1. Spui că trebuie să acceptăm lucrarea de judecată a lui Dumnezeu din zilele de pe urmă, deoarece doar atunci ne vor fi curățite și schimbate firile satanice corupte și doar atunci vom intra în Împărăția lui Dumnezeu. Astfel, așa cum cere Domnul, suntem smeriți și toleranți, ne iubim dușmanii, ne purtăm crucea, ne disciplinăm corpul, ne lepădăm de lucrurile lumești, lucrăm și predicăm pentru Domnul și așa mai departe. Nu sunt toate acestea schimbări care s-au petrecut în noi? Spui că încă nu este suficient pentru a intra în Împărăția cerească? Cred că, atât timp cât continuăm să ne străduim în acest mod, vom deveni sfinți și vom intra în Împărăția cerească.
Versete din Biblie pentru referințe:
„Nu oricine-Mi spune: «Doamne, Doamne!» va intra în Împărăția Cerurilor, ci doar acela care respectă voia Tatălui Meu, Care e în ceruri. Mulți Îmi vor zice în ziua aceea: «Doamne, Doamne, n-am profețit noi în numele Tău? N-am scos noi demoni în numele Tău? N-am făcut noi multe minuni în numele Tău?» Atunci le voi spune limpede: «Niciodată nu v-am cunoscut! Plecați de la Mine, voi, cei ce săvârșiți fărădelegea!»” (Matei 7:21-23).
„Urmăriți cu toții pacea și sfințirea, fără de care nimeni nu-L va vedea pe Domnul!” (Evrei 12:14).
Cuvinte relevante ale lui Dumnezeu:
În credința lor în Dumnezeu, majoritatea oamenilor pun un accent deosebit pe comportament și, drept rezultat, apar anumite schimbări în comportamentul lor. După ce cred în Dumnezeu, ei se lasă de fumat și de băut și nu se mai ceartă cu alții, preferând să îndure chiar dacă asta înseamnă să sufere o pierdere. Ei trec prin unele schimbări de comportament. Unii oameni, după ce ajung să creadă în Dumnezeu, se concentrează pe a mânca și a bea cuvintele lui Dumnezeu, ajung să înțeleagă unele adevăruri, experimentează lucrarea Duhului Sfânt și simt o mare bucurie în inimile lor și, astfel, sunt dispuși să se consume pentru Dumnezeu și sunt chiar capabili să se lepede de orice și să îndure orice greutate. Dar dacă, după ce au crezut în Dumnezeu timp de câțiva ani, oamenii eșuează în mod constant să urmărească adevărul, atunci, deoarece nu a existat nicio schimbare în viața-fire pe care o au, ei continuă inevitabil să comită aceleași greșeli vechi. Nu numai că nu reușesc să-și alunge firea satanică, dar aceasta devine și mai rea. Se bazează pe vechimea lor pentru a concura pentru putere și câștig, râvnesc la banii bisericii și devin invidioși ori de câte ori văd pe altcineva profitând de casa lui Dumnezeu, sperând doar să-și asigure beneficii mai mari pentru ei înșiși – devin paraziți și dăunători în casa lui Dumnezeu. Drept urmare, unii devin conducători falși și antihriști și sunt dezvăluiți și eliminați. Și ce dovedesc aceste fapte? Simplele schimbări de comportament nu sunt durabile; dacă nu există nicio schimbare în viața-fire a oamenilor, atunci, mai devreme sau mai târziu, ei își vor arăta adevărata față. Acest lucru se datorează faptului că schimbările de comportament își au sursa în fervoare și, pe lângă aceasta, Duhul Sfânt face o oarecare lucrare în acest moment, și astfel devine extrem de ușor pentru oameni să fie fervenți sau să manifeste o oarecare bunătate pentru o perioadă scurtă de timp. Așa cum spun non-credincioșii: „A face un lucru bun este ușor; ceea ce este greu este să faci lucruri bune toată viața.” De ce sunt oamenii incapabili să facă lucruri bune toată viața lor? Deoarece, prin natură, oamenii sunt ticăloși, egoiști și corupți. Comportamentul unei persoane este călăuzit de natura sa; oricare ar fi natura acelei persoane, astfel sunt dezvăluirile sale naturale și doar ceea ce scoate la iveală în mod natural îi reprezintă natura. Prefăcătoriile nu pot dura. Când Dumnezeu lucrează pentru a-l mântui pe om, nu o face pentru a-l împodobi pe om cu un comportament bun – scopul lucrării lui Dumnezeu este de a transforma firea oamenilor, de a-i schimba până în măduva oaselor și de a-i transforma în oameni noi. Judecata, mustrarea, încercările și rafinarea omului de către Dumnezeu servesc toate la schimbarea firii sale, astfel încât să poată obține supunere și loialitate față de Dumnezeu și să ajungă să I se închine cu adevărat. Acesta este rezultatul pe care Dumnezeu vrea să-l