Ca să aduci mărturie pentru Dumnezeu și ca să-l faci de rușine pe marele balaur roșu, trebuie să ai un principiu și să îndeplinești o condiție: trebuie să-L iubești pe Dumnezeu în inima ta și să pătrunzi în cuvintele Lui. Dacă nu pătrunzi în cuvintele lui Dumnezeu, atunci nu vei avea nicio cale de a-l face pe Satana de rușine. Prin creșterea vieții tale, tu te răzvrătești împotriva marelui balaur roșu și aduci o umilință totală peste el – asta înseamnă să-l faci într-adevăr de rușine pe marele balaur roșu. Cu cât ești mai dispus să pui în practică cuvintele lui Dumnezeu, cu atât mai mare este dovada dragostei tale față de Dumnezeu și a urii tale față de marele balaur roșu; cu cât te supui mai mult cuvintelor lui Dumnezeu, cu atât mai mare este dovada setei tale de adevăr. Oamenii care nu însetează după cuvintele lui Dumnezeu sunt oameni fără viață. Astfel de oameni sunt cei în afara cuvintelor lui Dumnezeu, care aparțin religiei. Oamenii care cred cu adevărat în Dumnezeu au o cunoaștere mai profundă a cuvintelor Lui mâncând și bând cuvintele Lui. Dacă nu însetezi după cuvintele lui Dumnezeu, atunci îți va fi imposibil să mănânci și să bei cu sinceritate cuvintele Sale, și dacă nu ai nicio cunoaștere despre cuvintele lui Dumnezeu, atunci nu ai niciun mijloc de a aduce mărturie pentru El sau de a-L mulțumi.

Crezând în Dumnezeu, cum ar trebui să Îl cunoști pe Dumnezeu? Ar trebui să ajungi să-L cunoști pe Dumnezeu pe baza cuvintelor și a lucrării Lui din prezent, fără abatere sau falsitate, și, înainte de toate, ar trebui să cunoști lucrarea lui Dumnezeu, care este temelia cunoașterii lui Dumnezeu Însuși. Toate acele diferite sofisme care nu au o înțelegere pură a cuvintelor lui Dumnezeu sunt noțiuni religioase; ele sunt înțelegeri denaturate. Cea mai mare abilitate a personalităților religioase este luarea cuvintelor lui Dumnezeu care au fost înțelese în trecut și compararea cuvintelor de astăzi ale lui Dumnezeu cu acelea. Dacă, în slujirea Dumnezeului de astăzi, te agăți de lucrurile dezvăluite de luminarea Duhului Sfânt în trecut, atunci slujirea ta va provoca o perturbare și va deveni un fel de practică depășită, nimic altceva decât ritualuri religioase. Dacă tu crezi că aceia care slujesc lui Dumnezeu trebuie să fie umili și răbdători în exterior, pe lângă alte calități, și dacă pui astăzi în practică acest tip de cunoaștere, atunci această cunoaștere este o noțiune religioasă; practicarea în acest mod echivalează cu afișarea de ipocrizie. Expresia „noțiuni religioase” se referă la lucruri care sunt demodate (inclusiv înțelegerea cuvintelor rostite anterior de Dumnezeu și lumina luminării directe din partea Duhului Sfânt), și dacă sunt puse în practică astăzi, atunci ele perturbă lucrarea lui Dumnezeu și nu aduc niciun beneficiu omului. Dacă oamenii nu pot să curețe acele lucruri dinlăuntrul lor care aparțin noțiunilor religioase, atunci aceste lucruri vor deveni o mare piedică pentru slujirea lui Dumnezeu de către ei. Persoanele cu noțiuni religioase nu au sub nicio formă cum să țină pasul cu lucrarea Duhului Sfânt – ele se află în urmă cu un pas, apoi doi. Aceasta din cauză că aceste noțiuni religioase determină omul să devină extraordinar de neprihănit de sine și arogant. Dumnezeu nu simte nostalgie pentru ceea ce a zis și a făcut în trecut; dacă un lucru e depășit, El îl elimină. Chiar nu ești în stare să renunți la noțiunile tale? Dacă te agăți de cuvintele pe care Dumnezeu le-a rostit în trecut, dovedește aceasta că tu cunoști lucrarea lui Dumnezeu? Dacă nu poți să accepți lumina din prezent a Duhului Sfânt și, în schimb, te agăți de lumina trecutului, poate asta dovedi că urmezi urmele pașilor lui Dumnezeu? Încă nu poți renunța la noțiunile religioase? În acest caz, vei deveni cineva care I se opune lui Dumnezeu.

