de Heyi, provincia Liaoning

Nu cu mult timp în urmă, am fost aleasă ca lider de biserică de către frații și surorile mele. Am fost foarte recunoscătoare și m-am gândit: trebuie să-mi fac bine datoria, pentru a răsplăti harul lui Dumnezeu. Am văzut că lucrarea evanghelică a bisericii nu dădea rezultate bune, așa că, frații și surorile mele și cu mine ne-am pus mintea la contribuție pentru a rezolva problema. Dar, după o perioadă de muncă grea, lucrarea evanghelică a bisericii continua fără vlagă, iar frații și surorile mele din grupul evanghelic trăiau în încercări. Confruntată cu această situație, nu am mai putut să-mi stăpânesc sentimentele. Cum păcatele mele puteam să revitalizez lucrarea evanghelică? După ce mi-am stors creierii, m-am gândit în cele din urmă la o soluție bună: dacă aș fi organizat o ceremonie lunară de premiere pentru grupul evanghelic și aș fi ales persoane remarcabile și predicatori model, oricine ar fi câștigat mai multe suflete pentru Dumnezeu ar fi fost răsplătit și ar fi câștigat mai puține suflete ar fi fost dojenit. Acest lucru nu numai că urma să le stârnească entuziasmul, ci să îi ridice pe frații și surorile negative și slabe. Când m-am gândit la asta, am fost foarte încântată de această mișcare inteligentă a mea. M-am gândit: „De data asta chiar îi voi uimi pe toțiˮ.

