Răspuns: Întrebarea pe care ați pus-o este foarte importantă. Pentru a accepta lucrarea zilelor de pe urmă și a privi arătarea lui Dumnezeu, trebuie să știm cum să-I deslușim vocea. De fapt, identificarea vocii lui Dumnezeu înseamnă recunoașterea cuvintelor și a cuvântărilor lui Dumnezeu și recunoașterea caracteristicilor cuvintelor Creatorului. Indiferent dacă acestea sunt cuvintele lui Dumnezeu devenit trup sau cuvântările Duhului lui Dumnezeu, ele sunt toate cuvintele rostite de Dumnezeu pentru omenire. Acestea sunt caracteristicile cuvintelor lui Dumnezeu. Aici, autoritatea și identitatea lui Dumnezeu se manifestă în mod clar. Se poate spune că acesta este singurul mijloc prin care Creatorul vorbește. Cuvântările lui Dumnezeu de fiecare dată când se întrupează, acoperă multe aspecte. Multe se referă la cerințele lui Dumnezeu și mustrările omului, la cuvintele decretelor administrative și ale poruncilor lui Dumnezeu, cuvintele de judecată și revelația Lui privind omenirea coruptă. Există și profeții și promisiuni ale lui Dumnezeu față de omenire. Ele sunt toate exprimări ale adevărului, ale căii și ale vieții. Acestea sunt toate revelațiile esenței vieții lui Dumnezeu. Ele reprezintă tot ceea ce Dumnezeu are și este. Și astfel putem vedea din cuvintele exprimate de Dumnezeu că spusele Lui Dumnezeu sunt adevărul și au autoritate și putere. Astfel, dacă doriți să aflați dacă cuvintele exprimate de Dumnezeu Atotputernic sunt vocea lui Dumnezeu, puteți să vă uitați la cuvintele Domnului Isus și la cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic. Puteți să le comparați și să vedeți dacă acestea sunt cuvintele exprimate de un singur Duh, și dacă acestea sunt lucrarea făcută de un singur Dumnezeu. Dacă sursa lor este aceeași, atunci acest lucru dovedește că cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic sunt cuvântările lui Dumnezeu și că Dumnezeu Atotputernic este arătarea lui Dumnezeu. Să ne uităm la cuvintele rostite de Iahve în timpul Epocii Legii și cuvintele lui Isus din Epoca Harului. În ambele cazuri, acestea erau expresia directă a Duhului Sfânt și lucrarea unui singur Dumnezeu. Aceasta dovedește că Domnul Isus a fost arătarea lui Iahve, arătarea Creatorului. Toți cei care au citit Biblia știu că, în cuvintele exprimate de Domnul Isus în timpul Epocii Harului, Toți cei care au citit Biblia știu că, toate cuvintele exprimate de Domnul Isus în Epoca Harului, Acestea au reprezentat o etapă completă a lucrării făcute de Dumnezeu în timpul Epocii Harului. Acestea au reprezentat o etapă completă a lucrării făcute de Dumnezeu în Epoca Harului. De asemenea, au fost și multe profeții și promisiuni. De asemenea, au fost și multe profeții și promisiuni. Acestea au reprezentat o etapă completă a lucrării făcute de Dumnezeu în timpul Epocii Harului.

În primul rând, vom analiza cerințele și mustrările Domnului Isus pentru om. Domnul Isus a spus: „Pocăiți-vă, că s-a apropiat Împărăția cerurilor” (Matei 4:17). „Voi sunteţi sarea pământului. Dar dacă sarea îşi pierde gustul, prin ce va fi făcută din nou sărată?! Nu mai este bună la nimic, decât să fie aruncată afară şi călcată în picioare de oameni. Voi sunteţi lumina lumii. O cetate aşezată pe un munte nu poate să rămână ascunsă” (Matei 5:13-14). „Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, și cu tot sufletul tău și cu tot cugetul tău. Aceasta este întâia și cea mai mare poruncă. Iară a doua este asemenea acesteia; să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți. În aceste două porunci atârnă toată legea și prorocii” (Matei 22:37-40). „Fericiți cei săraci cu duhul, că a acelora este împărăția cerurilor! […] Fericiți cei ce flămânzesc și sunt însetați de dreptate, că aceia se vor sătura! Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, că acelora este împărăția cerurilor. Fericiți veți fi când vă vor ocărî și vă vor prigoni și vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, mințind pentru Mine. Bucurați-vă și vă veseliți, pentru că plata voastră este mare în ceruri” (Matei 5:3, 6, 10-12).

Să vedem ce a spus Domnul Isus despre decretele administrative. Matei 12:31-32, Domnul Isus a spus: „Pentru aceasta vă spun: tot păcatul și hula se va ierta oamenilor, dar hula asupra Duhului Sfânt nu li se va ierta. Și oricine va vorbi împotriva Fiului omului va fi iertat, dar oricine va vorbi împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat nici în veacul acesta, nici în cel ce va să fie.” De asemenea, în Matei 5:22 Domnul Isus a spus: „Dar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său în deșert vinovat va fi judecății; și oricine va zice fratelui său: «Raca» vinovat va fi soborului; iar oricine-i va zice: «Nebunule!» vinovat va fi focului gheenei.”

