De ce este necesar să discernem conducătorii falși

Pentru că acum am terminat părtășia despre diversele manifestări ale antihriștilor, astăzi vom avea părtășie despre o temă nouă – diversele manifestări ale conducătorilor falși. În acești ani de credință în Dumnezeu, v-ați confruntat cu tot felul de manifestări și practici ale conducătorilor falși. Pe măsură ce casa lui Dumnezeu suspendă conducătorii falși aflați la toate nivelurile, majoritatea oamenilor câștigă unoarecare discernământ în ceea ce privește conducătorii falși; adică, majoritatea oamenilor înțeleg oarecum unele manifestări specifice ale conducătorilor falși. Dar indiferent care este înțelegerea voastră și cât de mult înțelegeți, în definitiv, aceasta nu este destul de sistematizată sau de specifică. Pe parcursul alegerilor bisericești, mulți oameni nu reușesc să înțeleagă principiile de alegere a conducătorilor, ce tip de persoană să aleagă drept conducător și ce tip de persoană, în calitate de conducător, aduce frații și surorile în realitatea cuvintelor lui Dumnezeu și este un conducător calificat. Nu prea sunt conștienți de aceste lucruri și nu prea le înțeleg. Ba chiar există oameni confuzi și lipsiți de discernământ care, în timpul alegerilor, în mod intenționat aleg conducători falși, alegând pe oricine este precum un conducător fals, în timp ce nu-i văd pe cei care sunt cu adevărat calificați și capabili să fie conducători, care au calibrul și umanitatea unui conducător. Cei care nu au în mod fundamental calibrul și umanitatea necesare pentru a fi conducători sunt aleși deoarece par entuziaști ori au unele comportamente bune și deoarece corespund noțiunilor oamenilor despre ce înseamnă să fii „bun”, în timp ce aceia care au realmente abilitățile necesare pentru a conduce nu vor fi aleși niciodată. Cei care caută să fie în centrul atenției și se consumă cu entuziasm, dar sunt absolut incompetenți, vor apărea mereu în tot felul de situații, părând că sunt deosebit de activi, iar majoritatea oamenilor vor crede că o asemenea persoană este calificată și ar trebui să fie aleasă. Rezultatul este că, după ce sunt aleși, asemenea oameni nu-și pot asuma nicio lucrare. Ba chiar nu reușesc să implementeze rânduielile de lucru ale Celui de mai sus și nici nu știu cum să facă acest lucru. Deși trebăluiesc mereu cu mult entuziasm, după ce conduc o perioadă de timp, în lucrarea bisericii nu apar deloc îmbunătățiri, iarprogresele sunt nesemnificative, apărând adeseasituații în care lucrarea bisericii este dezorganizată sau oamenii sunt învrăjbiți din cauza tulburării sau a uzurpării puterii de către oameni răi. Acestea sunt consecințele generate de conducătorii falși. După ce un conducător fals este ales, nu numai că intrarea în viață a fraților și surorilor va fi influențată și va avea de suferit, dar, în același timp, diverse elemente ale lucrării bisericești vor fi afectate în mod negativ, astfel încât lucrarea de diseminare a Evangheliei nu va putea fi efectuată cu ușurință sau în mod eficient. Aceasta este parțial o problemă cauzată chiar de conducătorul fals, dar este și parțial legată de cei care îl aleg. Dacă nu înțelegi adevărurile-principii, nu ai discernământ, ești orb și nu-i poți vedea pe oameni așa cum sunt, ajungând să alegi un conducător fals, atunci nu doar îți faci rău ție și altora, dar și lucrarea bisericii va avea de suferit. Acestea sunt impactul și prejudiciul cauzate de conducătorii falși asupra intrării în viață a aleșilor lui Dumnezeu și asupra lucrării bisericii. În consecință, trebuie să discernem și să enumerăm diversele manifestări ale conducătorilor falși, iar pe această bază, vă voi da posibilitatea să înțelegeți care sunt comportamentele pe care ar trebui să le aibă un conducător calificat, ce lucrare ar trebui să facă și care anume este sfera responsabilităților sale. Tema discernerii conducătorilor falși este foarte importantă pentru că se referă la lucrarea bisericii, la intrarea în viață a fiecăruia dintre aleșii lui Dumnezeu și mai ales la modul în care evoluează fiecare datorie. Unii ar putea spune: „Nu intenționez să candidez la alegeri, nici nu am vreo ambiție sau dorință să fiu conducător sau lucrător. Îmi cunosc limitele și este de ajuns să fiu un credincios obișnuit, așa că acest aspect al adevărurilor-principii nu are nimic de-a face cu mine. Dacă vreau să ascult, voi asculta ceva despre mântuirea și intrarea mea în viață. Diversele manifestări ale conducătorilor falși și adevărurile legate de acestea nu sunt relevante pentru intrarea mea în viață, așa că nu sunt nevoit să ascult sau pot asculta fără să dau atenție sau fără tragere de inimă și doar să trec prin acest proces fără să pun suflet.” Este aceasta o atitudine bună? (Nu, nu este.) Alții spun: „Nu am nicio ambiție și nu vreau să candidez pentru poziția de conducător. De când eram copil, nu mi-am dorit să fiu oficial sau să mă remarc în fața celorlalți, pur și simpluîmi place să fiu o persoană oarecare, obișnuită. Am dorit să fiu un adept din momentul în care am început să cred în Dumnezeu. Îmi place să respect ordinele altora și fac orice îmi cer. Cât de simplu este să fii o asemenea persoană! Sunt doar un om de rând care nu vrea să își facă griji sau să fie împovărat, așa că nu am nevoie și nici nu vreau să aud aceste lucruri.” Această opinie este corectă sau nu? (Nu este.) Ce nu este corect în legătură cu ea? (Deși nu doresc să fie conducători, dacă nu înțeleg acest aspect al adevărului și nu pot discerne conducătorii falși, atunci, în timpul alegerilor, este foarte probabil ca ei să aleagă un conducător fals, ceea ce va afecta lucrarea bisericii și intrarea în viață a aleșilor lui Dumnezeu.) Acesta este un aspect. Altceva? (Problema conducătorilor falși există în fiecare dintre noi și ar trebui să ne autoanalizăm, să reflectăm asupra noastră și să ne înțelegem pe noi înșine.) (Dacă nu putem discerne conducătorii falși, atunci nici măcar nu vom ști când cineva ne-a indus în eroare, iar viețile noastre vor avea de suferit.) (O asemenea opinie este o manifestare a faptului că nu urmărim adevărul. A fi conducător în casa lui Dumnezeu nu este totuna cu a fi ambițios și a dori să fii oficial în lume. Să fii conducător înseamnăsă urmărești adevărul mai bine, să porți o povară pentru lucrarea bisericii și să respecți intențiile lui Dumnezeu. Asta înseamnă să lupți pentru adevăr.) (Făcând parte dintre aleșii lui Dumnezeu, avem obligația și responsabilitatea să raportăm conducătorii falși. Dacă nu putem să discernem conducătorii falși, atunci este posibil să lăsăm unul să preia puterea și să afecteze lucrarea bisericii.) Al câtelea aspect este acesta? (Al cincilea.) Fiecare dintre aceste aspecte este corect și destul de precis. Dacă disecăm esența acestei probleme pe baza opiniei tipului de persoană pe care tocmai l-am menționat, există practic aceste cinci aspecte. Indiferent dacă dorești sau nu să fii conducător, fiind unul dintre aleșii lui Dumnezeu, ar trebui să îți asumi un rol de supraveghere a conducătorilor și lucrătorilor. Casa lui Dumnezeu este și casa ta, iar un conducător este ca o mică gospodină. Și tu vei fi afectat și implicat dacă nu gestionează lucrurile bine, așa că ai responsabilitatea și obligația să îi supraveghezi lucrarea.

O prezentare generală a celor cincisprezece responsabilități ale conducătorilor și lucrătorilor

Nu este dificil să discernem conducătorii falși, pentru că asemenea oameni nu sunt rari în cadrul bisericii; ei au existat încă de la începutul conducerii și lucrării bisericești. Calibrul și abilitatea lor de înțelegere, caracterul și calea pe care au ales-o au multe manifestări concrete. Înainte de a diseca aceste manifestări concrete, ar trebui să înțelegem care sunt responsabilitățile conducătorilor și lucrătorilor și mai ales ce lucrare specifică este inclusă. Doar cei care sunt capabili să facă bine această lucrare specifică sunt conducători și lucrători calificați; cei care nu pot face această lucrare sunt conducători falși. Probabil că majoritatea oamenilor încă nu au o metodă de a-i discerne pe conducătorii falși, nu pot pricepe principiile de bază și nu știu ce aspecte esteimportant să fie discernute. Astăzi, haideți mai întâi să avem părtășie în mod sistematic despre care anume sunt responsabilitățile conducătorilor și lucrătorilor, enumerându-le astfel încât să le știți clar cu toții. După ce veți înțelege aceste principii, atunci când veți alege din nou conducători și lucrători, veți avea un standard corect după care să evaluați cum anume să alegeți și cine anume este persoana potrivită pentru a fi aleasă. Așadar, haideți să enumerăm mai întâi responsabilitățile conducătorilor și lucrătorilor.

Responsabilitățile conducătorilor și lucrătorilor:

1. Conduceți oamenii să mănânce și să bea din cuvintele lui Dumnezeu, să le înțeleagă și să pătrundă în realitatea cuvintelor lui Dumnezeu.

2. Familiarizați-vă cu stările fiecărui tip de persoană și rezolvați diferite dificultăți legate de intrarea în viață pe care le întâmpină în viața lor reală.

3. Aveți părtășie despre adevărurile-principii care ar trebui înțelese pentru a îndeplini fiecare datorie cum se cuvine.

4. Țineți-vă la curent cu situația supraveghetorilor diferitelor lucrări și ale personalului responsabil pentru diverse sarcini importante și modificați-le îndatoririle sau demiteți-i cu promptitudine dacă este necesar, astfel încât să preveniți sau să atenuați pierderile provocate de folosirea unor persoane nepotrivite și să garantați eficiența și progresul lin al lucrării.

5. Mențineți o pricepere și o înțelegere actualizată a stării și progresului fiecărui element al lucrării și fiți capabili să rezolvați problemele, să corectați abaterile și să remediați imperfecțiunile din lucrare cu promptitudine, astfel încât aceasta să progreseze fără probleme.

6. Promovați și cultivați tot felul de talente calificate, astfel încât toți cei care urmăresc adevărul să poată avea posibilitatea de a se instrui și de a intra în adevărul-realitate cât mai curând posibil.

7. Alocați și folosiți cu înțelepciune diferite tipuri de oameni, în funcție de umanitatea și punctele lor forte, astfel încât fiecare să fie folosit cât mai bine.

8. Raportați și căutați cu promptitudine cum să remediați confuziile și dificultățile întâmpinate în lucrare.

9. Comunicați, emiteți și implementați cu precizie diversele rânduieli de lucru ale casei lui Dumnezeu conform cerințelor acesteia, oferind îndrumare, supraveghere și îndemnuri, inspectați și urmăriți starea implementării lor.

10. Protejați cum se cuvine și alocați cu înțelepciune diversele elemente materiale ale casei lui Dumnezeu (cărți, diverse echipamente, cereale și așa mai departe) și efectuați inspecții, întreținere și reparații cu regularitate pentru a minimiza daunele și risipa; de asemenea, evitați sustragerea lor de către oameni răi.

