnezeu, atunci ar trebui să stăm de partea lui Dumnezeu, să-i dăm în vileag și să-i respingem. Aceasta este ascultarea adevărată de Dumnezeu. Aceasta înseamnă să lași întunericul pentru lumină și să satisfaci intențiile lui Dumnezeu. Prin urmare, când vine vorba de modul în care să-i tratezi pe pastori și pe bătrâni, noi ar trebui să urmărim adevărul și să înțelegem intențiile lui Dumnezeu. Dacă pastorii și bătrânii sunt oameni care iubesc adevărul și urmăresc adevărul, atunci ei vor avea cu siguranță lucrarea Duhului Sfânt și vor fi capabili să ne îndrume să practicăm și să experimentăm cuvintele lui Dumnezeu, să ne temem de El și să ne îndepărtăm de rău. Respectarea și urmarea acestor oameni corespund intențiilor lui Dumnezeu! Dacă ei nu iubesc adevărul și urmăresc doar să explice cunoștințele lor biblice și teoriile teologice ca să se umfle în pene și să-și construiască o reputație, ca să ne facă să ne închinăm lor și să ascultăm de ei, și nu Îl preamăresc pe Dumnezeu, nu-I sunt martori și nu ne îndrumă să practicăm și să experimentăm cuvintele lui Dumnezeu, atunci ei sunt oameni care au fost osândiți și blestemați de Dumnezeu, iar noi ne vom împotrivi lui Dumnezeu dacă continuăm să-i premărim, să-i urmăm și să-i ascultăm pe ei. Aceasta ar fi total împotriva intențiilor lui Dumnezeu.

Fragment din „Întrebări clasice și răspunsuri despre Evanghelia Împărăției”

Ce înseamnă, exact, să-L ascultăm și să-L urmăm pe Dumnezeu? În ceea ce privește acest aspect al adevărului, haideți să citim mai întâi un pasaj din cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic: „Cel mai important aspect în urmarea lui Dumnezeu este ca totul să fie în conformitate cu cuvintele lui Dumnezeu de astăzi: indiferent dacă tu cauți pătrunderea în viață sau împlinirea voii lui Dumnezeu, totul ar trebui să fie centrat pe cuvintele lui Dumnezeu de astăzi. Dacă ceea ce comunici și cauți nu este centrat în jurul cuvintelor lui Dumnezeu de astăzi, atunci ești străin de cuvintele lui Dumnezeu și în totalitate lipsit de lucrarea Duhului Sfânt. Dumnezeu dorește oameni care să-I calce pe urme. Indiferent cât de minunat și pur este ceea ce ai înțeles înainte, Dumnezeu nu dorește așa ceva și, dacă nu poți renunța la astfel de lucruri, atunci acestea vor fi un obstacol imens în calea pătrunderii tale în viitor. Toți cei care sunt capabili să urmeze lumina prezentă a Duhului Sfânt sunt binecuvântați. Oamenii din veacurile trecute au călcat, de asemenea, pe urmele pașilor lui Dumnezeu, dar nu au putut să urmeze până astăzi; aceasta este binecuvântarea oamenilor din zilele de pe urmă. Cei care pot urma lucrarea prezentă a Duhului Sfânt și care sunt capabili să urmeze pașii lui Dumnezeu astfel încât să-L urmeze pe Dumnezeu oriunde îi conduce – aceștia sunt oameni care sunt binecuvântați de Dumnezeu. Cei care nu urmează lucrarea prezentă a Duhului Sfânt nu au pătruns în lucrarea cuvintelor lui Dumnezeu și, indiferent cât de mult lucrează, cât de mari sunt suferințele lor sau cât de mult se zbat, nimic din acestea nu înseamnă ceva pentru Dumnezeu, iar El nu îi va lăuda. […] «Urmărirea lucrării Duhului Sfânt» înseamnă să înțelegi voia lui Dumnezeu astăzi, să fii capabil să acționezi în conformitate cu cerințele actuale ale lui Dumnezeu, să fii capabil să-L asculți și să-L urmezi pe Dumnezeul de astăzi și să pătrunzi în conformitate cu cele mai noi cuvântări ale lui Dumnezeu. Numai unul ca acesta e cineva care urmează lucrarea Duhului Sfânt și este în curentul Duhului Sfânt. Astfel de oameni nu numai că sunt capabili să primească lauda