Pe lângă aceste cuvinte ale decretelor administrative, Pe lângă decretele administrative, există, de asemenea, cuvintele Domnului Isus, care judecă și îi demască pe farisei. Domnul Isus a spus: „Iar vai vouă, cărturarilor și fariseilor fățarnici! Că închideți oamenilor Împărăția cerurilor; că voi nu intrați, nici pe cei ce intră nu-i lăsați să intre” (Matei 23:13). „Vai vouă, cărturari și farisei fățarnici! Că voi înconjurați marea și uscatul ca să faceți un tovarăș de credință; și, după ce îl faceți tovarăș de credință, faceți din el un fiu al gheenei, de două ori mai rău decât pe voi înșivă” (Matei 23:15).

Frați și surori, Domnul Isus a vorbit și despre profeții și despre făgăduințele omului. În Ioan 14:2-3, Domnul Isus a spus: „Mă duc să vă pregătesc un loc. Și dacă mă duc să vă pregătesc un loc, voi veni din nou și vă voi lua la Mine: ca, unde sunt Eu, să fiți și voi.” În Ioan 12: 47-48, de asemenea Domnul Isus a spus, „Și, de va auzi cineva cuvintele Mele, şi nu va crede, Eu nu îl judec, că nu am venit să judec lumea, ci să mântuiesc lumea. Cel ce se leapădă de Mine şi nu primeşte cuvintele Mele, are cine să-l judece: Cuvântul pe care l-am zis, acela îl va judeca în ziua cea de apoi.” Așa este și în Apocalipsa 21:3-4 „Iată, lăcașul lui Dumnezeu cu oameni, și va locui cu ei, şi ei vor fi poporul Lui şi Însuşi Dumnezeu va fi cu ei, Dumnezeul lor. Și va şterge Dumnezeu toate lacrimile din ochii lor, și moartea nu va mai fi, nici plângere, nici strigare, nici durere nu va mai fi, căci cele dintâi au trecut.”

Din diferitele adevăruri exprimate de Domnul Isus în timpul Epocii Harului, putem vedea că Domnul Isus a fost arătarea Salvatorului, și cuvintele Domnului Isus erau cuvântările lui Dumnezeu pentru întreaga omenire. El a exprimat direct firea lui Dumnezeu și voința Sa pentru omenire, pentru a conduce omenirea, a se îngriji de ea și a o răscumpăra personal. Aceasta reprezintă identitatea și autoritatea lui Dumnezeu. Citirea lor imediată ne face să simțim că aceste cuvinte sunt adevărul și au autoritate și putere. Aceste cuvinte sunt vocea lui Dumnezeu, ele sunt cuvântările lui Dumnezeu pentru omenire. În timpul zilelor de pe urmă, Domnul Isus s-a întors: Dumnezeu Atotputernic a venit să facă lucrarea judecății din zilele de pe urmă. El a inaugurat Epoca Împărăției și a pus capăt Epocii Harului. Bazându-ne pe lucrarea de răscumpărare a Domnului Isus, Atotputernicul Dumnezeu și-a făcut lucrarea judecății începând de la casa lui Dumnezeu, și a exprimat toate adevărurile pentru purificarea și mântuirea omenirii. Cuvintele exprimate de Dumnezeu Atotputernic sunt bogate în conținut și cuprinzătoare. Așa cum Dumnezeu Atotputernic spune, „Este corect să spunem că aceasta a fost prima dată de la creație când Dumnezeu S-a adresat întregii omeniri. Niciodată înainte Dumnezeu nu vorbise omenirii create atât de detaliat și atât de sistematic. Desigur, aceasta a fost și prima dată când El vorbise atât de mult, și atât de mult timp, întregii omeniri. A fost total fără precedent. Mai mult, aceste cuvântări au fost primul text exprimat de Dumnezeu în rândul omenirii, în care El a expus oamenii, i-a călăuzit, i-a judecat și le-a vorbit de la inimă la inimă și, de asemenea, acestea au fost primele cuvântări în care Dumnezeu le-a făcut cunoscut oamenilor pașii Lui, locul în care El se află, firea lui Dumnezeu, ceea ce Dumnezeu are și este, gândurile lui Dumnezeu și preocuparea Lui pentru omenire. Se poate spune că acestea au fost primele cuvântări pe care Dumnezeu le adresase omenirii din cel de-al treilea cer de la creație și prima dată când Dumnezeu Își folosise identitatea Sa inerentă pentru a apărea și a exprima omenirii vocea inimii Lui prin cuvinte” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cuvintele lui Dumnezeu către întregul univers”, Introducere).Acum când sunt zilele de pe urmă, iar cuvintele exprimate de Dumnezeu Atotputernic sunt nemaipomenit de cuprinzătoare și îmbelșugate. În ele există mai mult judecată, revelația omului, decretele administrative și poruncile Epocii Împărăției, precum și mustrările, cerințele și făgăduințele lui Dumnezeu față de om, profeții și așa mai departe. În continuare, să citim câteva pasaje din cuvintele lui Dumnezeu despre mustrările și cerințele Lui pentru om precum și lucrarea Lui.