Dacă oamenii pot să renunțe la noțiunile religioase, nu își vor folosi mintea pentru a măsura cuvintele și lucrarea lui Dumnezeu astăzi, și în schimb se vor supune direct. Chiar dacă lucrarea lui Dumnezeu este astăzi în mod evident diferită de cea a trecutului, tu tot ești în stare să renunți la concepțiile din trecut și să te supui direct lucrării lui Dumnezeu de astăzi. Dacă ești capabil de o astfel de înțelegere și ții la loc de cinste lucrarea lui Dumnezeu de astăzi, indiferent cum a lucrat Dumnezeu în trecut, atunci ești cineva care a renunțat la noțiunile lui, care se supune lui Dumnezeu și care este în stare să se supună lucrării și cuvintelor lui Dumnezeu și să urmeze urmele pașilor Săi. Prin aceasta, vei fi cineva care se supune cu adevărat lui Dumnezeu. Tu nu analizezi sau cercetezi lucrarea lui Dumnezeu; este ca și cum Dumnezeu Și-ar fi uitat lucrarea Lui anterioară și tu ai fi uitat-o, de asemenea. Prezentul este prezent, iar trecutul este trecut, și, întrucât astăzi Dumnezeu a lăsat laoparte ceea ce a făcut în trecut, nu ar trebui să te preocupi în continuare de acestea. Numai o astfel de persoană este una care se supune pe deplin lui Dumnezeu și care a renunțat complet la noțiunile sale religioase.