11. Alegeți oameni de încredere, cu o umanitate care respectă standardele, în special pentru sarcina de a înregistra, contabiliza și proteja ofrandele sistematic; revizuiți și controlați cu regularitate intrările și ieșirile, astfel încât cazurile de irosire sau risipă, precum și cheltuielile nechibzuite, să poată fi identificate cu promptitudine – opriți aceste lucruri și solicitați o despăgubire rezonabilă; în plus, împiedicați, prin orice mijloace, ofrandele să cadă în mâinile oamenilor răi și să fie sustrase de aceștia.

12. Identificați prompt și cu exactitate diverșii oameni, evenimente și lucruri care perturbă și tulbură lucrarea lui Dumnezeu și ordinea normală a bisericii; opriți-le, restricționați-le și transformați lucrurile; în plus, aveți părtășie despre adevăr pentru ca aleșii lui Dumnezeu să dezvolte discernământ prin astfel de lucruri și să învețe din ele.

13. Protejați-i pe aleșii lui Dumnezeu de la a fi tulburați, induși în eroare, controlați și răniți de antihriști și ajutați-i să-i discearnă pe antihriști și să se lepede de ei din inimile lor.

14. Discerneți prompt și apoi îndepărtați sau excludeți toate tipurile de oameni răi și antihriștii.

15. Protejați angajații responsabili pentru lucrări importante de toate felurile, adăpostindu-i de interferențele lumii exterioare și țineți-i în siguranță pentru a vă asigura că diversele elemente importante ale lucrării pot continua într-o manieră ordonată.

Responsabilitățile liderilor și lucrătorilor au fost sintetizate într-un total de cincisprezecepuncte, iar noi vom avea părtășie pe baza acestora. Haideți să ne uităm mai întâi la fiecare dintre sarcinile cuprinse în aceste cincisprezece puncte. Primele trei se referă la chestiunea modului în care oamenii înțeleg adevărul și intrarea în viață. Aceasta este lucrarea de bază pe care conducătorii și lucrătorii trebuie s-o facă și este una dintre categoriile majore. În calitate de conducători sau lucrători, trebuie cel puțin să fiți capabili să îndepliniți aceste sarcini, să aveți un asemenea calibru, să purtați o asemenea povară și să fiți capabili să vă asumați o asemenea responsabilitate. Acestea sunt lucrurile de bază pe care ar trebui să le aveți. Conducătorii și lucrătorii trebuie să fie capabili să aibă părtășie despre cuvintele lui Dumnezeu, să găsească o cale de practicare pornind de la acestea, să-i conducă pe oameni să înțeleagă cuvintele lui Dumnezeu, să-i conducă pe oameni să experimenteze șisă pătrundă cuvintele lui Dumnezeu în viața reală și să fie capabili să le aducă în viața reală, folosindu-le pentru a rezolva diverse probleme sau dificultăți întâlnite în viața reală și în timp ce își fac datoria. Dacă aleșii lui Dumnezeu au probleme care trebuie să fie rezolvate de un conducător sau de un lucrător, dar conducătorul sau lucrătorul nu poate folosi adevărul pentru a rezolva problemele, atunci acel conducător sau lucrător este inutil, incapabil să facă măcar o lucrare elementară. Un asemenea conducător sau lucrător nu este calificat. Punctele patru și cinci se referă la diversele elemente ale lucrării bisericești și la supraveghetorii acelor elemente ale lucrării. În cazul în care conducătoriiși lucrătorii nu controlează supraveghetorii în mod corespunzător, lucrarea bisericii ar putea fidată peste cap sau tulburată de oameni răi, acest lucru ar influența eficacitatea și progresul lucrării, iar lucrarea ar putea fi chiar paralizată. În consecință, cea de-a patra și și cea de-a cincea sarcină sunt și ele sarcini pe care un conducător ar trebui să le facă bine. Punctele șase și șaptese referă la promovarea, cultivareași utilizarea oamenilor de tot felul. Principiul utilizării oamenilor este acela de a-i utiliza pe toți în mod optim, tot felul de oameni putând să-și îndeplinească datoria atât timp cât umanitatea lor este adecvată și corespunde standardelor cerute de casa lui Dumnezeu. Adică, a le permite oamenilor de tot felul să poată îndeplini îndatoriri adecvate; nu e nevoie să forțezi pe cineva să facă un lucru la care nu se pricepe, este de ajuns că este potrivit pentru o sarcină, că o poate face bine și este competent. În plus, unele sarcini implică aspecte tehnice, profesionale, iar unii oameni poate că se pricep să le facă, dar nu au lucrat efectiv în acest domeniu și nici nu înțeleg principiile relevante. În cazul în care corespund standardului pentru a fi promovați și cultivați în casa lui Dumnezeu, acestor oameni ar trebui săli se dea șansa de a fi promovați și cultivați, ca să poată învăța. Astfel, și mai mulți oameni potriviți pot îndeplini diversele sarcini din casa lui Dumnezeu și nu vor fi posturi libere atunci când biserica va avea nevoie de oameni pentru diferite sarcini. Acestea sunt chestiunile celor două aspecte ale promovării, cultivării și utilizării oamenilor. Haideți să analizăm punctele opt și nouă. Aceste două puncte se referă la atitudinea cu care conducătorii și lucrătorii tratează lucrarea, adică, dacă își pot îndeplini responsabilitățile, dacă au loialitate și dacă au capacitatea să se descurce așa cum se cuvine atunci când tratează cerințele și rânduielile casei lui Dumnezeu și atunci când se confruntă cu dificultăți în lucrare. Punctele zece și unsprezece se referă la principiile care stau la baza tratării ofrandelor și bunurilor de tot felul din casa lui Dumnezeu. Pe de o parte, aceste două puncte se referă la calibrul și la capacitatea de muncă a oamenilor, iar pe de altă parte se referă la chestiuni de umanitate, dacă cineva este loial și dacă își poate îndeplini responsabilitățile. În cele ce urmează, haideți să analizăm punctele doisprezece, treisprezece și paisprezece cu privire la unele circumstanțe excepționale care au loc în biserică – de exemplu, dacă cineva perturbă, tulbură și afectează viața normală a bisericii. Cea mai gravă este desigur apariția antihriștilor sau a altor tipuri de oameni care ar trebui îndepărtați sau excluși. Modul de abordare a unor asemenea oameni și principiile de urmat reprezintă, de asemenea, o lucrare care intră în sfera de responsabilitate a conducătorilor și lucrătorilor. Să aveți capacitatea de a descoperi imediat problemele, iar atunci când descoperiți că cineva cauzează perturbări și tulburări să puteți să opriți, să gestionați și să rezolvați fără întârziere acest lucru și să vă asigurați că lucrarea și viața bisericească nu sunt tulburate – acestea sunt chestiuni la care se referă aceste trei puncte. Ultimul punct se referă la problema siguranței individuale a personalului indispensabil de tot felul, precum și la faptul dacă lucrările importante de tot felul pot fi garantate. Lucrările pot avansa atunci când personalul este în siguranță, dar dacă apar probleme sau pericole ascunse în ceea ce privește siguranța personalului, atunci faptul dacă lucrările pot continua sau nu devine o problemă. Haideți să revenim și să vedem câte categorii majore există în total. Punctele unu, doi și trei aparțin primei categorii: intrarea în viața a omului. Punctele patru și cinci aparțin celei de-a doua categorii: diversele elemente ale lucrării bisericești și supraveghetorii acestor elemente ale lucrării. Punctele șase și șapte aparțin celei de-a treia categorii: utilizarea, cultivarea și promovarea oamenilor de tot felul. Punctele opt și nouă aparțin celei de-a patra: rânduielile de lucru ale casei lui Dumnezeu și dificultățile în lucrare. Punctele zece și unsprezece aparțin celei de-a cincea: ofrande și bunuri ale casei lui Dumnezeu. Punctele doisprezece, treisprezece și paisprezece aparțin celei de-a șasea: circumstanțe excepționale care au loc în biserică. Punctul cincisprezece aparține celui de-al șaptelea: lucrarea bisericească importantă și siguranța personalului. În total, sunt șapte categorii care includ cincisprezece puncte. Aceste șapte categorii intră în sfera de responsabilitate a conducătorilor și lucrătorilor și fac parte din activitatea lor. În calitate de conducător sau de lucrător, sarcinile elementare ale activității tale sunt aceste șapte categorii, iar aceste șapte categorii reprezintă sfera de aplicare a cerințelor casei lui Dumnezeu pentru un conducător sau un lucrător. Dacă vrem să evaluăm dacă un conducător poate face o treabă bună, dacă este competent, dacă are calibrul necesar pentru a fi conducător și dacă este un conducător calificat, ar trebui să folosim aceste șapte categorii. După ce am înțeles acest lucru bazându-ne pe cele șapte categorii majore, vom diseca, una câte una, și vom avea părtășie despre manifestările și practicile specifice ale conducătorilor falși, precum și lucrurile pe care le-au făcut aceștia în perioada în care au fost conducători, drept dovadă că sunt conducători falși și nu unii calificați. Există dovezi concludente dacă sunt analizate conform acestor șapte categorii, iar acest lucru este relativ corect și rezonabil. Spuneți-mi, ar trebui să avem părtășie despre aceste șapte categorii, una câte una, sau despre cele cincisprezece puncte? Care dintre aceste căi este mai bună? (Să avem părtășie despre cele cincisprezece puncte, unul câte unul.) Asta corespunde preferințelor voastre, cu cât mai detaliat, cu atât mai bine, corect? În continuare, vom începe în mod oficial părtășia noastră despre diversele manifestări ale conducătorilor falși.

Punctul unu: Conduceți oamenii să mănânce și să bea din cuvintele lui Dumnezeu, să le înțeleagă și să pătrundă în realitatea cuvintelor lui Dumnezeu

Conducătorii falși nu au calibrul și capacitatea de a pricepe cuvintele lui Dumnezeu