Dumnezeu Atotputernic spune: „În prezent, cei care Îmi poartă o iubire sinceră sunt binecuvântați; binecuvântați sunt cei care Mi se supun, aceștia cu siguranță se vor afla în Împărăția Mea; binecuvântați sunt cei care Mă cunosc, aceștia cu siguranță își vor exercita putere în Împărăția Mea; binecuvântați sunt cei care Mă urmează, aceștia cu siguranță vor scăpa de robia Satanei și se vor bucura de binecuvântări în Mine; binecuvântați sunt cei capabili să se lepede de ei înșiși, cu siguranță, aceștia vor intra în posesiunea Mea și vor moșteni abundența Împărăției Mele. Pe cei care aleargă încoace și încolo de dragul Meu, Mi-i voi aminti, pe cei care fac eforturi de dragul Meu, îi voi îmbrățișa cu bucurie, celor care Îmi aduc daruri, le voi oferi bucurii. Pe cei care găsesc fericirea în cuvintele Mele, îi voi binecuvânta; cu siguranță, ei vor fi stâlpii care vor susține acoperișul Împărăției Mele, cu siguranță ei vor avea o recompensă inegalabilă în casa Mea și nimeni nu se poate compara cu ei” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cuvintele lui Dumnezeu către întregul univers”, Capitolul 19).

„Deși Isus a lucrat mult printre oameni, El a completat doar răscumpărarea întregii omeniri și a devenit jertfa pentru păcat a oamenilor și nu l-a scăpat pe om de toată firea lui stricată. Deplina mântuire a omului de influența Satanei nu a necesitat doar ca Isus să preia păcatele omului ca jertfă pentru păcat, ci și ca Dumnezeu să facă o lucrare mai mare pentru a-l scăpa pe om cu totul de firea lui, care a fost stricată de Satana. Și astfel, după ce omului i-au fost iertate păcatele, Dumnezeu S-a întrupat pentru a-l conduce pe om în noua epocă și a început lucrarea de mustrare și judecată, și lucrarea aceasta l-a adus pe om într-un tărâm mai înalt. Toți cei care se supun stăpânirii Lui se vor bucura de un adevăr mai mare și vor primi binecuvântări mai mari. Ei vor trăi cu adevărat în lumină și vor dobândi adevărul, calea și viața.

Dacă oamenii rămân în Epoca Harului, atunci nu vor fi niciodată eliberaţi de firea lor stricată, şi cu atât mai puţin nu vor cunoaşte firea inerentă a lui Dumnezeu. Dacă oamenii vor trăi mereu în mijlocul unei abundenţe de har, dar le va lipsi modul de viaţă care le permite să Îl cunoască şi să Îl mulţumească pe Dumnezeu, atunci ei nu Îl vor câştiga niciodată cu adevărat, cu toate că ei cred în El. Ce formă de credinţă demnă de milă este aceasta” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu).

„Înainte ca omul să fie răscumpărat, multe dintre otrăvurile Satanei fuseseră deja plantate în interiorul său și, după mii de ani în care a fost corupt de către Satana, are în interiorul lui o natură stabilită, care I se opune lui Dumnezeu. Prin urmare, atunci când omul a fost răscumpărat, nu este altceva decât un caz de răscumpărare în care omul este cumpărat la un preț ridicat, dar natura otrăvitoare din el nu a fost eliminată. Omul, care este atât de întinat, trebuie să sufere o schimbare înainte de a deveni vrednic să-L slujească pe Dumnezeu. Cu ajutorul acestei lucrări de judecată și mustrare, omul va ajunge să cunoască pe deplin substanța întinată și coruptă din propriul sine și va putea să se schimbe complet și să devină neprihănit. Doar în felul acesta poate deveni omul vrednic să se întoarcă înaintea tronului lui Dumnezeu” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Taina întrupării (4)”).

„Nimeni nu caută în mod activ urmele pașilor sau arătarea lui Dumnezeu și nimeni nu își dorește să existe în grija și protecția lui Dumnezeu. Mai degrabă, oamenii sunt dispuși să se bazeze pe influența Satanei și a celui rău pentru a se adapta acestei lumi și regulilor vieții pe care omenirea cea netrebnică le urmează. În acest punct, inima și duhul omului sunt sacrificate pentru Satana și devin hrana lui. Mai mult decât atât, inima și duhul omului devin un loc în care Satana poate locui, precum și un loc de joacă potrivit pentru el. În acest fel, omul, fără să își dea seama, își pierde înțelegerea principiilor de a fi om, a valorii și a scopului existenței umane. Legile lui Dumnezeu și legământul dintre Dumnezeu și om dispar treptat din inima omului, iar omul acesta încetează să-L mai caute sau să-L mai asculte pe Dumnezeu. Pe măsură ce timpul trece, omul nu mai înțelege de ce l-a creat Dumnezeu, nici nu mai înțelege cuvintele care vin din gura lui Dumnezeu și nici nu realizează tot ceea ce vine de la Dumnezeu. Omul începe să opună rezistență legilor și hotărârilor lui Dumnezeu; inima și duhul omului devin insensibile… Dumnezeu îl pierde pe omul din creația Lui originală, iar omul pierde rădăcinile începutului lui. Aceasta este durerea omenirii” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Dumnezeu este sursa vieții omului”).