obțină în lucrarea Sa și este, de asemenea, scopul lucrării Sale. A se comporta bine nu este același lucru cu a se supune lui Dumnezeu și, cu atât mai puțin, cu a fi compatibil cu Hristos. Modificările comportamentului se bazează pe doctrină și se nasc din ardoare; nu se bazează pe adevărata cunoaștere a lui Dumnezeu sau pe adevăr, cu atât mai puțin se bazează pe îndrumarea de la Duhul Sfânt. Chiar dacă există momente când oamenii sunt oarecum luminați sau îndrumați de Duhul Sfânt, aceasta nu este o dezvăluire a vieții lor. Ei încă nu au pătruns în adevărurile-realități, iar viața-fire a lor nu s-a schimbat deloc. Indiferent cât de bun este comportamentul unei persoane, nu dovedește că ea se supune lui Dumnezeu sau că pune adevărul în practică. Modificările comportamentale nu reprezintă schimbări ale vieții-firi și nu pot fi socotite dezvăluiri ale vieții.
– Cuvântul, Vol. 3: Discursurile lui Hristos al zilelor de pe urmă, Partea a III-a
Deși o persoană poate să fi avut un număr mare de comportamente bune de când a început să creadă în Dumnezeu, încă nu poate să vadă clar multe lucruri, cu atât mai puțin să obțină înțelegerea adevărului. Totuși, datorită multelor sale comportamente bune, simte că deja practică adevărul, deja I s-a supus lui Dumnezeu și deja I-a satisfăcut intențiile. Când nu ți se întâmplă nimic, ești capabil să faci orice ți se spune și îți faci datoria fără ezitare și fără nicio sfidare. Când ți se spune să predici Evanghelia, nu te plângi și poți îndura această greutate, iar când ți se spune să alergi de colo-colo și să lucrezi sau să faci o anumită sarcină, asta faci. Din cauza acestui lucru, simți că ești o persoană care I se supune lui Dumnezeu și care realmente urmărește adevărul. Însă dacă ești supus unei examinări serioase și ești întrebat: „Ești o persoană cinstită? Ești o persoană care I se supune cu adevărat lui Dumnezeu? O persoană a cărei fire s-a schimbat?” – dacă fiecare persoană este comparată cu adevărul din cuvintele lui Dumnezeu – se poate spune că niciuna nu corespunde standardului și că niciuna nu ar fi capabilă să acționeze conform adevărurilor-principii. Așadar, toată omenirea coruptă ar trebui să reflecteze asupra sa. Oamenii trebuie să reflecteze asupra firilor după care trăiesc și asupra filosofiilor, a logicii, ereziilor și falsităților Satanei care formează baza tuturor acțiunilor și faptelor lor. Trebuie să reflecteze asupra cauzei principale pentru care își dezvăluie firile corupte, asupra esenței faptului că acționează după bunul lor plac, asupra lucrurilor pe baza cărora trăiesc și pentru cine trăiesc. Dacă aceste lucruri sunt comparate cu adevărul, atunci, toți oamenii vor fi condamnați. Care este motivul pentru asta? Motivul este că omenirea este coruptă atât de profund. Oamenii nu înțeleg adevărul și toți trăiesc după firile lor corupte. Nu au nici cea mai mică urmă de autocunoaștere, cred întotdeauna în Dumnezeu conform propriilor noțiuni și închipuiri, își îndeplinesc îndatoririle pe baza propriilor preferințe și metode și urmează teorii religioase în felul în care Îl slujesc pe Dumnezeu. Mai mult, cred în continuare că sunt plini de încredere, că acțiunile lor sunt foarte rezonabile și, în cele din urmă, simt că au câștigat mult. Fără să-și dea seama, ajung să creadă că deja acționează în concordanță cu intențiile lui Dumnezeu, că le-au satisfăcut în totalitate și că deja au întrunit cerințele lui Dumnezeu și respectă voia Lui. Dacă asta este ceea ce simți sau dacă tu crezi că ai obținut unele câștiguri în cei câțiva ani ai tăi de credință în Dumnezeu, atunci, cu atât mai mult trebuie să te întorci înaintea lui Dumnezeu, ca să te examinezi cu atenție. Ar trebui să te uiți la călătoria ta din acești ani de credință în Dumnezeu și să vezi dacă acțiunile și faptele tale sunt în acord cu adevărurile-principii, precum și care dintre manifestările tale sunt în opoziție față de Dumnezeu, care sunt de supunere față de Dumnezeu, care sunt la înălțimea cerințelor lui Dumnezeu, care sunt cele de a aduce mărturie pentru Dumnezeu și în ce privințe Îi ești îndatorat lui Dumnezeu. Ar trebui să fii lămurit cu privire la toate aceste lucruri – doar atunci se poate considera că ai conștiință de sine.