Ce este un conducător fals? Desigur, este o persoană care nu poate face lucrări concrete, o persoană care nu își îndeplinește îndatoririle de conducător. Nu face nicio lucrare reală sau critică; se ocupă doar de niște treburi generale și de unele sarcini de suprafață, lucruri care nu au nimic de-a face cu intrarea în viață sau cu adevărul. Indiferent cât din această lucrare îndeplinește, nu există nicio semnificație în a o face. De aceea, astfel de conducători sunt caracterizați ca fiind falși. Prin urmare, cum se poate discerne mai exact un conducător fals? Să începem acum disecarea noastră. Mai întâi trebuie clarificat faptul că prima responsabilitate a unui conducător sau a unui lucrător este să-i conducă pe ceilalți să mănânce și să bea cuvintele lui Dumnezeu și să aibă părtășie despre adevăr în așa fel încât ceilalți să-l înțeleagă și să pătrundă în adevărul-realitate. Acesta este cel mai important criteriu prin care se poate verifica dacă un conducător este adevărat sau fals. Vedeți dacă îi poate conduce pe ceilalți să mănânce și să bea din cuvintele lui Dumnezeu și să înțeleagă adevărul și dacă poate folosi adevărul pentru a rezolva problemele. Acesta este singurul criteriu prin care să verificăm ce calibru și capacitate de a înțelege cuvintele lui Dumnezeu are un conducător sau un lucrător și dacă îi poate conduce sau nu pe aleșii lui Dumnezeu să pătrundă în adevărul-realitate. Dacă un conducător sau un lucrător este capabil să înțeleagă cuvintele lui Dumnezeu într-o manieră pură și să înțeleagă adevărul, ar trebui să înlăture noțiunile și închipuirile pe care le au oamenii despre credința în Dumnezeu conform cuvintelor Lui și să-i ajute pe oameni să înțeleagă caracterul practic al lucrării Sale. Ar trebui să rezolve, totodată, conform cuvintelor lui Dumnezeu, dificultățile concrete întâmpinate de aleșii Săi, mai ales când vine vorba de perspective greșite pe care le au în credința lor sau de neînțelegerile pe care le au cu privire la a face o datorie. Trebuie, de asemenea, să aplice cuvintele lui Dumnezeu pentru a rezolva problemele care se manifestă atunci când oamenii se confruntă cu diferite încercări și necazuri și să fie capabil să-i conducă pe aleșii lui Dumnezeu să înțeleagă și să practice adevărul și să pătrundă în realitatea cuvântului Său. În același timp, trebuie să disece diferitele firi corupte ale oamenilor pe baza stărilor corupte revelate în cuvintele lui Dumnezeu, astfel încât aleșii lui Dumnezeu să vadă care dintre acestea se aplică în cazul lor, să dobândească cunoaștere de sine și să-l urască pe Satana și să se răzvrătească împotriva lui, permițându-le, astfel, aleșilor lui Dumnezeu să rămână fermi în mărturia lor, să-l învingă pe Satana și să-L slăvească pe Dumnezeu în toiul a tot felul de încercări. Aceasta este lucrarea pe care ar trebui să o îndeplinească lucrătorii și conducătorii. Este lucrarea de bază, critică și esențială a bisericii. Dacă oamenii care servesc drept conducători au capacitatea de a pricepe cuvintele lui Dumnezeu și calibrul de a înțelege adevărul, nu numai că vor putea înțelege cuvintele lui Dumnezeu și pătrunde în realitatea lor, ci vor putea, de asemenea, să-i sfătuiască, să-i îndrume și să-i ajute pe cei pe care îi conduc spre o înțelegere a cuvintelor lui Dumnezeu și spre pătrunderea în realitatea lor. Însă calibrul necesar pentru a pricepe cuvintele lui Dumnezeu și de a înțelege adevărul este tocmai ceea ce le lipsește conducătorilor falși. Ei nu înțeleg cuvintele lui Dumnezeu, nu cunosc firile corupte pe care oamenii le dezvăluie în diferite circumstanțe care sunt expuse în cuvintele Lui sau care sunt stările ce provoacă împotrivire, nemulțumiri și trădare față de Dumnezeu și așa mai departe. Conducătorii falși nu sunt capabili să reflecteze asupra lor înșiși sau să lege cuvintele lui Dumnezeu de ei înșiși; înțeleg doar puțină doctrină și câteva regulamente din sensul literal al cuvintelor lui Dumnezeu. Atunci când au părtășie cu alții, doar recită câteva dintre cuvintele Sale, apoi le explică sensul literal. Și, prin asta, cred că au părtășie despre adevăr și fac o lucrare reală. Dacă o persoană poate citi și recita cuvintele lui Dumnezeu așa cum fac ei, o vor considera drept cineva care iubește și înțelege adevărul. Un conducător fals înțelege doar sensul literal al cuvintelor lui Dumnezeu; în mod fundamental, nu înțelege adevărul cuvintelor lui Dumnezeu și, prin urmare, nu este capabil să vorbească despre experiența și cunoașterea sa despre acestea. Conducătorii falși nu au capacitatea de a înțelege cuvintele lui Dumnezeu; pot înțelege doar sensul superficial al acestora, dar cred că asta înseamnă a înțelege cuvintele Lui și adevărul. În viața de zi cu zi, interpretează întotdeauna sensul literal al cuvintelor lui Dumnezeu pentru a-i sfătui și a-i ajuta pe alții, considerând că a face asta înseamnă că fac o lucrare și că îi conduc pe oameni să mănânce și să bea cuvintele lui Dumnezeu și să intre în realitatea lor. Realitatea este că, deși conducătorii falși au adesea părtășie cu ceilalți în acest fel despre cuvintele lui Dumnezeu, nu pot rezolva nici cea mai mică problemă reală, iar aleșii lui Dumnezeu rămân incapabili să practice sau să experimenteze cuvintele Sale. Indiferent cât de mult participă la adunări sau mănâncă și beau cuvintele lui Dumnezeu, tot nu înțeleg adevărul, nici nu au intrare în viață și niciunul dintre ei nu este capabil să vorbească despre experiențele și cunoștințele sale. Chiar dacă există oameni răi și neîncrezători care provoacă tulburări în biserică, nimeni nu este capabil să-i discearnă. Când un conducător fals vede un neîncrezător sau o persoană rea provocând o tulburare, acesta nu dă dovadă de discernământ, ci își extinde iubirea și îndemnurile către acea persoană, cerându-le celorlalți să fie toleranți și răbdători față de aceasta, păsuindu-i pe acești oameni pe măsură ce ei continuă să provoace tulburări în biserică. Acest lucru face ca fiecare element din lucrarea bisericii să fie destul de nefructuos. Aceasta este consecința eșecului unui conducător fals în a face lucrări concrete. Conducătorii falși nu pot folosi adevărul pentru a rezolva probleme, ceea ce este suficient pentru a demonstra că nu au adevărul-realitate. Atunci când vorbesc, doar rostesc cuvinte și doctrine și tot ce le spun altora să practice reprezintă doctrine și regulamente. De exemplu, când o persoană dezvoltă o înțelegere greșită despre Dumnezeu, un conducător fals îi va spune: „Cuvintele lui Dumnezeu au acoperit deja toate acestea: orice ar face Dumnezeu, este mântuirea omului, este iubire. Uite cât de clare și cât de explicite sunt cuvintele Lui. Cum de încă poți să-L înțelegi greșit?” Acesta este tipul de instrucțiuni pe care conducătorii falși le dau oamenilor. Ei rostesc cuvinte și doctrine pentru a-i sfătui pe oameni, pentru a-i constrânge și pentru a-i face să respecte regulamentele. Acest lucru nu este deloc eficient și nu poate rezolva nicio problemă. Conducătorii falși pot să rostească doar cuvinte și doctrine pentru a-i îndruma pe oameni, ceea ce-i face pe oameni să creadă că a fi capabili să rostească doctrine înseamnă că au intrat în adevărurile-realitate. Totuși, când se confruntă cu o dificultate, nu știu cum să pună în practică, nu au nicio cale, iar toate cuvintele și doctrinele pe care le-au înțeles sunt date la o parte. Ce arată asta? Arată că înțelegerea doctrinelor nu este deloc utilă sau valoroasă. Singurul lucru pe care îl înțeleg conducătorii falși este doctrina. Nu pot avea părtășie despre adevăr pentru a rezolva probleme; nu există principii în acțiunile lor și, în viața lor, nu fac decât să urmeze niște reglementări pe care le consideră bune. Astfel de oameni nu au adevărurile-realități. De aceea, atunci când conducătorii falși îi îndrumă pe oameni să mănânce și să bea din cuvintele lui Dumnezeu, nu există niciun efect adevărat. Sunt capabili doar să îi facă pe oameni să înțeleagă sensul literal al cuvintelor lui Dumnezeu și nu îi pot ajuta să obțină luminarea din cuvintele Lui sau să înțeleagă ce fel de firi corupte au. Conducătorii falși nu înțeleg care sunt stările oamenilor sau ce fire-esență dezvăluie aceștia confruntați cu o situație dată, care dintre cuvintele lui Dumnezeu ar trebui să fie folosite pentru a rezolva aceste stări eronate și firi corupte, ce se spune despre acestea în cuvintele lui Dumnezeu, cerințele și principiile cuvintelor Lui sau adevărurile din acestea. Conducătorii falși nu înțeleg nimic din aceste adevăruri-realități. Ei doar îndrumă oamenii spunând: „Mănâncă și bea mai mult din cuvintele lui Dumnezeu. Există adevăr în ele. Vei înțelege când vei fi citit mai multe din cuvintele Lui. Dacă nu înțelegi unele dintre ele, ar trebui să te rogi, să cauți și să meditezi mai mult la ele.” Astfel sfătuiesc oamenii și nu pot rezolva problemele procedând astfel. Indiferent cine întâmpină o problemă și vine să caute de la ei, le spun același lucru. Ulterior, acea persoană tot nu se cunoaște și tot nu înțelege adevărul. Nu va putea să-și rezolve problema reală sau să înțeleagă cum ar trebui să practice cuvintele lui Dumnezeu și doar respectă sensul literal al cuvintelor și regulamentelor lui Dumnezeu. Când vine vorba de adevărurile-principii ale practicării cuvintelor lui Dumnezeu sau în ce realități ar trebui să pătrundă, tot nu înțelege. Aceasta este ceea ce rezultă din lucrarea conducătorilor falși: nici măcar un singur rezultat real.