„Omenirea s-a dezvoltat timp de zeci de mii de ani de istorie pentru a ajunge acolo unde este astăzi. Cu toate acestea, omenirea creației Mele originale a decăzut de mult. Ei au încetat deja să fie ceea ce vreau și astfel umanitatea, așa cum apare în ochii Mei, nu mai merită denumirea de omenire. Ei sunt mai degrabă gunoiul omenirii pe care Satana l-a luat în captivitate, cadavrele ambulante putrede în care trăiește Satana și în care este îmbrăcat. Oamenii nici măcar nu cred în existența Mea și nici nu întâmpină venirea Mea. Omenirea doar răspunde cu rea credință la cererile Mele, le acceptă temporar și nu împărtășește cu sinceritate bucuriile și necazurile vieții cu Mine. Din moment ce oamenii Mă văd ca fiind de nepătruns, se prefac cu pizmă că-Mi zâmbesc, dezvăluind dorința lor de a intra în grațiile unuia care are puterea. Acest lucru se datorează faptului că oamenii nu cunosc lucrarea Mea, cu atât mai puțin voia Mea în prezent. Voi fi sincer cu voi: când va veni ziua, suferința oricui Mi se va închina va fi mai ușoară decât a voastră. Nivelul credinței voastre în Mine nu-l depășește, în realitate, pe cel al lui Iov – chiar și credința fariseilor evrei o depășește pe a voastră – și, astfel, dacă ziua focului se coboară, suferința voastră va fi mai gravă decât cea a fariseilor, când au fost mustrați de Isus, decât cea a celor 250 de conducători care s-au opus lui Moise, și decât cea a Sodomei, sub flăcările fierbinți ale distrugerii ei” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Ce înseamnă să fii o persoană adevărată”).

„Omul și-a pierdut inima temătoare de Dumnezeu după ce a fost corupt de Satana și și-a pierdut acea funcție pe care ar trebui să o aibă una dintre creaturile lui Dumnezeu, devenind un inamic nesupus lui Dumnezeu. Omul a trăit sub stăpânirea Satanei și a urmat ordinele Satanei; astfel, Dumnezeu nu a avut cum să lucreze printre creaturile Sale și a fost incapabil, cu atât mai mult, să câștige frica din partea creaturilor Sale. Omul a fost creat de Dumnezeu și ar trebui să-L slăvească pe Dumnezeu, dar, de fapt, I-a întors spatele și l-a venerat pe Satana. Satana a devenit idolul în inima omului. Astfel, Dumnezeu Și-a pierdut locul în inima omului, cu alte cuvinte, a pierdut semnificația creării omului de către El și, pentru a o restabili, trebuie să restabilească asemănarea inițială a omului și să scape omul de natura sa coruptă. Pentru a-l recupera pe om de la Satana, El trebuie să-l salveze pe om de păcat. Doar așa poate să restabilească treptat asemănarea inițială a omului și funcția inițială a acestuia și, în cele din urmă, să-Şi restaureze Împărăţia. Distrugerea supremă a acelor fii ai nesupunerii va fi săvârșită, de asemenea, pentru a-i permite omului să-L slăvească mai bine pe Dumnezeu și să trăiască mai bine pe pământ. Din moment ce Dumnezeu l-a creat pe om, El îl va face pe om să-L slăvească; iar pentru că vrea să-i redea omului funcția inițială, i-o va reda complet și fără nicio alterare. Restaurarea autorității Sale înseamnă a-l face pe om să-L slăvească și să-L asculte; înseamnă că El îl va face pe om să trăiască datorită Lui și îi va face pe dușmanii Săi să piară datorită autorității Sale; înseamnă că va face ca fiecare parte din El să persiste în omenire, și fără nicio rezistență din partea omului. Împărăția pe care vrea să o întemeieze este propria Sa împărăție. Umanitatea pe care Și-o dorește este una care-L slăvește, una care Îi este pe deplin supusă și care Îi poartă gloria. Dacă El nu va salva umanitatea coruptă, sensul creării omului de către El se va spulbera; nu va mai avea autoritate în rândul oamenilor, iar împărăția Lui nu va mai putea exista pe pământ. Dacă El nu-i va distruge pe acei dușmani care nu I se supun, nu-Și va putea obține gloria completă, nici nu va putea să-Și întemeieze împărăția pe pământ. Acestea sunt simbolurile finalizării lucrării Sale și simbolurile finalizării marii realizări ale Sale: de a distruge în totalitate pe aceia dintre oameni care nu Îi sunt supuși și de a le oferi odihnă celor care au fost desăvârşiţi” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Dumnezeu și omul vor intra în odihnă împreună”).

„Știi doar că Isus va coborî în zilele de pe urmă, dar cum va coborî El mai exact? Un păcătos ca tine, care tocmai a fost răscumpărat și nu a fost schimbat sau desăvârșit de Dumnezeu, poți fi tu după inima lui Dumnezeu? Căci tu, care ești încă cu sinele tău vechi, este adevărat că ai fost mântuit de Isus și că nu eşti socotit ca păcătos datorită mântuirii lui Dumnezeu, dar aceasta nu dovedește că nu eşti păcătos și lipsit de puritate. Cum poți fi sfânt dacă nu ai fost schimbat? Înăuntrul tău, ești împovărat de necurățenie, egoism și răutate, dar, totuși, vrei să cobori cu Isus – ai vrea tu să fii așa de norocos! Ai pierdut un pas în credința ta în Dumnezeu: ai fost doar răscumpărat, dar nu ai fost schimbat. Pentru ca tu să fii după inima lui Dumnezeu, Dumnezeu trebuie să facă personal lucrarea de a te schimba și curăța; dacă eşti doar răscumpărat, vei fi incapabil să atingi sfințenia. În acest fel, nu vei fi calificat să te împărtășeşti din binecuvântările lui Dumnezeu, pentru că ai pierdut un pas în lucrarea lui Dumnezeu de a gestiona omul, care este pasul-cheie al schimbării și perfecționării. Și astfel, tu, un păcătos care tocmai a fost răscumpărat, eşti incapabil să primeşti direct moștenirea lui Dumnezeu” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Referitor la apelative și identitate”).