– Cuvântul, Vol. 3: Discursurile lui Hristos al zilelor de pe urmă, „Doar prin cunoașterea propriilor perspective greșite se poate obține cu adevărat o transformare”
Un păcătos ca tine, care tocmai a fost răscumpărat și care nu a fost supus schimbării sau desăvârșirii de către Dumnezeu – poți să fii în concordanță cu intențiile lui Dumnezeu? Căci este adevărat că tu, care încă aparții vechiului tău sine, ai fost mântuit de Isus și că nu îi aparții păcatului mulțumită mântuirii lui Dumnezeu, dar aceasta nu dovedește că ești lipsit de păcat sau de murdărie. Cum poți fi sfințit dacă nu ai fost supus schimbării? Înlăuntrul tău, ești plin de murdărie și ești egoist și josnic, dar vrei, totuși, să te pogori cu Isus – ai vrea tu să fii așa de norocos! Ai omis un pas în credința ta în Dumnezeu; doar ai fost răscumpărat, dar nu ai trecut prin schimbare. Pentru ca tu să fii în concordanță cu intențiile lui Dumnezeu, El trebuie să facă personal lucrarea de a te schimba și de a te curăți; altfel, ai fost doar răscumpărat și nu vei putea sub nicio formă să devii sfințit. În acest caz, nu ești calificat să te bucuri de binecuvântări minunate împreună cu Dumnezeu, pentru că ai rămas în urmă cu un pas în lucrarea lui Dumnezeu de a gestiona omul, care este pasul-cheie al schimbării și desăvârșirii omului. Astfel, tu, un păcătos care tocmai a fost răscumpărat, ești incapabil să primești în mod direct moștenirea lui Dumnezeu.
– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Referitor la apelative și identitate”
Deși Isus a venit printre oameni și a lucrat mult, El a îndeplinit doar lucrarea de răscumpărare a întregii omeniri și a slujit drept jertfă pentru păcatele omului; El nu l-a scăpat pe om de toate firile sale corupte. Deplina mântuire a omului de influența Satanei nu necesita doar ca Isus să devină jertfa pentru păcat și să poarte păcatele omului, ci necesita și ca Dumnezeu să facă o lucrare și mai mare pentru a-l scăpa pe om cu totul de firile sale corupte de Satana. Și astfel, după ce omul a fost iertat de păcatele lui, Dumnezeu S-a întors în trup pentru a-l conduce pe om în noua epocă și a început lucrarea de mustrare și judecată. Lucrarea aceasta a adus omenirea pe un tărâm mai înalt. Toți cei care se supun stăpânirii Lui se vor bucura de un adevăr mai înalt și vor primi binecuvântări mai mari. Ei vor trăi cu adevărat în lumină și vor dobândi adevărul, calea și viața.
– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Prefață”
Înainte ca omul să fie răscumpărat, multe dintre otrăvurile Satanei fuseseră deja sădite în interiorul acestuia și, după mii de ani în care a fost corupt de către Satana, are în interiorul lui o natură care I se împotrivește lui Dumnezeu. Prin urmare, atunci când omul a fost răscumpărat, nu a fost nimic mai mult decât un caz de răscumpărare. Adică, omul a fost cumpărat la un preț ridicat, dar natura otrăvitoare din el nu a fost eliminată. Omul, care este atât de spurcat, trebuie să sufere o schimbare înainte de a deveni vrednic să-L slujească pe Dumnezeu. Prin această lucrare de judecată și mustrare, omul va ajunge să cunoască pe deplin esența întinată și coruptă din propriul sine și va putea să se schimbe complet și să fie purificat. Doar în felul acesta poate deveni omul vrednic să se întoarcă înaintea tronului lui Dumnezeu. Întreaga lucrare actuală este realizată astfel încât omul să poată fi purificat și schimbat; astfel încât omul să se poată elibera de corupția sa și să fie purificat prin judecata și mustrarea cuvântului și prin rafinare. Decât să considerăm că această etapă a lucrării este cea a mântuirii, mai degrabă ar fi mai potrivit să spunem că este lucrarea de purificare. Într-adevăr, această etapă este și lucrarea de cucerire, precum și a doua etapă din lucrarea de mântuire. Prin judecata și mustrarea prin cuvânt, omul ajunge să fie câștigat de Dumnezeu, iar prin rafinare, judecată și expunere prin cuvânt, toate impuritățile, noțiunile, motivele și speranțele personale din inima omului sunt complet dezvăluite. Cu toate că omul a fost răscumpărat și iertat de păcate, acest lucru poate fi tratat doar ca însemnând că Dumnezeu nu-Și aduce aminte de fărădelegile omului și nu-l tratează potrivit cu acestea. Totuși, omul trăiește în trup, fără să fie eliberat de păcat, și poate doar continua să păcătuiască, dezvăluindu-și la nesfârșit coruptele firi satanice. Aceasta este viața pe care o duce omul, un ciclu fără sfârșit în care păcătuiește și este iertat. Majoritatea oamenilor păcătuiesc în timpul zilei și se mărturisesc seara. Și astfel, chiar dacă jertfa pentru păcat este pe vecie eficientă pentru om, ea nu îl poate mântui pe om de păcat. Numai jumătate din lucrarea mântuirii a fost desăvârșită, pentru că omul are încă firi corupte. […] Omului nu îi este ușor să devină conștient de păcatele sale și nu are nicio cale de a-și recunoaște propria natură adânc înrădăcinată. Numai prin judecata cuvântului se poate obține acest rezultat. Doar astfel, omul poate fi treptat schimbat de aici înainte.
– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Taina întrupării (4)”
Eu determin destinația fiecărei persoane nu pe baza vârstei, a vechimii sau a amplorii suferinței îndurate și cu atât mai puțin în funcție de cât de jalnică este, ci în funcție de faptul că are sau nu adevărul. Nu există nicio altă alegere în afara acesteia. Voi trebuie să înțelegeți că toți cei care nu respectă voia lui Dumnezeu vor fi pedepsiți fără excepție. Este un lucru pe care nicio persoană nu-l poate schimba. Prin urmare, toți cei care sunt pedepsiți, sunt pedepsiți din cauza dreptății lui Dumnezeu și ca pedeapsă pentru numeroasele lor fapte rele.
– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Pregătește suficiente fapte bune pentru destinația ta”
S-ar putea să vă gândiți că, fiind discipoli atât de mulți ani, ați depus eforturi intense, indiferent de circumstanțe, și că, oricare ar fi situația, puteți să fiți muncitori și să primiți un tichet de masă în casa lui Dumnezeu. Aș spune că majoritatea dintre voi gândesc în acest fel, căci mereu ați urmat principiul profitării voastre de lucruri și al neprofitării altora de voi. Așadar, vă spun acum cu toată seriozitatea: Nu-Mi pasă dacă ai muncit din greu și ai adus contribuții majore, dacă ai multă vechime, dacă Mă urmezi îndeaproape, dacă ești foarte renumit sau dacă atitudinea ta s-a îmbunătățit; atât timp cât nu ai acționat conform cerințelor Mele, nu vei fi niciodată capabil să câștigi aprobarea Mea. Ar fi bine să acționați cât mai curând posibil pentru a renunța la toate acele idei și planuri ale voastre și să tratați cerințele Mele cu seriozitate. Altfel, îi voi preface pe toți în cenușă, punând astfel capăt lucrării Mele; cel mult, anii Mei de lucrare și suferință vor fi fost în zadar – căci nu pot să-i aduc în împărăția Mea sau să-i iau în epoca următoare pe dușmanii Mei și pe acei oameni care duhnesc a rău și au aceeași veche asemănare satanică.
– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Fărădelegile îl vor conduce pe om în iad”