Dumnezeu le cere oamenilor să se îmbrace modest și decent, cuviincios, precum niște sfinți. „Modest și decent, cuviincios, precum niște sfinți” – șapte cuvinte în total, dar înțelegeți ce înseamnă ele? (Știm cu toții că, din punct de vedere doctrinar, Dumnezeu le cere oamenilor să se îmbrace modest și decent, cuviincios, precum niște sfinți, dar nu știm cum să evaluăm ce este modest sau decent atunci când ne îmbrăcăm.) Acest lucru se referă la problema faptului dacă adevărul este înțeles sau nu. Dacă nu puteți evalua acest lucru, atunci se dovedește că nu înțelegeți cuvintele lui Dumnezeu. Așadar, ce înseamnă înțelegerea cuvintelor lui Dumnezeu? Înseamnă să înțelegeți criteriile pentru modestie și decență despre care vorbește Dumnezeu sau, mai precis, culoarea și stilul vestimentar. Ce culori și stiluri sunt modeste și decente? Cei care au capacitatea de a înțelege adevărul știu ce este modest și decent și ce este bizar. Deși sunt modeste și decente, unele haine au un stil învechit. Lui Dumnezeu nu-i plac lucrurile învechite și nu le cere oamenilor să imite stilurile din trecut sau să devină farisei ipocriți. Ceea ce Dumnezeu înțelege prin „modest și decent” este să aveți o asemănare umană normală, să arătați onorabil, elegant și să aveți clasă. Dumnezeu nu le cere oamenilor să poarte haine bizare, nici să se îmbrace în zdrențe ca niște cerșetori, ci să se îmbrace modest și decent, cuviincios, precum niște sfinți. Aceasta este înțelegerea oamenilor normali. Dar, după ce a auzit acest lucru, un conducător fals s-a entuziasmat și a spus: „Cuvintele lui Dumnezeu ne dau sfera de aplicare a modului de a ne îmbrăca «modest și decent, cuviincios, precum niște sfinți» – dacă respectăm aceste șapte cuvinte, atunci Îl slăvim pe Dumnezeu, nu Îl facem de rușine, și vom fi niște oameni foarte apreciați printre necredincioși. Așadar, ce înseamnă modest și decent? Înseamnă că trebuie să vorbești și să acționezi cu o asemănare umană și trebuie să fii cuviincios precum un sfânt. În general, când vorbim despre sfinți, ne referim la sfinții antici. Dacă vrem să fim cuviincioși precum niște sfinți, atunci trebuie să imităm stilul sfinților antici, dar oamenii vor crede că ești nebun dacă umbli îmbrăcat în haine străvechi. Acest lucru nu este în concordanță cu principiul onorării lui Dumnezeu, însă ar trebui să existe mărturii pe care le putem depista despre hainele purtate de sfințiîn vremuri recente. Mediul social era mai bun acum câteva decenii. Oamenii erau mai simpli și se îmbrăcau mai conservator și corespunzător. Dacă te-ai îmbrăca conform acestui standard, atunci ai fi modest și decent și ai fi cuviincios precum sfânt. Aceasta este calea pentru practică.” Aflând că oamenii din anii 1970 și 1980 purtau cămăși albe și pantaloni albaștri, el le-a spus fraților și surorilor: „Am văzut lumina din cuvintele lui Dumnezeu. Oamenii din anii ’70 și ’80 se îmbrăcau în ținute care erau destul de corespunzătoare și simple. Nu s-ar putea spune că erau respectabile, dar par să corespundă mai mult cerințelorcuvântului lui Dumnezeu, așa că ne vom îmbrăca conform acestui standard”. Conducătorul a luat inițiativa de a purta această ținută și toți au considerat că arăta bine, destul de decent și simplu. Conducătorul a spus: „Dumnezeu a spus să nu purtăm haine bizare. În primul rând, nasturii de la cămașă trebuie să fie închiși până la gât, iar toți nasturii de la manșete trebuie, de asemenea, să fie închiși. Încheieturile nu trebuie să fie expuse, cămașa trebuie să fie băgată în pantaloni și totul trebuie să fie bine acoperit, fără ca pieptul sau spatele să fie gol. Iată cât de modeste șidecente sunt! Nu sunt acestea modeste și decente și nu corespund cuviinței unui sfânt, așa cum cere Dumnezeu?” Conducătorului îi plăcea extrem de mult ținuta pe care o purta chiar în acel moment și, în același timp, le cerea celorlalți: „Hainele voastresunt prea moderne, prea la modă. Îl fac de rușine pe Dumnezeu, iar Lui nu Îi plac. Grăbiți-vă cu toții să purtați ce port eu, fiți exact ca mine!” Oamenii fără discernământ i-au urmat exemplul, găsind și purtând ținute așa-zis modeste și decente, care corespundeau cuviinței unui sfânt, iar majoritatea oamenilor chiar au crezut că este bine. Dar, în inimile lor, unii oameni au fost dezgustați de aceste lucruri învechite și au simțit că era nepotrivit să facă asta și că această înțelegere a cuvintelor lui Dumnezeu era distorsionată. Acești oameni, în ciuda faptului că nu au fost capabili să spună în mod clar dacă era bine sau rău să asculte de conducător și nu au îndrăznit să tragă concluzii, au pledat pentru a nu urma orbește mulțimea. Ei au considerat că spusele conducătorului nu erau corecte în totalitate și nu le-au urmat. Doar acei imbecili, acei oameni cărora le lipsește capacitatea de a înțelege cuvintele lui Dumnezeu, care nu au citit ei înșiși cuvintele lui Dumnezeu, au fost de acord cu ceea ce a spus conducătorul fals și au făcut ceea ce li s-a spus să facă, întocmai cum li s-a spus. L-au urmat pe conducătorul fals și l-au imitat, îmbrăcându-se la fel ca el când ieșeau în oraș. Oricând ieșeau în mijlocul unei mulțimi, se simțeau foarte încântați, gândindu-se: „Noi credem în Dumnezeu Atotputernic iar ținutele noastre sunt foarte cuviincioase, precum cele ale unor sfinți. Voi ce ținute purtați? Cât sunt de necuviincioase, cât sunt de moderne, cât sunt de ticăloase! Uitați-vă la noi, nu lăsăm nimic la iveală!” Credeau că sunt uimitori. Conducătorul fals nu numai că nu și-a dat seama că aceasta este o interpretare greșită a cuvintelor lui Dumnezeu, dar chiar a crezut că practică și pătrunde în realitatea cuvintelor lui Dumnezeu. Asta fac falșii conducători. Chiar și pentru cele mai simple și mai ușor de înțeles dintre cerințele lui Dumnezeu către oameni, conducătorii falși nu pot înțelege cu adevărat la ce se referă cuvintele lui Dumnezeu, standardele sau principiile pe care le cer acestea. Pot ei atunci să înțeleagă ce spune Dumnezeu despre firea coruptă a omenirii sau despre stările omenești de toate felurile? Pot ei să știe exact care este adevărul în acest caz? Bineînțeles că nu.

Conducătorii falși nu au capacitatea de a înțelege cuvintele lui Dumnezeu; ei știu ce a spus El doar în sensul literal al cuvintelor Lui, dar nu înțeleg ce adevăruri exprimă cuvintele Lui, ce le cere Dumnezeu oamenilor sau ce adevăruri-principii ar trebui să înțeleagă aceștia. Prin urmare, atunci când au părtășie despre cuvintele lui Dumnezeu, ei doar le interpretează în mod literal și le dau oamenilor unele reglementări, unele reguli pe care aceștia să le urmeze, folosindu-se de ele pentru a dovedi că și ei înțeleg cuvintele lui Dumnezeu și au făcut lucrare. Unii conducători falși chiar consideră cuvintele lui Dumnezeu ca fiind deja clare, doar că oamenii nu reușesc întotdeauna să le mănânce și să le bea sau să depună efort. Văzând că toți au în mâini cărți ce conțin cuvintele lui Dumnezeu, ei consideră că este inutil să-i îndrume pe oameni să mănânce și să bea cuvintele lui Dumnezeu. Prin urmare, atunci când găsesc probleme în timpul adunărilor sau în timp ce își fac îndatoririle, doar le trimit oamenilor câteva pasaje selectate din cuvintele lui Dumnezeu, spunându-le lucruri precum: „Citește acest pasaj din cuvintele lui Dumnezeu”; „Citește acel pasaj din cuvintele lui Dumnezeu”; sau „Cuvintele lui Dumnezeu spun cutare lucru despre acest aspect și cutare lucru despre acel aspect”. Ei doar trimit oamenilor pasaje selectate din cuvintele lui Dumnezeu, folosind o manieră persuasivă pentru a-i încuraja să citească cuvintele lui Dumnezeu, crezând că acesta este modul în care trebuie să-i conducă să mănânce și să bea cuvintele lui Dumnezeu și că își îndeplinesc responsabilitatea de conducător. După ce văd aceste cuvinte, oamenii spun: „Și eu am citit aceste cuvinte ale lui Dumnezeu; oare nu este inutil să aduni aceste cuvinte pentru mine?” Cu toate acestea, conducătorul fals gândește: „Dacă nu ți le trimit, nu vei fi în stare să afli în ce capitol sau la ce pagină sunt aceste cuvinte. Nici măcar nu știi în ce context a rostit Dumnezeu aceste cuvinte. În calitate de conducător, ar trebui să-mi asum această responsabilitate, să îți trimit cuvintele lui Dumnezeu oricând și oriunde.” Într-o efuziune de iubire, unii conducători falși chiar trimit cuiva între zece și douăzeci de pasaje din cuvintele lui Dumnezeu într-o singură zi, pentru a-și demonstra loialitatea față de lucrarea lor și hotărârea de a conduce oamenii în realitatea cuvintelor lui Dumnezeu. Aceste cuvinte ale lui Dumnezeu sunt trimise oamenilor, dar oare problemele lor sunt rezolvate? Îndeplinesc ei rolul pe care ar trebui să îl joace un conducător? Adesea, nu îndeplinesc acest rol, deoarece dacă oamenii ar putea înțelege singuri aceste cuvinte, nu ar mai avea nevoie de un conducător. Pasajele din cuvintele lui Dumnezeu trimise de conducătorii falși sunt de fapt bine cunoscute de cei care citesc adesea cuvintele lui Dumnezeu, dar ce le lipsește oamenilor? Care sunt dificultățile și problemele lor? Faptul că atunci când vine vorba de chestiuni reale care implică aceste adevăruri, când se confruntă cu dificultăți, oamenii nu pot vedea esența acestor probleme, nu știu de unde să înceapă pentru a le rezolva și nu știu cum să pătrundă aceste adevăruri – și nici conducătorii falși nu știu. Atunci, oare și-au îndeplinit responsabilitatea în această privință? Sunt competenți în lucrarea de conducere? În mod clar nu și-au îndeplinit această responsabilitate. De exemplu, când oamenii citesc în cuvintele lui Dumnezeu despre cum trebuie să fie o persoană cinstită, pentru că nu știu cum să mănânce și să bea cuvintele lui Dumnezeu și nu au calibrul necesar pentru a pricepe și a înțelege adevărul, conducătorii falși ar spune: „Cerințele lui Dumnezeu nu sunt ridicate. Dumnezeu ne cere să fim oameni cinstiți, iar să fii cinstit înseamnă să vorbești cu sinceritate. Oare cuvintele lui Dumnezeu nu au spus totul: «Comunicarea voastră să fie: Da, da; Nu, nu» (Matei 5:37)? Cât de clare sunt cuvintele lui Dumnezeu! Spune doar ceea ce gândești în inima ta; este foarte simplu! De ce nu poți face asta? Cuvântul lui Dumnezeu este adevărul, trebuie să îl practicăm. A nu-l practica înseamnă că ne răzvrătim, iar Dumnezeu îi mântuiește oare pe cei care se răzvrătesc împotriva Lui? Nu face asta.” Auzind acest lucru, oamenii răspund: „Tot ce spui este corect, dar tot nu știm cum să fim oameni cinstiți, pentru că, de multe ori, minciuna este involuntară sau este ceva ce facem atunci când nu avem de ales și există un motiv în spatele acesteia. Cum ar trebui rezolvată această problemă?” Ce ar spune conducătorul fals? „Oare nu este acest lucru ușor de rezolvat? Nu l-au clarificat cuvintele lui Dumnezeu? Să fii o persoană cinstită înseamnă să fii ca și un copil; este foarte simplu! Nu poți fi ca un copil indiferent de vârsta pe care o ai? Este de ajuns să te uiți cum se comportă copiii.” Apoi, cel care ascultă se gândește: „Principalele comportamente ale unui copil sunt să fie naiv și vioi, să sară de colo-colo, să fie imatur și să nu înțeleagă multe lucruri. Din moment ce conducătorul a spus asta, atunciașa voi face.” A doua zi, această persoană în vârstă de 30 sau 40 de ani și-a legat părul în două codițe împletite, și-a pus o bentiță roz și agrafe de păr, s-a îmbrăcat cu o cămașă roz și s-a încălțat cu pantofi și șosete roz, îmbrăcându-se complet în roz. Văzând acest lucru, conducătorul a spus: „E bine așa! Mergi mai mult ca un copil, săltând de colo-colo. Vorbește mai inocent, ca un copil, fără răutate în privire și cu un zâmbet pe față – nu asta înseamnă să te întorci la felul de a fi al unui copil? Acesta este comportamentul unei persoane cinstite!” Conducătorul a fost destul de mulțumit, în timp ce alții văd acest lucru ca pe un comportament prostesc, anormal. Acest conducătorfals nu numai că nu a reușit să rezolve problema, dar nicinu a știut deloc cum să caute adevărurile-principii, conducând oamenii pe calea absurdului. Conducătorul fals nu știe cum să înțeleagă corect și pur nici măcar cel mai simplu adevăr despre cum să fii o persoană cinstită, recurgând la aplicarea oarbă a regulamentelor, înțelegându-l atât de distorsionat încât îi dezgustă pe cei care îl aud. Asta fac conducătorii falși.