„Trebuie să știi ce tip de oameni doresc Eu; cei care sunt impuri nu au permisiunea de a intra în împărăție, cei care sunt impuri nu au permisiunea de a spurca pământul sfânt. Deși probabil că ai săvârșit o lucrare mare și ai lucrat mulți ani, în cele din urmă, ești jalnic de murdar – legea Raiului nu tolerează dorința ta de a intra în împărăția Mea! De la crearea lumii și până în prezent, nu le-am oferit niciodată acces facil în împărăția Mea celor care încearcă să se pună bine cu Mine. Aceasta este o lege cerească și nimeni nu o poate încălca! Trebuie să cauți viața. În prezent, cei care vor fi făcuți desăvârșiți sunt de aceeași speță cu Petru: ei sunt cei care caută schimbările în propria lor fire și sunt dispuși să-i fie martori lui Dumnezeu și să-și îndeplinească datoria în calitate de creatură a lui Dumnezeu. Doar astfel de oameni vor fi desăvârșiți. Dacă tot ceea ce cauți sunt recompensele și nu încerci să-ți schimbi propria fire a vieții, atunci toate eforturile tale vor fi în zadar – iar acesta este un adevăr care nu poate fi schimbat!” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Succesul sau eșecul depinde de cărarea pe care umblă omul”).

În ceea ce privește lucrarea de judecată a lui Dumnezeu Atotputernic în timpul Epocii Împărăției, haideți să citim câteva pasaje din cuvintele Lui.

Dumnezeu Atotputernic spune: „În zilele de pe urmă, Hristos folosește o multitudine de adevăruri pentru a-i învăța pe oameni, pentru a demasca esența omului și pentru a-i analiza cuvintele și faptele. Aceste cuvinte cuprind diferite adevăruri, precum datoria omului, cum ar trebui el să asculte de Dumnezeu, cum ar trebui să Îi fie credincios lui Dumnezeu, cum ar trebui să trăiască umanitatea normală, precum și înțelepciunea și firea lui Dumnezeu și așa mai departe. Aceste cuvinte sunt toate îndreptate către esența omului și firea sa coruptă. În special, cele care dezvăluie cum Îl nesocotesc oamenii pe Dumnezeu vizează modul în care oamenii sunt o întruchipare a Satanei și o forță inamică față de Dumnezeu. În realizarea lucrării Sale de judecată, Dumnezeu nu clarifică pur și simplu natura oamenilor în doar câteva cuvinte; El o demască, o tratează și o emondează pe termen lung. Aceste metode de demascare, tratare și emondare nu pot fi înlocuite prin cuvinte obișnuite, ci prin adevărul de care oamenii sunt complet lipsiți. Doar metodele de acest fel pot fi considerate judecată; doar prin acest tip de judecată oamenii pot fi cuceriți și convinși pe deplin să I se supună lui Dumnezeu și, mai mult decât atât, să câștige adevărata cunoaștere a lui Dumnezeu. Ceea ce aduce cu sine lucrarea judecății este faptul că omul înțelege adevăratul chip al lui Dumnezeu și adevărul despre răzvrătirea proprie. Lucrarea judecății îi permite omului să înțeleagă mai bine voia lui Dumnezeu, scopul lucrării lui Dumnezeu și tainele de neînțeles pentru el. De asemenea, îi permite omului să își recunoască și să își cunoască esența coruptă și rădăcinile stricăciunii sale, precum și să descopere urâțenia omului. Aceste efecte sunt toate aduse de lucrarea judecății, deoarece esența acestei lucrări este de fapt lucrarea de dezvăluire a adevărului, căii și vieții lui Dumnezeu în fața tuturor celor care au credință în El. Această lucrare este lucrarea de judecată realizată de Dumnezeu” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Hristos înfăptuiește lucrarea judecății prin adevăr”).

„Dumnezeu face lucrarea de judecată și mustrare în așa fel încât omul să poată să Îl cunoască, și pentru mărturisirea Lui. Fără judecata Lui asupra firii stricate a omului, omul nu ar putea cunoaște firea Sa cea dreaptă, care nu îngăduie nicio ofensă, și nici nu ar putea transforma vechea lui cunoaștere despre Dumnezeu într-una nouă. Pentru mărturisirea Sa și pentru gestionarea Sa, El Își face publică totalitatea, îngăduindu-i astfel omului, prin arătarea Lui publică, să atingă cunoașterea lui Dumnezeu, să-și schimbe firea, și să fie martor răsunător pentru Dumnezeu. Schimbarea firii omului se îndeplinește prin diferite tipuri de lucrări ale lui Dumnezeu; fără astfel de schimbări în firea omului, omul nu ar fi în stare să fie martor pentru Dumnezeu și nu ar putea fi după inima lui Dumnezeu. Schimbările din firea omului semnifică faptul că omul s-a eliberat din robia Satanei și de influența întunericului și că a devenit, cu adevărat, un model și un specimen al lucrării lui Dumnezeu, un martor al lui Dumnezeu și cineva care este după inima lui Dumnezeu” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Numai cei care-L cunosc pe Dumnezeu pot să fie martori pentru El”).