Deoarece există întotdeauna noi evoluții în lucrarea lui Dumnezeu, există o lucrare care devine depășită și veche pe măsură ce noua lucrare se naște. Aceste tipuri diferite de lucrare, veche și nouă, nu sunt contradictorii, ci complementare; fiecare etapă continuă de la ultima. Întrucât există o nouă lucrare, lucrurile vechi trebuie, desigur, eliminate. De exemplu, unele dintre practicile de lungă durată și zicalele obișnuite ale omului, însoțite de mulți ani de experiență și de lecții învățate, au format, în mintea omului, noțiuni de toate felurile și de toate formele. Faptul că Dumnezeu nu Și-a făcut încă pe deplin cunoscute omului adevăratul Său chip și firea Sa inerentă – în combinație cu răspândirea, care a avut loc de-a lungul multor ani, a teoriilor tradiționale care se întind din trecut până în prezent – a fost și mai favorabil formării unor astfel de noțiuni de către om. S-ar putea spune că, pe parcursul credinței omului în Dumnezeu, influența diverselor noțiuni a dus la formarea și la evoluția continue a tot felul de înțelegeri noționale despre Dumnezeu în oameni, ceea ce a făcut ca multe personalități religioase care Îl slujesc pe Dumnezeu să devină dușmanii Săi. Așadar, cu cât noțiunile religioase ale oamenilor sunt mai puternice, cu atât mai mult ei I se opun lui Dumnezeu și cu atât mai mult sunt dușmanii lui Dumnezeu. Lucrarea lui Dumnezeu este mereu nouă și niciodată veche – nu formează niciodată reglementări; mai degrabă, suferă continuu diverse grade de schimbare și de reînnoire. Faptul că Dumnezeu lucrează în acest fel este o exprimare a firii Sale inerente. Este, de asemenea, principiul inerent al lucrării lui Dumnezeu și unul dintre mijloacele de lucru prin care Dumnezeu Își realizează gestionarea. Dacă Dumnezeu nu ar lucra în acest fel, omul nu s-ar schimba sau nu ar putea să-L cunoască pe Dumnezeu, iar Satana nu ar fi înfrânt. Astfel, în lucrarea Sa, există continuu schimbări care par neregulate, dar care sunt de fapt periodice. Cu toate acestea, modul în care omul crede în Dumnezeu este destul de diferit. El se agață de reglementările și de sistemele vechi, familiare și, cu cât sunt mai vechi, cu atât sunt mai acceptabile pentru el. Cum ar putea mintea nesăbuită a omului, o minte care este la fel de intransigentă ca piatra, să accepte atât de multă lucrare nouă și cuvinte ale lui Dumnezeu care sunt de nepătruns? Omului nu-i place Dumnezeul care este mereu nou și niciodată vechi; lui îi place doar Dumnezeul cel vechi, care este cineva înaintat în vârstă, cu părul nins și incapabil să meargă. Așadar, pentru că Dumnezeu și omul au fiecare propriile lor „preferințe”, omul a devenit dușmanul lui Dumnezeu. Multe dintre aceste contradicții există încă și astăzi, într-un moment în care Dumnezeu face o nouă lucrare timp de aproape 6000 de ani. Acestea sunt, prin urmare, incurabile. Poate că din cauza încăpățânării omului sau poate din cauza intoleranței la ofense a decretelor administrative ale lui Dumnezeu de către orice om, acei clerici, bărbați și femei, se agață încă de cărți și de hârtii vechi și mucegăite, în timp ce Dumnezeu Își continuă lucrarea Sa neterminată de gestionare ca și cum nimeni nu L-ar privi. Deși există asemenea contradicții dușmănoase, care sunt chiar imposibil de rezolvat, Dumnezeu nu le acordă nicio atenție, ca și cum ar fi acolo și nu ar fi acolo. Omul, totuși, se leagă încă de convingerile și de noțiunile sale și nu renunță niciodată la ele. Totuși, un lucru este evident: chiar dacă omul nu se abate de la poziția sa, „picioarele” lui Dumnezeu se mișcă mereu și El Își schimbă mereu poziția în funcție de circumstanțe. În final, omul va fi învins fără luptă. Între timp, Dumnezeu este „cel mai mare dușman” al tuturor dușmanilor Lui învinși și este, de asemenea, „campionul” oamenilor învinși și totodată al celor neînvinși. Cine se poate lupta cu Dumnezeu și fi victorios? Noțiunile omului par a veni de la Dumnezeu, deoarece multe dintre ele s-au format puțin câte puțin ca rezultat al lucrării lui Dumnezeu. Totuși, Dumnezeu nu-l iartă pe om din cauza aceasta, cu atât mai puțin laudă El omul pentru crearea de serii după serii de produse „pentru Dumnezeu” în urma lucrării Sale, care sunt în afara lucrării Lui. În schimb, El este extrem de dezgustat de noțiunile omului și de credința veche, pioasă, și nu are de gând să ia aminte la data la care aceste noțiuni au apărut pentru prima oară. El nu acceptă deloc faptul că aceste noțiuni sunt cauzate de lucrarea Lui, deoarece noțiunile omului iau naștere prin transmiterea de la om la om; sursa lor este în gândurile și în mintea omului – nu este Dumnezeu, ci Satana. Intenția lui Dumnezeu a fost întotdeauna ca lucrarea Sa să fie nouă și vie, nu veche și moartă, iar ceea ce El îl face pe om să respecte variază în funcție de epocă și perioadă și nu este veșnic și imuabil. Aceasta este pentru că El este un Dumnezeu care determină omul să trăiască și să fie nou, mai degrabă decât un diavol care face ca omul să moară și să fie vechi. Nu înțelegeți încă asta? Faptul că ai noțiuni despre Dumnezeu și că ești incapabil să renunți la ele se datorează eșecului tău de a pricepe lucrurile – nu este pentru că lucrarea lui Dumnezeu are prea puțin sens, nici pentru că lucrarea Sa nu ține cont de sentimentele omului, cu atât mai puțin pentru că Dumnezeu nu se ocupă niciodată de lucrarea care Îi revine. Nu poți renunța la noțiunile tale pentru că ești prea lipsit de supunere și pentru că nu ai nici cea mai mică asemănare a unei ființe create, și nu pentru că Dumnezeu face lucrurile dificile pentru tine. Tu ai cauzat toate astea și nu au nicio legătură cu Dumnezeu; toate suferințele și dezastrele sunt create de om. Gândurile lui Dumnezeu sunt întotdeauna bune: El nu Își dorește să te facă să dezvolți noțiuni, ci Își dorește să fii reînnoit și să treci prin transformări odată cu trecerea veacurilor. Cu toate acestea, nu știi ce este bine pentru tine și întotdeauna fie scrutezi, fie analizezi. Nu este faptul că Dumnezeu face lucrurile dificile pentru tine, ci că îți lipsește o inimă cu frică de Dumnezeu, iar răzvrătirea ta este prea mare. O mică ființă creată care îndrăznește să ia o părticică neînsemnată din ceea ce Dumnezeu a dat anterior și care după aceea se întoarce și o folosește ca să-L atace pe Dumnezeu – nu este aceasta răzvrătirea omului? Oamenii, este corect să spunem, sunt absolut necalificați să-și exprime punctele de vedere în fața lui Dumnezeu, și sunt cu atât mai puțin calificați să-și etaleze după bunul plac limbuția arhaică, lipsită de valoare, urât mirositoare și putredă – ca să nu mai pomenim de acele noțiuni mucegăite. Nu sunt ele cu atât mai mult fără nicio valoare?