lui Dumnezeu și să-L vadă pe Dumnezeu, ci pot și să cunoască, din ultima lucrare a Sa, firea lui Dumnezeu și, de asemenea, noțiunile și neascultarea omului, natura și substanța omului; în plus, sunt capabili să obțină în mod gradual schimbări în firea proprie în timpul slujirii lor. Numai astfel de oameni sunt cei care sunt în stare să-L câștige pe Dumnezeu și care într-adevăr au găsit calea cea adevărată” („Cunoaște cea mai recentă lucrare a lui Dumnezeu și urmează-I pașii” din Cuvântul Se arată în trup). A-L urma pe Dumnezeu se referă în primul rând la urmarea lucrării actuale a lui Dumnezeu, la supunerea și practicarea cuvintelor Lui actuale, capacitatea de a respecta poruncile lui Dumnezeu, căutarea voii Lui în toate chestiunile, practicarea în conformitate cu voia lui Dumnezeu și supunerea absolută față de lucrarea și de îndrumarea Duhului Sfânt. În cele din urmă, se referă la transformarea într-o persoană care practică adevărul și urmează voia lui Dumnezeu. Doar acest gen de persoană este un adept al lui Dumnezeu, cineva care dobândește mântuirea Lui. Dacă ne bazăm și slăvim în mod deschis Biblia în credința noastră, dar în realitate practica și experiența noastră sunt conform cu învățăturile și cuvintele oamenilor din Biblie în loc să ne supunem și să practicăm cuvântul lui Dumnezeu din Biblie și dacă nu sesizăm intențiile lui Dumnezeu, ci respectăm doar ceremoniile și regulile religioase, acest lucru înseamnă că-i urmăm pe oameni. Dacă urmăm și practicăm cuvintele oamenilor din Biblie ca și cum ar fi cuvintele lui Dumnezeu, considerându-L însă pe Domnul Isus o simplă marionetă, ignorându-I cuvintele și nefăcând nimic ca să-I urmăm poruncile, atunci vom fi cu siguranță respinși și blestemați de Domnul Isus, întocmai așa cum au fost fariseii ipocriți. Sunt mulți oameni care au credință în Domnul, dar venerează orbește celebrități spirituale sau pastori și prezbiteri – ei îi venerează pe fariseii ipocriți. Orice s-ar abate asupra lor, ei caută imediat îndrumare la pastori și prezbiteri, procedând la fel când vine vorba să investigheze adevărata cale. Ca urmare, sunt înșelați și îndrumați greșit de fariseii ipocriți și de conducătorii religioși și pășesc pe calea împotrivirii față de Dumnezeu – acestea sunt consecințele și concluziile urmării omului, și nu a lui Dumnezeu. Singura cale de a-L urma cu adevărat pe Dumnezeu este să ne bazăm credința doar pe urmarea lucrării Duhului Sfânt, urmărind cuvintele actuale ale lui Dumnezeu, pașii lucrării Duhului Sfânt și făcând tot ce ne stă în putință pentru a ne îndeplini îndatoririle. În special când Dumnezeu Își face lucrarea de judecată din zilele de pe urmă, lumea religioasă a pierdut lucrarea Duhului Sfânt și a devenit pustiită. Când suntem obligați să căutăm adevărata cale, trebuie să ne îndreptăm atenția chiar și mai mult spre căutarea cuvintelor Duhului Sfânt pentru biserici; trebuie să căutăm cuvintele și cuvântările lui Dumnezeu și lucrarea Duhului Sfânt. Dacă nu căutăm cuvintele și lucrarea Duhului Sfânt, dacă nu suntem capabili să auzim glasul lui Dumnezeu sau să dobândim hrana cuvintelor Lui actuale, atunci vom fi în schimb eliminați, izgoniți în timpul lucrării lui Dumnezeu din zilele de pe urmă, căzând în întuneric, plângând și scrâșnind din dinți. Oamenii care Îl urmează și se supun cu adevărat lui Dumnezeu nu vor fi niciodată abandonați de El. Cei care îi venerează pe pastori și prezbiteri se supun omului și sunt adepții omului. Aceștia vor fi expuși în cele din urmă de lucrarea lui Dumnezeu – vor fi eliminați și dați deoparte.