„În lucrarea Sa finală de a încheia epoca, firea lui Dumnezeu este una de mustrare și judecată, în care El dezvăluie tot ceea ce este nedrept, pentru a judeca în mod public toate popoarele și pentru a-i desăvârși pe aceia care Îl iubesc cu o inimă sinceră. Doar o fire ca aceasta poate finaliza o epocă. Zilele de pe urmă deja au sosit. Toate lucrurile din creație vor fi clasificate conform tipului lor și separate în diferite categorii pe baza naturii lor. Acesta este momentul când Dumnezeu dezvăluie rezultatul omenirii și destinația fiecăruia. Dacă oamenii nu ar trece prin mustrare și judecată, atunci nu ar fi niciun mod de a le dezvălui neascultarea și nedreptatea. Doar prin mustrare și judecată poate fi dezvăluit rezultatul întregii creații. Omul își arată adevăratul fel doar când este mustrat și judecat. Răul va fi pus cu răul, binele cu binele și, întreaga omenire va fi clasificată conform tipului său. Prin mustrare și judecată va fi dezvăluit rezultatul întregii creații, astfel încât răul să poată fi pedepsit și binele răsplătit și toți oamenii să fie sub stăpânirea lui Dumnezeu. Toată această lucrare trebuie obținută prin mustrare și pedeapsă dreaptă. Deoarece corupția omului a atins apogeul și neascultarea sa devine extrem de gravă, doar firea dreaptă a lui Dumnezeu, una care este în principal compusă din mustrare și judecată și care este dezvăluită în timpul zilelor de pe urmă, poate transforma și îl poate întregi pe om. Doar această fire poate expune răul și, astfel, îi poate pedepsi sever pe toți cei nedrepți. […] În timpul zilelor de pe urmă, doar judecata dreaptă poate clasifica omul conform tipului său și poate aduce omul într-un nou ținut. În acest mod, întreaga epocă este finalizată prin firea dreaptă a lui Dumnezeu de judecată și mustrare” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Viziunea lucrării lui Dumnezeu (3)”).

„Înțelegi acum ce este judecata și ce este adevărul? Dacă ai înțeles, atunci te îndemn să te supui ascultător judecății, altfel, nu vei avea niciodată ocazia de a fi lăudat de către Dumnezeu sau de a fi adus de către El în Împărăția Sa. Cei care doar acceptă judecata, dar nu pot fi niciodată purificați, adică cei care fug în toiul lucrării judecății, vor fi mereu detestați și respinși de Dumnezeu. Păcatele lor sunt mai numeroase și mai grave decât acelea ale fariseilor, deoarece ei L-au trădat pe Dumnezeu și s-au răzvrătit împotriva Lui. Astfel de oameni, care nu sunt vrednici nici măcar să facă servicii, vor primi o pedeapsă și mai aspră, o pedeapsă care este, în plus, veșnică. Dumnezeu nu va cruța niciun trădător care și-a manifestat cândva loialitatea prin cuvinte, dar care apoi L-a trădat. Oameni ca aceștia vor primi răsplata prin pedeapsa duhului, a sufletului și a trupului. Nu este tocmai aceasta o revelație a firii drepte a lui Dumnezeu? Nu este acesta scopul lui Dumnezeu în judecarea oamenilor și demascarea lor? Dumnezeu îi trimite în exil pe toți cei care săvârșesc tot felul de fapte rele în timpul judecății, într-un loc infestat cu duhuri rele, lăsând aceste duhuri rele să le distrugă trupurile după bunul plac, iar trupurile acelor oameni emană mirosul cadavrelor. Asta le este răsplata potrivită. Dumnezeu consemnează în registrele lor fiecare dintre păcatele acelor credincioși, apostoli și lucrători falși și neloiali; apoi, la momentul potrivit, El îi aruncă printre duhurile necurate, cărora le permite să le profaneze trupurile după bunul plac, astfel încât să nu se mai poată reîntrupa și să nu mai vadă lumina niciodată. Acei ipocriți care fac servicii la un moment dat, dar nu sunt capabili să rămână credincioși până la sfârșit, sunt numărați de Dumnezeu printre cei răi, astfel încât să se ducă la sfatul celor răi și să devină parte a gloatei lor dezordonate; în final, Dumnezeu îi va distruge. Dumnezeu îi aruncă deoparte și nu le acordă atenție celor care nu I-au fost niciodată loiali lui Hristos sau nu au depus niciun efort și îi va distruge pe toți la schimbarea epocii. Ei nu vor mai exista pe pământ, cu atât mai puțin nu vor primi acces în Împărăția lui Dumnezeu. Cei care nu au fost niciodată sinceri cu Dumnezeu, dar au fost forțați de împrejurări să aibă de-a face cu El în mod superficial se numără printre aceia care fac servicii poporului Lui. Doar un mic număr de astfel de oameni va supraviețui, în timp ce majoritatea va pieri împreună cu cei care nu sunt calificați nici măcar să facă servicii. În cele din urmă, Dumnezeu îi va aduce în Împărăția Sa pe toți cei care au aceeași gândire ca a Lui, oamenii și fiii lui Dumnezeu, precum și pe cei predestinați de Dumnezeu să fie preoți. Ei vor fi chintesența lucrării lui Dumnezeu. Cât despre cei care nu sunt în măsură să se încadreze în nicio categorie stabilită de Dumnezeu, aceia se vor număra printre necredincioși. Și, cu siguranță, vă puteți imagina care va fi deznodământul lor. V-am spus deja tot ce trebuia să vă spun; drumul pe care îl alegeți este doar decizia voastră. Ceea ce trebuie să înțelegeți este aceasta: lucrarea lui Dumnezeu nu-i așteaptă niciodată pe cei care nu pot ține pasul cu El, iar firea dreaptă a lui Dumnezeu nu arată milă niciunui om” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Hristos înfăptuiește lucrarea judecății prin adevăr”).