M-am dus la grupul evanghelic și mi-am explicat ideea. Toți au fost foarte fericiți și dispuși să coopereze. Am fost încântată și am așteptat să văd că aduce rod. Însă, câteva zile mai târziu, unii frați și unele surori au fost și mai abătuți și au avut unele opinii cu privire la metodele mele, pentru că nu câștigaseră niciun suflet în evanghelizarea lor. Ei chiar au vrut să părăsească grupul evanghelic. Văzând toate astea, am fost uluită. Nu știam ce ar trebui să fac. După ce a auzit despre aceasta, liderul meu a venit repede pentru a avea părtășie cu mine și mi-a abordat starea citind cuvintele lui Dumnezeu și aranjamentul de lucru: „Care este cel mai mare tabu al slujirii lui Dumnezeu de către om? Știți? Cei care slujesc ca lideri întotdeauna vor să aibă o ingeniozitate mai mare, să fie mai presus de ceilalți, să găsească noi trucuri pentru ca Dumnezeu să vadă cât de capabili sunt ei într-adevăr. Totuși, ei nu se concentrează pe înțelegerea adevărului și pe intrarea în realitatea cuvântului lui Dumnezeu. Ei întotdeauna vor să se fălească; nu este asta exact revelarea unei naturi arogante? Unii chiar spun: «Pentru că fac asta sunt sigur că Dumnezeu va fi foarte fericit; o să Îi placă foarte mult. De data aceasta o să Îi arăt lui Dumnezeu, o să Îi fac o surpriză frumoasă.» Ca urmare a acestei surprize, ei pierd lucrarea Duhului Sfânt și sunt eliminați de Dumnezeu. Nu fă în mod impulsiv orice îți vine în minte. Cum poate fi în regulă dacă nu iei în considerare consecințele acțiunilor tale? […] Dacă nu ești cinstit, evlavios sau prudent în slujirea lui Dumnezeu, mai devreme sau mai târziu vei ofensa decretele administrative ale lui Dumnezeu” („Este ușor să-L ofensezi pe Dumnezeu fără adevăr” din Consemnări ale cuvântărilor lui Hristos). „O persoană care slujește lui Dumnezeu, trebuie să-I înțeleagă voia în toate lucrurile. Când întâmpină orice problemă, aceasta ar trebui să caute adevărul și toată lucrarea trebuie făcută pe baza cuvântului lui Dumnezeu. Numai astfel poate să se asigure că acțiunile ei sunt conforme cu voința lui Dumnezeuˮ (Rânduielile de lucru). Aceste cuvinte m-au trezit la realitate și mi-au dat un sentiment profund de frică și tremur. Mi-am dat seama că „ceremonia de premiereˮ pentru care îmi storsesem creierii însemna doar găsirea unui nou șiretlic ingenios. Era ceva ce stârnea cel mai mare dezgust și cea mai mare ură în Dumnezeu. A sluji lui Dumnezeu înseamnă, în primul rând, a-i conduce pe alții să cunoască lucrarea lui Dumnezeu, să învețe cum să practice și să experimenteze cuvintele lui Dumnezeu, să obțină o înțelegere a adevărului și a lui Dumnezeu și, în cele din urmă, să îi aducă pe oameni înaintea lui Dumnezeu. Deci, indiferent de lucrarea pe care o face cineva, acesta trebuie să aibă o inimă plină de reverență pentru Dumnezeu și să facă lucrurile strict în conformitate cu aranjamentele de lucru și cu principiile slujirii. Când se confruntă cu o problemă confuză, ei trebuie să caute adevărul și să găsească pe cineva care înțelege adevărul pentru a avea părtășie și să învețe să urmeze conducerea și îndrumarea lui Dumnezeu. Numai astfel pot să se asigure că acțiunile lor sunt conforme cu voința lui Dumnezeu. Acum, Dumnezeu m-a înălțat să-mi îndeplinesc datoria ca lider. Când lucrarea evanghelică nu aducea roade și frații și surorile mele erau în încercări, ar fi trebuit să vin înaintea lui Dumnezeu pentru a căuta voia Lui, pentru a găsi sursa problemei, iar apoi ar fi trebuit să găsesc adevărul corespunzător în cuvintele lui Dumnezeu, pentru a rezolva stările și problemele fraților mei și surorilor mele. Atunci ei ar putea dezvolta credință și motivație, datorită intrării lor în adevăr. În schimb, când m-am confruntat cu dificultăți, nu am căutat deloc principiile adevărului; doar am luat măsuri de dragul de a le lua și am făcut mare caz de metodele superficiale. M-am bazat pe mica mea inteligență; am luat ceva din tehnicile lumești de gestionare a fabricilor, plănuind să organizez o ceremonie de premiere pentru a selecta oameni remarcabili. Drept urmare, nu numai că lucrarea evanghelică nu a dat roade, dar nici stările fraților mei și surorilor mele nu au fost rezolvate și, din cauza metodelor mele, au devenit și mai negativiști, până în punctul în care să vrea să părăsească grupul evanghelic. Cum putea fi aceasta îndeplinirea datoriei mele? Cum putea aceasta să conducă oamenii să înțeleagă adevărul și să-i aducă înaintea lui Dumnezeu? Nu a fost altceva decât faptul că am mers pe calea mea și am întârziat operațiunile normale ale lucrării bisericii, perturbând lucrarea lui Dumnezeu de mântuire a omenirii. Cum am fost eu demnă de a fi lider? Dacă aș fi continuat să-mi conduc frații și surorile în acest fel, i-aș fi dus pe un drum greșit și, în cele din urmă, prin serviciul meu entuziast, aș fi ofensat decretele administrative ale lui Dumnezeu și aș fi suferit pedeapsa Lui.

Numai prin judecarea și expunerea mea de către Dumnezeu am înțeles că a sluji lui Dumnezeu este a face lucrarea însărcinării Sale și că aceasta trebuie făcută în conformitate cu cerințele Lui și cu principiile adevărului pentru a satisface voia Sa. Dacă doar faci lucruri în funcție de propriile tale capricii, va fi foarte probabil să faci ceva care Îi ofensează firea. Am văzut că natura mea este arogantă și nesăbuită și că nu am cea mai mică inimă de reverență pentru Dumnezeu. Mă bazez pe propria mea gândire și pe propriile închipuiri atunci când slujesc lui Dumnezeu, ceea ce nu poate decât să deranjeze și să perturbe lucrarea lui Dumnezeu și să ducă la dezgustul și ura Lui. De azi înainte, sunt dispusă să țin minte această lecție și să depun toate eforturile pentru a urmări adevărul, ca să-mi schimb propria natura satanică arogantă. În toate lucrurile voi căuta adevărul, voi căuta principiile tuturor acțiunilor și voi păstra o inimă de reverență pentru Dumnezeu. Îmi voi îndeplini datoria cât pot eu mai bine și voi satisface voia lui Dumnezeu cu cea mai mare sinceritate și ascultare.