Conducătorii falși înțeleg cuvintele lui Dumnezeu în tot felul de moduri, venind cu diverse puncte de vedere bizare și excentrice. De asemenea, ei susțin practicarea și respectarea cuvintelor lui Dumnezeu, cerându-le celorlalți să accepte și să respecte felul în care înțeleg ei lucrurile. Pe scurt, oamenii precum acești conducători falși adesea înțeleg cuvintele lui Dumnezeu în mod superficial și distorsionat. Folosind un termen spiritual pentru a defini acest lucru, am spune că le „lipsește înțelegerea spirituală”. Pe lângă faptul că înțeleg cuvintele lui Dumnezeu în mod distorsionat, ei adesea le cer și celorlalți să urmeze, la fel ca ei, aceste doctrine și reglementări distorsionate. Între timp, ei se folosesc de modul lor distorsionat de a înțelege lucrurile pentru a-i condamna pe cei care înțeleg adevărul în mod pur. Acești conducători falși, fiind lipsiți de înțelegere spirituală, nu scrutează și nu analizează cuvintele lui Dumnezeu precum o fac antihriștii. La prima vedere, ei par că abordează cuvintele lui Dumnezeu cu o atitudine supusă, mâncând, bând și acceptând. Cu toate acestea, din cauza calibrului lor slab și a incapacității lor de a înțelege cuvintele lui Dumnezeu, le tratează ca pe un manual, crezând că acesteaurmează logica „unu plus unu egal doi, doi plus doi egal patru”. Ei nu știu că ale lui Dumnezeu cuvinte sunt adevărul, iar pentru a intra în realitatea cuvintelor lui Dumnezeu, trebuie să înțelegem la ce se referă adevărurile rostite în cuvintele lui Dumnezeu și care sunt diversele stări și conținuturi pe care le cuprind aceste adevăruri. Atunci când alții înțeleg cuvintele lui Dumnezeu într-un mod foarte concret și practic, ei consideră că acest lucru este superficial și nu merită ascultat, spunând: „Înțeleg totul, știu totul. Lucrurile despre care vorbești sunt deja explicate clar în cuvintele lui Dumnezeu, de ce este nevoie să le spui tu?” De fapt, ei nu sunt conștienți că ceea ce discută alții cuprinde un conținut specific legat de adevărurile din cuvintele lui Dumnezeu. Deoarece acestor conducători falși le lipsește înțelegerea spirituală și nu au capacitatea de a înțelege cuvintele lui Dumnezeu, ei cred că toate adevărurile sunt mai mult sau mai puțin la fel, fără diferențe specifice între aspectele la care se referă; consideră că, în ciuda faptului că vorbesc la nesfârșit despre aceste lucruri, în esență, toate reprezintă același aspect. Această credință indică o problemă gravă și îi condamnă pe acești indivizi să nu înțeleagă niciodată adevărul.

Conducătorii falși nu pot conduce oamenii în adevărul-realitate

Acum, există indivizi cu un calibru bun și cu capacitate de înțelegere, care au dobândit deja o anumită experiență și o anumită pătrundere în cuvintele de bază ale lui Dumnezeu și dețin un anumit adevăr-realitate, dar au nevoie să fie îndrumați și conduși într-un mod mai specific, astfel încât intrarea lor să poată fi mai precisă și mai detaliată. Numai conducătorii falși nu reușesc să înțeleagă la ce se referă detaliile specifice ale adevărului sau de ce se vorbește astfel despre ele, crezând că acest lucru complică lucrurile în mod inutil sau reprezintă un joc de cuvinte. Ei nu înțeleg sau nu știu cum să priceapă sau să experimenteze diversele aspecte cuprinse în adevăr. Prin urmare, după ce devin conducători, tot ce pot face este să-i conducă pe oameni să mănânce și să bea cuvintele lui Dumnezeu împărtășite în mod obișnuit, apoi să vorbească despre unele doctrine și să sintetizeze unele metode de practică pentru respectarea regulamentelor, oamenii obținând de la ei doar niște termeni spirituali superficiali și cuvinte, doctrine, regulamente și sloganuri rostite în mod obișnuit. Celor care sunt noi credincioși, predicile conducătorilor falși nu le-ar putea fi suficiente decât pentru un an sau doi, dar după un an sau doi, cei care au ajuns să înțeleagă unele adevăruri vor începe să discearnă afirmațiile și abordările conducătorilor falși. Iar cei cărora le lipsește în mod fundamental capacitatea de înțelegere, oricum ar predica conducătorii falși, nu simt nimic, nu sunt conștienți și nu reușesc să realizeze că lucrurile pe care le predică acești conducători sunt doar cuvinte și doctrine și că lucrurile pe care le înțeleg sunt doar niște teorii goale, sloganuri și reglementări care nu reprezintă deloc adevărul. Pe baza acestor manifestări, pot conducătorii falși să-și îndeplinească responsabilitatea de „a-i conduce pe oameni să mănânce și să bea din cuvintele lui Dumnezeu și să le înțeleagă și să intre în realitatea cuvintelor lui Dumnezeu”? Pot ei să îndeplinească acest rol? Își pot ei îndeplini responsabilitățile? (Nu.) De ce nu pot? Care este problema esențială? (Acești oameni nu au înțelegere spirituală și nu pot pricepe adevărul.) Nu au înțelegere spirituală și nu pot pricepe adevărul, dar totuși vor să îi conducă pe alții – acest lucru este absolut imposibil! Să ai așteptări de la conducătorii falși să îi îndrume pe oameni să înțeleagă cuvintele lui Dumnezeu și să intre în realitatea cuvintelor Lui este ca și cum ai încerca să păstorești pisici – asta nu se va întâmpla! De exemplu, să fii o persoană cinstită: cuvintele lui Dumnezeu sunt destul de simple în această privință, sunt doar câteva propoziții, nu sunt complicate. Oricine are un dram de educație știe ce înseamnă aceste cuvinte, dar pentru a dovedi că sunt vrednici de lucrare și că pot conduce oamenii, conducătorii falși dau explicații detaliate pe baza cuvintelor lui Dumnezeu: „Care este semnificația cerinței lui Dumnezeu ca oamenii să fie cinstiți? Faptul că a fi o persoană cinstită este ceea ce Dumnezeu iubește. Non-credincioșii nu sunt cinstiți, ei nu spun adevărul, iar lucrurile pe care le spun sunt numai minciuni și cuvinte înșelătoare; întreaga lume este o mare națiune a minciunii. Prin urmare, primul lucru pe care îl cere Dumnezeu când vine astăzi este ca oamenii să fie cinstiți. Dacă nu ești o persoană cinstită, Dumnezeu nu te va iubi; dacă nu ești o persoană cinstită, nu poți fi mântuit și nici nu poți intra în Împărăție; dacă nu ești o persoană cinstită, nu poți practica adevărul și cu siguranță ești o persoană înșelătoare; dacă nu ești o persoană cinstită, nu ești o ființă creată calificată.” Acum înțelegeți cum să fiți persoane cinstite? (Nu.) După toate acestea, tot nu este clar. Când aud asta, noii credincioși simt că aceste cuvinte sunt excelente, ceva ce nu au auzit în cei douăzeci sau treizeci de ani de când sunt religioși. Unii chiar spun: „Aceste cuvinte sunt puternice, fiecare propoziție merită un «Amin». Această predică este foarte bună, este cu adevărat o predică a Epocii Împărăției!” Apoi, conducătorulfalscontinuă: „Dumnezeu ne cere să fim oameni cinstiți, prin urmare suntem noi oameni cinstiți?” Unii cugetă asupra acestui lucru: „Din moment ce Dumnezeu ne cere să fim oameni cinstiți, înseamnă că nu suntem încă oameni cinstiți.” Unii rămân tăcuți, gândindu-se: „Mă consider destul de sincer. Nu mă cert niciodată cu alții, iar atunci când fac afaceri, nu îndrăznesc să înșel pe nimeni. Uneori, dacă profit un pic, nici nu pot dormi noaptea. Sunt eu o persoană cinstită? Cred că sunt o persoană sinceră, iar asta oare nu este același lucru cu a fi o persoană cinstită?” Alții spun: „Eu, din fire, nu pot spune minciuni. Mă înroșesc la față ori de câte ori spun ceva neadevărat, așadar sigur sunt o persoană cinstită, nu?” Apoi, conducătorul fals adaugă: „Fie că ești o persoană cinstită sau nu, din moment ce cuvântul lui Dumnezeu ne cere să fim cinstiți, atunci este obligatoriu să fii o persoană cinstită. Dacă acționeziconform cuvintelor lui Dumnezeu, ești o persoană cinstită. Atunci te eliberezi de înșelătorie, de legăturile influenței întunecate a Satanei. Odată ce devii o persoană cinstită, intri în adevărul-realitate, îți poți îndeplini îndatoririle și te poți supune lui Dumnezeu.” Acum înțelegeți cum să fițipersoane cinstite? (Nu.) Totuși, unii sunt încântați: „Aceste cuvinte sunt puternice. Amin! Fiecare propoziție este corectă. Niciuna dintre ele nu provine direct din cuvintele lui Dumnezeu, dar toate sunt înțelese din cuvintele lui Dumnezeu. Această înțelegere este fantastică! Eu de ce nu pot să înțeleg așa? Se pare că acest conducător este cu adevărat demn de titlul de conducător, chiar e făcut pentru a conduce!” După ce aud acest lucru, oamenii cu calibru și istețime cugetă: „Nu ai explicat ce este o persoană cinstită. Cum anume poate fi cineva o persoană cinstită?” Conducătorul fals continuă: „Să fii o persoană cinstită înseamnă să nu minți. De exemplu, dacă anterior ai comis adulter, atunci te rogi lui Dumnezeu și mărturisești de câte ori ai făcut-o și cu cine. Dacă simți că nu-L poți vedea sau atinge pe Dumnezeu, atunci trebuie să te mărturisești conducătorului, clarificând totul. Mărturisirea sinceră este cerința de bază pentru a fi o persoană cinstită. În plus, înseamnă să te destăinui, să nu amesteci minciuni în nimic. Cum gândești despre orice, ce intenții ai, ce corupție dezvălui, pe cine urăști sau pe cine ai blestemat în inima ta, pe cine vrei să rănești sau împotriva cui complotezi – toate ar trebui să fie mărturisite acestor persoane. Făcând asta, devii deschis și candid, trăind în lumină. Asta înseamnă să fii o persoană cinstită. O persoană cistită trebuie să renunțe la egoul său; trebuie să fie capabilă să arate și să disece cele mai rele și mai întunecate părți ale inimii sale.” Auzind aceasta, înțelegeți acum cum să fițipersoane cinstite? (Încă nu.) Chiar și după ce ascultă, oamenii înțelegdoar doctrinele, nu și practicile specifice. Cu o astfel de înțelegere a cuvintelor lui Dumnezeu, conducătorii falși îi conduc pe oameni să mănânce și să bea cuvintele lui Dumnezeu în acest fel și, de asemenea, au părtășie în acest fel, considerând că ei înțeleg cel mai bine cuvintele lui Dumnezeu, au capacitatea de a înțelege cuvintele lui Dumnezeu și pot conduce oamenii în realitatea cuvintelor lui Dumnezeu. În realitate, lucrurile pe care le înțeleg și despre care au părtășie sunt doar doctrine și sloganuri care nu oferă niciun fel de ajutor celor care doresc să caute adevărul-realitate și să înțeleagă adevărurile-principii. Cu toate acestea, conducătorii falși încă mai cred că dețin o mare capacitate de înțelegere, că percep cuvintele lui Dumnezeu într-un mod unic și că sunt superiori oamenilor obișnuiți. Umblă predicând aceste doctrine și sloganuri, chiar comparându-se cu alții, folosesc adesea aceste doctrine și sloganuri pentru a intra în dispute verbale și chiar le folosesc frecvent pentru a ține morală oamenilor, pentru a-i emonda, a-i judeca și a-i condamna. Ei cred că, făcând asta, fac lucrare, aduc cuvintele lui Dumnezeu în viața reală și le pun în practică. Nu este aceasta o chestiune supărătoare? Conducătorii falși nu pot înțelege cuvintele lui Dumnezeu, nu pot conduce oamenii în realitatea cuvintelor lui Dumnezeu. După ce citesc cuvintele lui Dumnezeu, ei pot să aibă părtășie doar despre unele cuvinte și doctrine, și totuși umblă predicându-le și promovându-le. Însă, în realitate, ei nu înțeleg niciun adevăr din cuvintele lui Dumnezeu. De exemplu, nu înțeleg unii termeni spirituali similari sau expresii similare și nici nu cunosc diferențele dintre ele sau cum să le adapteze la situațiile reale. În afară de faptul că respectă regulamente și debitează cuvinte și doctrine, nu înțeleg cu adevărat cuvintele lui Dumnezeu și nu le practică realmente. Prin urmare, este clar că înșiși conducătorii falși nu înțeleg adevărul și nici nu sunt capabili să conducă oamenii să înțeleagă cuvintele lui Dumnezeu și să intre în adevărul-realitate. Am ilustrat acest lucru cu exemplul referitor la faptul de a fi o persoană cinstită. Neștiind cum să perceapă adevărul de a fi o persoană cinstită, conducătorii falși încep să debiteze cuvinte și doctrine și să predice sloganuri, inducându-i în eroare pe acei proști și pe acei nătângi care nu au înțelegere spirituală, lăsându-i dezorientați. După ce ascultă aceste cuvinte și doctrine, ei îi idolatrizează îndeosebi pe conducătorii falși și, după ce îi urmează câțiva ani, ajung să nu înțeleagă nici măcar adevărurile elementare, nepătrunzându-le deloc. Vom încheia aici părtășia noastră cu privire la acest punct.