„Voi arunca furia Mea asupra națiunilor sale, promulgând în mod deschis decretele Mele administrative în tot universul, și dând mustrări asupra oricui le încalcă.

Când Îmi întorc fața spre univers pentru a vorbi, toată omenirea aude vocea Mea și după aceea vede toate lucrările pe care le-am făcut cu migală în univers. Cei care se împotrivesc voinței Mele, adică cei care se opun Mie cu faptele omului, vor cădea sub mustrarea Mea. Voi lua multitudinea de stele din ceruri și le voi face din nou, și datorită Mie soarele și luna vor fi făcute din nou – cerurile nu vor mai fi așa cum au fost; nenumăratele lucruri de pe pământ vor fi făcute din nou. Totul se va întregi prin cuvintele Mele. Multele națiuni din univers vor fi împărțite din nou și înlocuite de națiunea Mea, astfel încât națiunile de pe pământ vor dispărea pentru totdeauna și vor deveni o națiune care Mi se închină Mie; toate națiunile pământului vor fi distruse și vor înceta să mai existe. Dintre ființele umane din univers, toți cei care aparțin diavolului vor fi exterminați; toți cei care se închină lui Satana vor fi doborâți la pământ de focul Meu arzător, adică, cu excepția celor care se află acum în curent, restul vor fi transformați în cenușă. Când voi mustra multele popoare, cei din lumea religioasă se vor întoarce, în diferite măsuri, la Împărăția Mea, cuceriți de faptele Mele, pentru că ei vor fi văzut venirea Celui Sfânt pe un nor alb. Toată omenirea va urma propriul său neam și va primi mustrări diferite în funcție de ceea ce a făcut. Cei care Mi s-au opus vor pieri cu toții; cât despre cei ale căror fapte de pe pământ nu M-au implicat pe Mine, ei vor continua să existe pe pământ, sub conducerea fiilor Mei și a poporului Meu, datorită modului în care s-au achitat. Mă voi arăta la o mulțime de popoare și nenumărate națiuni, sunând mai departe cu glasul Meu deasupra pământului pentru a proclama finalizarea marii Mele lucrări pentru ca toată omenirea să vadă cu ochii săi” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cuvintele lui Dumnezeu către întregul univers”, Capitolul 26).

Vom citi mai multe pasaje ale profețiilor lui Dumnezeu Atotputernic și ale promisiunii Lui către om.

„În împărăție, nenumăratele lucruri ale creației încep să se revigoreze și să-și recapete forța vieții. Datorită schimbărilor în starea pământului, granițele dintre un ținut și altul încep să se schimbe. Înainte, am prorocit: când pământul se va separa de pământ și ținutul se va uni cu ținut, atunci va fi momentul în care voi face fărâme națiunile. În acel moment, voi reînnoi toată creația și voi repartiza întregul univers, punând astfel universul în ordine, transformând starea lui veche într-una nouă. Acesta este planul Meu. Acestea sunt lucrările Mele. Când națiunile și popoarele lumii se vor întoarce înaintea tronului Meu, apoi voi lua toată abundența cerului și o voi da omenirii, pentru ca, mulțumită Mie, să se umple de o nemaipomenită mărinimie” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cuvintele lui Dumnezeu către întregul univers”, Capitolul 26).

„În timp ce cuvintele Mele sunt îndeplinite, Împărăția este treptat formată pe pământ și omul este treptat reîntors la normalitate și, astfel, se întemeiază pe pământ Împărăția din inima Mea. În Împărăție, toți oamenii lui Dumnezeu își recapătă viața omului normal. Dusă este iarna geroasă, înlocuită de o lume a orașelor primăverii, unde este primăvară tot anul. Oamenii nu se mai confruntă cu întunecata, jalnica lume a omului, nu mai îndură gerul rece al lumii lui. Oamenii nu se luptă unii cu ceilalți, țările nu mai merg la război una împotriva celeilalte, nu mai există măcel și sângele care curge din măcel; toate pământurile sunt pline de fericire și peste tot abundă căldura între oameni” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cuvintele lui Dumnezeu către întregul univers”, Capitolul 20).