Cineva care slujește cu adevărat lui Dumnezeu este cineva care este în concordanță cu intențiile lui Dumnezeu, care este potrivit pentru folosul lui Dumnezeu și care este capabil să renunțe la noțiunile religioase. Dacă vrei să mănânci și să bei eficient cuvintele lui Dumnezeu, atunci trebuie să renunți la noțiunile tale religioase. Dacă dorești să Îi slujești lui Dumnezeu, atunci este cu atât mai necesar să renunți mai întâi la noțiunile religioase și să te supui cuvintelor lui Dumnezeu în toate. Asta ar trebui să aibă cineva care Îi slujește lui Dumnezeu. Dacă îți lipsește această cunoaștere, de îndată ce vei sluji, vei cauza perturbări și tulburări, iar dacă nu renunți la noțiunile tale, atunci vei fi în mod inevitabil „doborât la pământ” de Dumnezeu, fără să te mai poți ridica vreodată. Luați prezentul, de exemplu: multe dintre cele ce se spun și o mare parte din lucrare nu se aliniază la Biblie și la lucrarea făcută anterior de Dumnezeu și, dacă nu ai o inimă de supunere, atunci vei cădea oricând. Dacă-ți dorești să slujești în concordanță cu intențiile lui Dumnezeu, atunci trebuie să renunți mai întâi la noțiunile religioase și să-ți revizuiești opiniile. În viitor, multe dintre cele ce se vor spune nu se vor alinia la cele ce s-au spus în trecut și dacă acum nu ai hotărârea de a te supune, nu vei putea merge pe calea ce urmează. Dacă una dintre metodele de lucru ale lui Dumnezeu s-a înrădăcinat înăuntrul tău și nu ai renunțat niciodată la ea, atunci această metodă va deveni noțiunea ta religioasă. Dacă ceea ce este Dumnezeu s-a înrădăcinat în tine, atunci ai câștigat adevărul, și dacă cuvintele și adevărul lui Dumnezeu devin viața ta, atunci nu vei mai avea noțiuni despre Dumnezeu. Cei ce posedă o adevărată cunoaștere de Dumnezeu nu vor avea noțiuni și nu vor respecta reglementări.

Pune-ți aceste întrebări pentru a te menține atent:

1. Cunoașterea din tine tulbură slujirea ta față de Dumnezeu?

2. Câte practici religioase există în viața ta de zi cu zi? Dacă doar afișezi aparența pietății, înseamnă că viața ta a crescut și s-a maturizat?

3. Când mănânci și bei cuvintele lui Dumnezeu, poți renunța la noțiunile tale religioase?

4. Când te rogi, ești în stare să te descotorosești de ritualurile religioase?

5. Ești cineva potrivit pentru folosul lui Dumnezeu?

6. Câte dintre cunoștințele tale despre Dumnezeu conțin noțiuni religioase?