Punctul doi: Familiarizați-vă cu stările fiecărui tip de persoană și rezolvați diferite dificultăți legate de intrarea în viață pe care le întâmpină în viața lor reală (Partea întâi)

Conducătorii falși nu pot vedeaadevăratele stăriale fiecărui tip de persoană

A doua responsabilitate a conducătorilor și lucrătorilor este să se familiarizeze cu stările fiecărui tip de persoană și să rezolve diferite dificultăți legate de intrarea în viață pe care le întâmpină în viața lor reală. Cum îndeplinesc conducătorii falși această lucrare? Sunt ei calificați pentru această sarcină? Haideți să disecăm acest punct. Să se familiarizeze cu stările fiecărui tip de persoană – pe ce bază realizează eiacest lucru? Pe baza înțelegerii cuvintelor lui Dumnezeu care expun firile și esențele corupte ale diverselor persoane. Pentru a înțelege stările diverșilor oameni, o persoană trebuie mai întâi să înțeleagă cuvintele lui Dumnezeu care expun diferitele stări, firi corupte și esențe corupte ale oamenilor și să fie capabilă să se compare cu ele. Tipul de firi expuse de Dumnezeu vizează felul oamenilor, umanitatea pe care o au, manifestările și dezvăluirile pe care le au și atitudinea lor față de Dumnezeu, față de cuvintele lui Dumnezeu și față de datoria lor; aceste stări trebuie să fie comparate cu ale lui Dumnezeu cuvinte și, procedând astfel, o persoană este capabilă să înțeleagă stările diverșilor oameni. Prin urmare, familiarizarea cu stările diverselor persoane se realizează în primul rând pe baza înțelegerii cuvintelor lui Dumnezeu și a capacității de a pricepe cuvintele lui Dumnezeu. Conducătorii falși nu au capacitatea de a înțelege cuvintele lui Dumnezeu, prin urmare pot ei înțelege adevărurile complexe despre diversele tipuri de oameni expuse de cuvintele lui Dumnezeu, precum și diferitele stări și esențe corupte care sunt expuse? (Nu.) Ei nu înțeleg, nu cunosc conexiunile implicate aici și nu cunosc adevărurile implicate. Deoarece nu au capacitatea de a înțelege cuvintele lui Dumnezeu, de a pricepe stările diferitelor persoane – această chestiune esențială și importantă – este o sarcină foarte problematică și dificilă pentru conducătorii falși.

Cum înțeleg conducătorii falși stările diverselor persoane? Ei gândesc: „Această persoană este entuziastă, cealaltă este meschină, acesteia îi place să se îmbrace elegant, cealaltă are prea puțină credință…” Ei se uită doar la aceste fenomene superficiale, dar nu știu care este cu adevărat atitudinea cuiva față de cuvintele lui Dumnezeu și față de adevăr și care este cu adevărat natura-esență pe care acesta o are. De exemplu, cineva are credință adevărată și este energic când își face datoria, dar dificultățile și situația complicată din familie îi afectează rezultatele îndatoririlor; văzând acest lucru, conducătorii falși îl vor eticheta în mod greșit, spunând: „Acest om este un neîncrezător. Nu se poate despărți de familia lui. Se gândește mereu la copiii lui. Are economii acasă, dar nu le oferă. Așadar, acest om este foarte problematic și nu poate fi folosit pentru sarcini importante în viitor.” De fapt, problema acestui om nu este gravă; nu poate vedea multe lucruri așa cum sunt pentru că pur și simplu crede în Dumnezeu doar de scurt timp și înțelege adevărul în mod superficial. Nu știe cum să-și trateze familia și copiii sau cum să-și gestioneze bunurile. Este încă în perioada de rugăciune și căutare și nu a găsit încă principiile și metodele exacte de practică. Are dorința de a practica adevărul, dar atunci când se confruntă cu situații complicate din familie și cu dificultăți, temporar, este puțin slab și nu este foarte activ când își face datoria. Cu toate acestea, el poate finaliza cu seriozitate lucrarea care îi este atribuită de biserică, ceea ce majoritatea oamenilor nu pot face. Judecând după calibrul, omenia și atitudinea lui față de adevăr, este o persoană bună. Dar conducătorii falși nu văd lucrurile în acest fel pentru că nu înțeleg cuvintele lui Dumnezeu și nu știu cum să le folosească drept standard pentru a evalua natura-esență a cuiva sau dacă starea în care se află cineva se datorează naturii-esențe pe care o are sau slăbiciunii temporare sau este o problemă de statură; ei nu pot evalua aceste lucruri. Dificultățile cu care se confruntă acest tip de persoană sunt cele care apar în viața reală și sunt legate de intrarea în viață – pot conducătoriifalși să rezolve asemenea probleme? Pot ei rezolva dificultățile acestor oameni? (Nu.) Deoarece nu pot înțelege cu exactitate stările diverșilor oameni și nu pot discerne cu exactitate ce este bine și ce este rău în natura-esență pe care diverși oameni o au, conducătorii falși nu pot înlătura cu exactitate nici dificultățile și nici problemele diverșilor oameni. Dimpotrivă, ei îi consideră că cei care, bazându-se doar pe entuziasm, pot alerga de colo colo și se pot consuma, pot îndura greutăți și pot plăti un preț, dar au un calibru slab și nu au capacitatea de a înțelege, sunt ținte cheie pentru cultivare și au părtășie ca să le înlăture dificultățile atunci când acești oameni le întâmpină. Dar cum găsesc soluții și cum abordează lucrurile conducătorii falși în ceea ce îi privește pe cei care realmente au calibru și au o umanitate bună atunci când aceștia întâmpină dificultăți și sunt puțin slabi? Atunci când se confruntă cu dificultăți și sunt de fapt doar puțin slabi, în funcție de situație, acești oameni ar trebui sprijiniți și ajutați; cineva ar trebui să aibă părtășie cu ei despre intențiile lui Dumnezeu – nu ar trebui să fie complet ignorați, cu atât mai puțin etichetați. Dar cum înlătură conducătorii falși dificultățile unor asemenea oameni? Ei spun: „Lucrarea lui Dumnezeu a ajuns deja la un asemenea stadiu și totuși încă te agăți de soțul tău, de copiii tăi; chiar îți pui copiii să meargă la universitate și să își urmărească perspectivele. Pe măsură ce dezastrele devin din ce în ce mai grave, mai există perspective în această lume? Nu te poți îngriji nici măcar de propria viață, cum îți poate păsa de aceste lucruri? Lucrarea lui Dumnezeu este aproape încheiată, cât de urgent este! Dacă nu te dedici pe deplin, mai poți fi numit o ființă creată? Mai ești om?” Oare chiar în asta constau dificultățile acestor oameni? (Nu.) Acești oameni sunt puțin slabi atunci când se confruntă cu dificultăți doar din cauza staturii lor mici, nu pentru că nu iubesc adevărul sau nu sunt dispuși să își facă datoria. Prin urmare, ceea ce spun conducătorii falși nu corespunde stării lor; în mod evident, este un caz de etichetare greșită, ei neînțelegând aspectul esențial sau fundamental al stării lor, neînțelegând ceea ce gândesc cu adevărat, ce fel de persoane sunt și cum ar trebui să fie îndrumați și ajutați să-și înlăture dificultățile. Conducătorii falși nu știu cum să rezolve aceste probleme. Așadar, cum ar trebui rezolvate astfel de probleme atunci când apar? Poți spune: „Problema cu care te confrunți este o problemă cu care dau piept mulți oameni. Cei care își pot lăsa cu adevărat familiile în urmă și se pot consuma din toată inima pentru Dumnezeu nu acționează din impuls, ci se pregătesc de mult timp. În primul rând, ei au înțeles suficient adevăr și au cu adevărat voința de a se separa de familia lor, de a se consuma din toată inima în casa lui Dumnezeu, și pot garanta că nu vor regreta mai târziu – s-au gândit bine la toate. În plus, în această perioadă, ei se roagă lui Dumnezeu pentru a se pregăti și pentru a deschide o cale de urmat, în timp ce continuă să se echipeze cu adevărul, dându-și posibilitatea să înțeleagă mai multe adevăruri și să aibă mai multă credință și să lase totul deoparte pentru a se consuma din toată inima pentru Dumnezeu. Acest lucru necesită timp, rugăciune și, desigur, conducerea și rânduielile lui Dumnezeu. Dacă ai această dorință, nu te neliniști. Roagă-te lui Dumnezeu și așteaptă în liniște, iar Dumnezeu va rândui lucrurile pentru tine. Dacă rugăciunile și voința ta sunt în concordanță cu intențiile lui Dumnezeu și primesc aprobarea Lui, dacă ești pregătit și te vei supune indiferent de ceea ce face Dumnezeu și nu vei simți niciun regret, atunci, cu siguranță, Dumnezeu îți va deschide o cale. În această perioadă, ceea ce ar trebui să facă oamenii este să se pregătească și să aștepte; singurul lucru pe care îl pot face este să se echipeze cu adevărul, să înțeleagă intențiile lui Dumnezeu și să își lase statura să crească treptat. Atunci când Dumnezeu rânduiește diverse medii, dacă poți alege să te supui suveranității și rânduielilor lui Dumnezeu, fără să te plângi, înseamnă că ai statură – tu vei putea să te supui indiferent ce face sau cum rânduiește Dumnezeu.” Ce părere ai despre o asemenea îndrumare? (Este bună.) Pe de o parte, îți îndeplinești responsabilitatea, ajutându-i pe oameni să înțeleagă intențiile lui Dumnezeu; în același timp, nu îi forțezi dincolo de capacitatea lor, ci îi tratezi în funcție de situația lor reală. Astfel, oare nu sunt rezolvate problemele cu ajutorul cuvintelor lui Dumnezeu? Nu sunt înlăturate dificultățile cu care se confruntă oamenii în viața reală în funcție de stările lor? (Ba da.)