Chiar dacă strigăm în gura mare că avem credință în Dumnezeu și că ar trebui să-L urmăm doar pe Dumnezeu și să ne supunem Lui, ce se întâmplă în realitate nu este, însă, același lucru. Putem vedea clar acest lucru din modul în care cei de credință iudaică din Epoca Harului L-au tratat pe Domnul Isus, spre deosebire de modul în care i-au tratat pe Petru, Ioan și ceilalți. Domnul Isus Și-a înfăptuit noua lucrare, a rostit adevărul și a adus calea spre căință, dar cea mai mare parte a poporului evreu din acele vremuri a ascultat doar învățăturile arhiereilor și ale fariseilor. Ei nu au acceptat lucrarea și cuvintele Domnului Isus și, drept urmare, au pierdut mântuirea Lui. În aparență, credeau în Dumnezeu, dar, în realitate, credeau în arhierei, scribi și farisei. Cu toate acestea, Petru, Ioan, Matei, Filip și alții au văzut că lucrarea și cuvintele Domnului Isus au autoritate și putere și că sunt adevărul. Ei au văzut că lucrarea și cuvintele Domnului Isus vin de la Dumnezeu, așa că L-au urmat îndeaproape. Nu au fost deloc controlați de către farisei, fiind cei care L-au urmat și L-au ascultat într-adevăr pe Dumnezeu. În zilele de pe urmă, singura cale de a-L urma și a ne supune lui Dumnezeu este să acceptăm și să ne supunem lucrării de judecată a lui Dumnezeu Atotputernic, ceea ce împlinește profeția din Cartea Apocalipsei: „Ei Îl urmează pe Miel oriunde merge” (Apocalipsa 14:4). În prezent, conducătorii lumii religioase joacă rolul fariseilor evrei, făcând toate eforturile pentru a slăvi cuvintele omului din Biblie, trădând însă cuvintele Domnului Isus. Chiar mai absurd, aceștia se folosesc de Biblie, citând versete scoase din context pentru a condamna lucrarea lui Dumnezeu din zilele de pe urmă – fac aceasta pentru a-i înșela, înrobi și controla pe credincioși, De exemplu, Domnul Isus a afirmat clar că doar „ci doar acela care face voia Tatălui Meu, Care este în ceruri” (Matei 7:21). va intra în Împărăția cerurilor. În rândul conducătorilor din lumea religioasă, se spune însă că tot ce trebuie să facem în credința noastră este să lucrăm din greu și că vom putea apoi să intrăm în Împărăția cerurilor și că Împărăția cerurilor este ceva ce poate fi căpătat prin forță. Domnul Isus ne-a cerut: „Domnului, Dumnezeul tău, să te închini și numai Lui să-I slujești!” (Matei 4:10), dar unele așa-zise celebrități spirituale îi determină pe credincioși să caute cum să devină Dumnezeu sau cum să devină regi și să-și exercite puterea asupra tuturor națiunilor și tuturor popoarelor, ceea ce este de-a dreptul revoltător. Conducătorii din lumea religioasă lucrează în aparență pentru Domnul și țin predici, dar, în realitate, răspândesc doar învățăturile omului, promovându-și propriile idei drept adevăr pe care să-l respectăm. Sunt întocmai ca fariseii ipocriți și sunt niște orbi care încearcă să ne arate calea. Ei se împotrivesc față de Hristos, încercând să I se opună dintr-o poziție de egalitate; sunt antihriști care lucrează să creeze împărății separate, independente. Odată ce noi, credincioșii, începem să urmăm conducătorii și celebritățile din lumea religioasă, începem să mergem pe o cale proprie și să ne abatem de la calea Domnului; acesta este un exemplu foarte grav de împotrivire și de trădare a lui Dumnezeu. Dacă nu ne căim, vom fi cu siguranță izgoniți și eliminați de Dumnezeu.

Fragment din „Întrebări clasice și răspunsuri despre Evanghelia Împărăției”