În lumina Mea, oamenii văd din nou lumina. În cuvântul Meu, oamenii dobândesc lucruri ca să se bucure de ele. Am venit din Răsărit, din Răsărit am pornit. Când lumina slăvii Mele strălucește, nenumăratele națiuni sunt luminate, totul este iluminat, nimic nu rămâne în beznă. În Împărăție, viața pe care poporul lui Dumnezeu o trăiește alături de Dumnezeu este peste măsură de fericită. Apele dansează de bucurie față de viețile binecuvântate ale oamenilor, munții se bucură de belșugul Meu împreună cu oamenii. Toți oamenii se străduiesc, muncesc din greu, dovedindu-și devotamentul în Împărăția Mea. În Împărăție, nu mai există răzvrătire, nu mai există împotrivire; cerul și pământul depind unul de altul, Eu și omul ne apropiem în simțăminte profunde, trăind plăcut împreună, sprijinindu-ne unul pe celălalt… În acest moment, Îmi încep formal viața în ceruri. Tulburarea Satanei nu mai există, iar oamenii intră în odihnă. În univers, aleșii Mei trăiesc în lumina slăvii Mele, binecuvântați fără egal, nu ca oameni care trăiesc printre oameni, ci ca oameni care trăiesc cu Dumnezeu. Toți oamenii au trecut prin corupția Satanei și au băut până la fund din amărăciunea și din dulceața vieții. Acum, trăind în lumina Mea, cum pot ei să nu se veselească? Cum pot ei să renunțe ușor la acest moment minunat și să-l lase să le scape? O, voi, oamenilor! Grăbiți-vă să cântați cântecul din inimile voastre și dansați de bucurie pentru Mine! Grăbiți-vă să vă înălțați inimile sincere și oferiți-Mi-le Mie! Grăbiți-vă să bateți tobele și cântați plini de veselie pentru Mine! Îmi radiez încântarea de deasupra universului! Oamenilor le arăt chipul Meu splendid! Voi striga cu un glas puternic! Voi transcende universul! Deja domnesc printre oameni! Oamenii Mă preamăresc! Plutesc în cerurile albastre de deasupra și oamenii merg împreună cu Mine. Merg printre oamenii Mei și ei Mă înconjoară! Inimile oamenilor debordează de bucurie, cântecele lor răsunătoare zguduie universul, făcând să trosnească bolțile cerești! Universul nu mai este învăluit în ceață; nu mai este noroi și nici ape menajere nu mai sunt. Oameni sfinți ai universului! Sub examinarea Mea, ei își arată adevăratul chip. Nu sunt oameni plini de scârnăvie, ci oameni sfinți, puri ca jadul, ei sunt toți preaiubiții Mei, sunt toți încântarea Mea! Toate lucrurile se reîntorc la viață. Cei sfinți s-au întors ca să Mă slujească în ceruri, intrând în îmbrățișarea Mea caldă, fără a mai plânge, fără a-și mai face griji, oferindu-Mi-se, întorcându-se în casa Mea, și în patria lor Mă vor iubi neîncetat! Neschimbători de-a pururi! Unde este durerea! Unde sunt lacrimile! Unde este trupul! Pământul nu mai există, dar cerul este etern. Eu apar în fața nenumăratelor popoare și nenumăratele popoare Mă slăvesc. Viața aceasta, frumusețea aceasta, din vremuri imemoriale și până la sfârșitul timpului, nu se vor schimba. Aceasta este viața Împărăției.