Unii oameni sunt întotdeauna superficiali în îndeplinirea îndatoririlor lor și nu dau dovadă de responsabilitate, se poartă întotdeauna cu un aer oficial, sunt aroganți, neprihăniți de sine și incapabili să coopereze cu ceilalți și aduc pierderi lucrării bisericii, fără să se simtă câtuși de puțin vinovați. Văzând o astfel de situație, un conducător fals își propune să abordeze și să rezolve problema, spunând: „Acest om joacă un rol foarte important în această lucrare. Se pare că nu există nimeni destul de potrivit pentru a-l înlocui, așa că trebuie să am părtășie cu el pentru a-i înlătura dificultățile.” În timpul părtășiei, conducătorul fals descoperă că acest om nu vrea deloc să își facă datoria. Vrea să urmărească lucruri lumești, să facă bani din carieră și să trăiască o viață bună, simțindu-se copleșit dacă este obligat să își facă datoria. El consideră că să-și facă datoria în casa lui Dumnezeu înseamnă să fie ocupat în fiecare zi, că, pe lângă faptul că își distruge viața personală de familie, îi este imposibil să-și mențină relațiile cu membrii familiei și că, dacă încalcă principiile în timp ce își face datoria, trebuie să suporte emondarea. O astfel de viață i se pare prea chinuitoare și nu vrea să trăiască așa. Chestiunea este clară: comportamentul lui indică faptul că este un neîncrezător. Dar cum tratează conducătorul fals această problemă? Conducătorul fals gândește: „Acest om este talentat printre non-credincioși; nu este ușor să găsești pe cineva ca el. Starea lui a devenit problematică; trebuie să las rapid deoparte cea mai încărcată lucrare pe care o am în grijă pentru a avea părtășie cu el, pentru a-l ajuta să rezolve această problemă. Cum să o rezolve? Cuvintele lui Dumnezeu sunt cele mai puternice; mai întâi, îi voi citi câteva pasaje din cuvintele lui Dumnezeu, ca să-l fac să nu mai refuze să-și facă datoria.” Conducătorul fals îi spune: „Acum că au venit dezastrele, oamenii nu mai pot trăi o viață bună. Încă vrei să câștigi bani având o carieră și să trăiești o viață de familie simplă, dar, în curând, întreaga lume va fi în haos și nu vor mai exista familii simple. Nu poți vedea aceste lucruri? Trebuie să te rogi mai mult lui Dumnezeu. Rugăciunea către Dumnezeu îți va da credință. De asemenea, trebuie să mănânci și să bei mai mult din cuvintele lui Dumnezeu. După ce vei mânca și vei bea cuvintele lui Dumnezeu de câteva ori, problema ta va fi rezolvată.” Apoi, găsește cinci sau zece pasaje din cuvintele lui Dumnezeu pe care să le citească și cu ajutorul cărora să aibă părtășie. Omul răspunde: „Termină cu părtășia. Eu înțeleg toate aceste cuvinte ale lui Dumnezeu; sunt mai educat decât tine. Nu te da mare.” O zi întreagă de părtășie și nu se rezolvă nimic. Conducătorul fals se gândește în sinea lui: „Fac lucrare bisericească de atâția ani; nu cred că nu-ți pot rezolva problema.” Seara, continuă rapid părtășia: „Trebuie să-L iubești pe Dumnezeu și să I te închini! Ai speranța de a deveni o ființă creată calificată. Această îndatorire nu este ușor de obținut; trebuie să prețuiești această oportunitate pentru că, dacă o ratezi, nu va mai fi niciodată alta. Având în vedere că ai un calibru și niște stări atât de bune, nu ar fi păcat să nu-ți faci datoria? Un om cu talentele tale ar trebui să fie promovat și utilizat în casa lui Dumnezeu; ai perspective mari aici!” Omul spune: „Taci. Dacă mă pui să îmi fac datoria, atitudinea mea va rămâne aceeași. Dacă nu îmi este permis să o fac, voi pleca imediat. Nu te implor să rămân aici!” Conducătorul fals își epuizează toate cuvintele, dar nu poate să-l convingă pe acest om sau să îi rezolve problema. De ce se întâmplă asta? Pentru că nu poate vedea cu adevărat care este problema esențială a acestuia. Atunci când își face datoria, acest om este superficial ori de câte ori are chef, trișează ori de câte ori are chef și doar face totul mecanic dacă asta este ceea ce are chef să facă; este iresponsabil indiferent de lucrarea pe care o face. Nu este dispus să depună un efort suplimentar sau să spună câteva cuvinte în plus pentru a rezolva unele probleme, considerând că aceste lucruri sunt supărătoare și deranjante. Este clar că știe cum să își facă datoria în mod adecvat și cum să acționeze corespunzător, dar nu este dispus să practice în acest fel. Cu toate acestea, continuă să își facă datoria în casa lui Dumnezeu. Care este natura acestei situații? Care este problema aici? (A venit cu intenția de a obține binecuvântări și de a se târgui.) A venit cu o asemenea speranță; astfel de oameni sunt cunoscuți drept oportuniști. Ei spun: „Am auzit că în curând va veni sfârșitul lumii, apocalipsa este iminentă, așa că nu mai trebuie să merg la muncă; oricum, am câștigat destui bani. Mai bine vin în casa lui Dumnezeu pentru un bilet de masă gratuit și pentru a-mi asigura un loc, astfel încât să am speranța de a primi binecuvântări mai târziu.” Judecând după atitudinea și intenția lor de a-și face datoria, credința lor în Dumnezeu este oportunistă; ei au venit în casa lui Dumnezeu pentru a trăi precum niște paraziți, nu din credință adevărată. Când își fac datoria, au o atitudine deosebit de nepăsătoare. Ca să-i utilizeze, biserica trebuie să îi convingă și să negocieze cu ei, iar ei nici așa nu se descurcă bine. Pot să își facă datoria cu adevărat niște persoane care nu au nici măcar conștiință? Aceștia pur și simplu sunt oportuniști și trăiesc precum niște paraziți, sunt niște neîncrezători. Privind natura celor două aspecte ale acestei probleme, conducătorul fals i-a înțeles esența în încercarea sa de a o rezolva? (Nu.) Nereușind să vadă esența problemei, el a continuat să creadă că acest om este un credincios adevărat, doar că nu înțelege adevărul, are o statură mică, este slab pentru moment și are nevoie de sprijin. Din aceste perspective, el a încercat să aibă părtășie și să ajute, doar că i s-a spus: „Taci. Doctrinele despre care vorbești tu sunt inutile. Le știu pe toate, înțeleg mai multe decât tine. Tu câte doctrine înțelegi cu adevărat? Cât de educat ești? Numărul cărților citite de mine este mai mare decât cel al meselor luate de tine!” Și-a dezvăluit natura, nu-i așa? Conducătorul fals încă mai crede că face lucrarea unui conducător, fără să-și dea seama că acest om este de fapt un neîncrezător. Când neîncrezătorii își fac datoria în casa lui Dumnezeu, până și munca pe care o fac este necorespunzătoare. Ar trebui ca astfel de oameni să fie ținuți prin preajmă? (Nu.) Prin urmare, acesta este principiul pentru gestionarea acestui tip de persoane în casa lui Dumnezeu: dacă pot și sunt dispuși să muncească, păstrați-i; dacă nu sunt dispuși, înlăturați-i repede, fără să-i îndemnați să rămână sau să-i mustrați. Cunoaște conducătorul fals acest principiu? Nu îl cunoaște. El îi tratează pe cei morți ca și cum ar fi vii, hrănindu-i și dându-le apă; nu este o nesăbuință? Conducătorii falși fac astfel de lucruri nesăbuite.

Conducătorii falși nu sunt capabili să rezolve dificultățile și problemele pe care oamenii le întâlnesc în intrarea lor în viață

În diverse situații, când diverse persoane dezvăluie diferite stări și manifestări, conducătorii falși nu reușesc întotdeauna să înțeleagă esența acestor dezvăluiri și nu pot rezolva problemele care decurg din ele. Pentru că nu înțeleg adevărul, ei pun etichete în mod eronat și comit abateri nesăbuite, confundându-i pe cei care sunt slabi pentru moment sau sunt negativi uneori cu neîncrezătorii și oamenii care îl trădează pe Dumnezeu. Între timp, acei neîncrezători care au unele daruri nesemnificative, care pot face lucrări simple și depun un oarecare efort, sunt considerați ținte cheie care trebuie sprijinite. Acești oameni se simt jenați să își declare direct reticența de a-și face datoria, însă conducătorii falși nu reușesc să înțeleagă acest lucru și stăruie să-i convingă să rămână. Conducătorii falși nu fac altceva decât să comită acte nesăbuite; oamenii răi tulbură biserica, însă ei rămân orbi la acest lucru și nu se ocupă de problemă. Nu comit abateri nesăbuite? Cum ajung conducătorii falși să comită abateri nesăbuite? Le lipsește capacitatea de a înțelege cuvintele lui Dumnezeu și nu înțeleg adevărul, așa că, atunci când se confruntă cu diverse situații, recurg la doctrinele cele mai superficiale pe care le înțeleg, aplicându-le în mod repetat într-un mod care nu face decât să provoace perturbări și tulburări. Adesea, pe lângă faptul că nu reușesc să înlăture dificultățile pe care oamenii le întâmpină cu privire la intrarea în viață și nu reușesc să îi ajute ca din slabi să devină puternici, îi și fac să aibă noțiuni despre Dumnezeu și să-L înțeleagă greșit, făcându-i să creadă că biserica încearcă să îi recruteze pentru a profita de serviciul lor, ca și cum casei lui Dumnezeu îi lipsesc persoanele talentate și nu poate găsi oameni potriviți. Acesta este impactul negativ generat de activitatea conducătorilor falși. Cum se întâmplă acest lucru? (Conducătorii falși nu pot pricepe adevărul, nu înțeleg adevărul și, atunci când se confruntă cu anumite situații, doar aplică reglementări.) Nu pot pricepe adevărul, sunt capabili doar să memoreze niște cuvinte și niște zicale lipsite de flexibilitate. Le lipsescînțelegerea și evaluarea adevărului bazate pe experiența reală. Astfel, atunci când în cele din urmă apar probleme, ei pot doar să spună câteva fraze seci: „Iubește-L pe Dumnezeu”; „Fii cinstit”; „Fii ascultător și supus atunci când te confrunți cu anumite situații”; „Fă-ți bine datoria”; „Trebuie să fii loial”; „Trebuie să te răzvrătești împotriva trupului”; „Trebuie să te consumi pentru Dumnezeu”. Ei folosesc aceste doctrine, sloganuri și zicale goale pentru a se împăuna și pentru a le propovădui și altora, sperând să îi influențeze și să aibă un impact pozitiv asupra lor, dar acest lucru nu areniciun efect și nu schimbă nimic. Prin urmare, conducătorii falși sunt incapabili să înfăptuiască vreo lucrare. Din moment ce nici măcar nu sunt capabili să înlăture dificultățile pe aleșii lui Dumnezeu le întâmpină în viața de zi cu zi, atunci cum ar putea ei să conducă biserica așa cum trebuie?