„Când umanității i se va reda asemănarea originală, când umanitatea va putea să-și îndeplinească respectivele datorii, să-și păstreze locul și să se supună tuturor aranjamentelor lui Dumnezeu, Dumnezeu va fi obținut pe pământ un grup de oameni care Îl venerează și de asemenea, va fi întemeiat o Împărăție pe pământ, care Îl venerează. El va avea victorie eternă pe pământ și aceia care I se opun vor pieri pentru toată eternitatea. Aceasta va restaura intențiile Sale originale în crearea omului; Îi va restaura intenția în crearea tuturor lucrurilor și, de asemenea, Îi va restaura autoritatea pe pământ, autoritatea Lui printre toate lucrurile și printre dușmanii Săi. Acestea sunt simbolurile victoriei Sale totale. De acum înainte, umanitatea va intra în odihnă și va intra într-o viață care urmează calea cea dreaptă. Dumnezeu, de asemenea, va intra în odihna eternă cu omul și va intra într-o viață eternă, împărțită de Dumnezeu și de om. Murdăria și neascultarea de pe pământ vor dispărea, ca și tânguirea. Tot ce se opune pe pământ lui Dumnezeu nu va exista. Doar Dumnezeu și acei oameni pe care El i-a mântuit vor rămâne; doar creația Lui va rămâne” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Dumnezeu și omul vor intra în odihnă împreună”).

Acum că am auzit cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic, am înțeles că Dumnezeu Atotputernic și Domnul Isus sunt unul și același. Amândoi sunt Dumnezeu întrupat stând în înălțimi și vorbind omenirii. Amândoi revelează firea și esența divină ale lui Dumnezeu. Și, prin aceasta, ei demonstrează perfect autoritatea și identitatea lui Dumnezeu. Din cuvintele de judecată și revelație ale Domnului Isus privind fariseii și din revelațile lui Dumnezeu Atotputernic privind omenirea coruptă, vedem că Dumnezeu urăște păcatul și disprețuiește corupția omenirii. Vedem dreptatea și firea sfântă a lui Dumnezeu, și că Dumnezeu observă profunzimile inimii omului. Corupția noastră Îi este la fel de familiară ca și dosul palmei Sale. Din cerințele Domnul Isus și ale lui Dumnezeu Atotputernic, vedem așteptările lui Dumnezeu de la omenire, Lui Dumnezeu îi plac cei care sunt cinstiți și El îi binecuvântează pe cei care se dedică cu adevărat Lui. Aceasta ne arată preocuparea lui Dumnezeu pentru mântuirea omenirii. Din promisiunile făcute de Domnul Isus și de Dumnezeu Atotputernic, vedem dragostea lui Dumnezeu pentru omenire, și, în plus, vedem autoritatea și puterea cu care Dumnezeu comandă soarta omenirii și stăpânește peste toate lucrurile. Cuvântările Domnului Isus și ale lui Dumnezeu Atotputernic sunt asemănătoare ca ton și fel de vorbire, amândouă exprimă firea lui Dumnezeu și demonstrează perfect identitatea și esența Lui. Frați și surori, să ne gândim: Cine, în afară de Creator, ar putea să exprime cuvinte întregii omeniri? Cine ar putea să exprime direct voia lui Dumnezeu și să adreseze cereri omenirii? Cine ar putea hotărî sfârșitul omului? Cine ar putea controla cine trăiește sau moare? Cine ar putea controla stelele și ar stăpâni peste toate? În afară de Dumnezeu, cine ar putea să vadă adevărata esență a omenirii corupte? Și cine ar putea revela natura satanică ascunsă în adâncul inimii noastre? Cine ar putea împlini lucrarea de judecată a lui Dumnezeu din zilele de pe urmă și să ne mântuiască complet de influența lui Satana? Doar Creatorul are o asemenea autoritate și putere! Cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic demonstrează perfect autoritatea și identitatea unică a lui Dumnezeu. Frați și surori, după ce am auzit cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic, cu toții simțim confirmarea în inimile noastre: Toate aceste cuvinte sunt exprimate de Dumnezeu, ele sunt vocea lui Dumnezeu. Ele sunt toate adevăruri exprimate de Creator în timpul lucrării de judecată din zilele de pe urmă. Da. În inimile noastre se naște imediat adevărata reverență pentru Dumnezeu. După ce am auzit cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic, simțiți la fel? Acest lucru demonstrează suficient că cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic și cuvintele Domnului Isus au aceeași sursă. Ele sunt exprimarea aceluiași Duh. Ele sunt cuvântările unui singur Dumnezeu pentru omenire în ere diferite. În zilele de pe urmă, Dumnezeu Atotputernic face lucrarea judecății începând de la casa lui Dumnezeu, bazată pe temelia lucrării de răscumpărare a Domnului Isus. Dumnezeu Atotputernic exprimă toate adevărurile pentru mântuirea și purificarea omenirii, și revelează toate tainele planului mântuirii al lui Dumnezeu pentru mântuirea omenirii, și ne spune în mod clar despre esența diferitelor aspecte ale adevărului. Ne deschide ochii și ne încredințează. Cuvântul și lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic au împlinit toate profețiile Domnului Isus. În toate cuvintele exprimate de Dumnezeu Atotputernic pentru lucrarea de judecată din zilele de pe urmă, recunoaștem vocea lui Dumnezeu, și confirmăm că Dumnezeu Atotputernic este întoarcerea Domnului Isus. singurul Dumnezeu adevărat care a creat cerurile și pământul și toate lucrurile, vine să facă lucrarea judecății din zilele de pe urmă. El vine să pună capăt stăpânirii Satanei pe pământ, a erei întunericului, și pentru a inaugura domnia lui Dumnezeu pe pământ, Epoca Împărăției Milenare. Asta împlinește dorința noastră de a intra în împărăția cerurilor. Frați și surori, ce spuneți, a împlinit lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic din zilele de pe urmă toate profețiile Domnului Isus?

bazat pe scenariul filmului Așteptarea