Atunci când întâmpină diverse dificultăți în viața reală și nu știu cum să le facă față, nici cum să practice adevărul, oamenii trebuie să caute adevărul în cuvintele lui Dumnezeu pentru a rezolva aceste probleme. Dacă cineva cu o statură mică nu știe cum să caute adevărul în cuvintele lui Dumnezeu, nici cum să găsească cuvintele relevante ale lui Dumnezeu, atunci ar trebui să îi caute pe cei care înțeleg adevărul ca să aibă părtășie pentru a rezolva problema, instruindu-se în același timp cum să găsească cuvintele relevante ale lui Dumnezeu și cum să înțeleagă adevărul. Asta înseamnă să găsești în cuvintele lui Dumnezeu care sunt principiile și standardele cerute de El, cum definește El această chestiune și ce cere El în privința ei și dacă există detalii specifice explicate. Dacă ale lui Dumnezeu cuvinte cu privire la acest subiect sunt oarecum simple, doardescriind principiile, fără a oferi exemple detaliate, atunci ar trebui să înveți să cugeți. Dacă nu poți înțelege cugetând, caută mai mulți oameni cu care să ai părtășie, participă la adunări, bâjbâie și caută în timp ce îți daci datoria, obținând luminarea și iluminarea și, astfel, ajungând treptat să înțelegi care este esența problemei în cauză. În cele din urmă, intră în conformitate cu principiile cuvintelor lui Dumnezeu ca să ajungi să înlături aceste dificultăți. De exemplu, unii oameni sunt leneși și nu reușesc niciodată să adune puterea necesară pentru a-și face datoria; dar dacă menționezi mâncarea, băutura și petrecerile, se luminează și devin plini de vigoare, ca și cum ar fi brusc înviorați. Cum rezolvă conducătorii falși astfel de probleme? Au și ei o metodă: atribuie mai multe sarcini acestor oameni, nelăsându-le timp să lenevească. Poate această abordare să rezolve problema? Unii oameni sunt reticenți să facă până și puțina lucrare care le este atribuită; vor doar să trăiască precum niște paraziți, considerând că este mai bine să nu facă nicio lucrare! Care este problema în ceea cei privește pe oamenii extrem de leneși? Natura-esență pe care o au, faptul dacă iubesc lucrurile pozitive și, de asemenea, preferințele și lucrurile pe care le urmăresc. Unii oameni au un oarecare calibru; dacă sunt doar niște adepți obișnuiți, fără să aibă vreo povară asupra lor, nu au energia necesară pentru a-și face treaba și nu găsesc niciun interes în ea. Cu toate acestea, dacă, în funcție de calibrul lor și de datoria pe care o pot face, li se dă povara de a fi supraveghetori, li se permite să dețină anumite titluri și să își asume anumite obligații, le este stârnit interesul pentru lucrare. Uneori, atunci când devin iresponsabili în lucrarea lor sau devin leneși, ei pot fi emondați; alteori pot fi încurajați și lăudați. Astfel, acești oameni cărora le pasă de propria imagine, care iubesc statutul și cărora le place să fie flatați, capătă energia necesară pentru a-și face datoria. Când se gândesc să lenevească, se gândesc: „De dragul statutului, pentru povara pe care o port, trebuie să fac treabă bună.” În acest fel, lenea acestor oameni poate fi parțial înlăturată. Atunci când întâlnesc asemenea probleme legate de umanitate sau stări care implică intrarea în viață și care apar în timpul îndeplinirii datoriei, conducătorii falși consideră că acestea sunt foarte dificil și anevoios de rezolvat. Ei nu știu cum să înlăture aceste stări și cum să rezolve aceste probleme sau ce cuvinte ale lui Dumnezeu să folosească pentru a le rezolva în mod țintit. De cele mai multe ori, abordarea lor este de a-i convinge sau de a-i ademeni pe oameni să facă treabă bună; dacă nu reușesc să-i convingă sau să-i ademenească, ajung să se înfurie și să-i emondeze. Dacă emondarea nu funcționează, citesc câteva pasaje din cuvintele aspre ale lui Dumnezeu drept avertisment, spunându-le oamenilorcă ar trebui să-și îmbunătățească rezultatele. Dacă nici asta nu are efect, ultima lor soluție este să pună pe cineva să-i supravegheze și să-i țină în frâu. Au la dispoziție doar aceste câteva tehnici, iar dacă acestea nu funcționează, nu mai au opțiuni.

Pe scurt, oricare ar fi problema, conducătorii falși nu sunt capabili să-i vadă esența, se străduiesc să priceapă adevăratele stări și medii ale diverșilor oameni și cu atât mai puțin pot să vadă unde se află rădăcina problemei sau de unde să înceapă pentru a o rezolva cât mai adecvat. Nu au aceste principii și metode de rezolvare a problemelor, astfel încât lucrarea conducătorilor falși nu poate rezolva diverse probleme reale. Ei sunt capabili doar să predice niște doctrine, să strige niște sloganuri, să urmeze niște regulamente și să facă totul mecanic. Cum pot fi astfel de oameni potriviți pentru lucrarea de conducere a bisericii? Nu contează cât de mult se instruiesc sau câți ani mai cred, ei nu vor fi potriviți pentru lucrarea de conducere a bisericii. Ați întâlnit vreun exemplu de acest fel? (În biserica noastră era cineva care făcea datoria de gazdă și care făcea mereu remarci critice și ostile, afectând modul în care ne îndeplineam datoria și provocând perturbări și tulburări. După ce am raportat acest lucru conducătorului, acesta doar a insistat să ne cunoaștem pe noi înșine și să ne supunem mediului rânduit de Dumnezeu, fără a rezolva problema reală, ceea ce a afectat activitatea bisericii. Abia după o schimbare a conducerii problema a fost rezolvată.) Aceasta este o manifestare tipică a conducerii false. Acesta este un tip obișnuit de conducător fals: cel care nu poate să identifice o persoană rea sau un antihrist atunci când întâlnește unul și le spune celorlalți să aibă răbdare cu acesta, să-l tolereze, să învețe din această experiență și să i se supună. Nu identifică antihriștii sau oamenii răi și nici nu face nimic în privința lor. După atâta părtășie cu privire la modurile în care se manifestă antihriștii, toți cei care înțeleg adevărul trebuie să fie acum capabili să identifice câteva dintre ele. Dar sunt oamenii de tipul conducătorilor falși capabili să cerceteze în ce fel corespunde acea părtășie comportamentului unui antihrist? Pot ei să identifice antihriștii? (Nu.) Și ce rezultă din incapacitatea lor de a identifica antihriștii? Este posibil ca un antihrist să le smulgă puterea, ca ei să-l lase pe antihrist să controleze biserica și, în cele din urmă, să-i permită să întemeieze o împărăție independentă. Dacă nu pot să identifice un antihrist, nu au cum să-l trateze ca pe dușmanul lor și să-l dea în vileag, să-l deslușească și să-l respingă; dacă nu pot să identifice un antihrist, este foarte probabil să-l trateze pe acesta ca pe un frate sau ca pe o soră, cu răbdare și toleranță, ceea ce are ca rezultat venirea antihristului la putere în biserică pentru a o controla. Prin urmare, consecințele incapacității de a-i identifica pe antihriști sunt grave, peste măsură de groaznice. Conducătorii falși nu înțeleg adevărul; ei nu pot să deslușească esențele diferitelor tipuri de oameni. Tot ceea ce fac ei este să predice cuvintele și expresiile doctrinare și să aplice reguli, cu iubire pentru toți, lăsându-i pe toți să se pocăiască, susținând că tuturor ar trebui să li se dea o șansă, oricine ar fi. Oare nu este aceasta metoda clerului religios? Nu reprezintă oare modul în care acționează fariseii? Atunci când se confruntă cu antihriștii, conducătorii falși aleg de obicei să facă compromisuri și să cedeze, găsind chiar o scuză sau un motiv pentru a pretinde că în felul acesta îi tratează pe ceilalți cu dragoste. Știind că cineva este problematic și este un antihrist, ei nu îndrăznesc să îl confrunte și nici nu au curajul să îl discearnă și să îl expună; exact asta fac conducătorii falși. Chiar și atunci când unii frați și surori au discernut deja că acea persoană este rea sau este un antihrist, conducătorul fals tot spune: „Nu putem pur și simplu să judecăm oamenii sau să-i condamnăm cu ușurință. Acea persoană se consumă cu foarte mult entuziasm și este dispusă să plătească un preț – ea nu este un antihrist sau o persoană rea. Faptul că cineva spune câteva cuvinte dure nu înseamnă că este rău, nu-i așa?” Conducătorii falși nu pot vedea esența oamenilor și nici nu pot vedea consecințele acțiunilor antihriștilor, chiar dând dovadă de dragoste, toleranță și răbdare față de aceștia, ba chiar încurajându-i să reflecteze, să se cunoască pe sine și să se căiască realmente. Indiferent cât de mult încearcă un antihrist să se cunoască pe sine, se poate schimba natura sa? Se poate el cunoaște cu adevărat? Categoric nu. Deși la prima vedere pot părea că se leapădă de unele lucruri și că se consumă oarecum, antihriștii nutresc înlăuntrul lor ambiții și planuri mărețe. Conducătorii falși nu-i pot vedea pe astfel de oameni așa cum sunt, niște antihriști, deoarece conducătorii falși nu înțeleg adevărul și nici nu pot discerne diferite tipuri de oameni. Ei nu pot vedea natura-esență a diverșilor oameni și nici nu știu cum să trateze sau să gestioneze diferite tipuri de oameni. Când îi văd pe alții expunându-i pe antihriști, nu îndrăznesc să li se alăture și le este și mai frică să ia măsuri împotriva antihriștilor, temându-se de represalii dacă îi ofensează. Abordarea lor față de antihriști se limitează la predicarea doctrinelor și a îndemnurilor. Pe lângă faptul că sunt incapabili să discearnă oamenii răi și antihriștii, conducătorii falși nu pot nici să rezolve diferitele probleme care există în rândul aleșilor lui Dumnezeu. Acest lucru dovedește că nu înțeleg deloc adevărul; sunt incapabili să rezolve problemele reale și în niciun chip nu îi pot conduce pe aleșii lui Dumnezeu în adevărul-realitate. Indiferent ce fac sau spun conducătorii falși, nu vei auzi niciun cuvânt de lumină insuflat de luminarea Duhului Sfânt, cu atât mai puțin vei vedea că posedă vreun adevăr-realitate. Prin urmare, conducătorii falși nu oferă niciun beneficiu sau ajutor în ceea ce privește intrarea în viață a oamenilor; în puțina lucrare pe care o fac, ei predică doctrine și cuvinte, strigă sloganuri și fi fac totul mecanic. Nu reușesc deloc să îndeplinească rolul pe care ar trebui să îl joace un conducător.

Asta este tot pentru părtășia noastră de astăzi. La revedere!

9 ianuarie 2021