Întrebare 2: Numele lui Dumnezeu din fiecare epocă nu poate reprezenta deplinătatea Sa, ce semnificație are numele Său în fiecare epocă?
Răspuns: Ai adresat o întrebare foarte importantă și ne poate fi de mare ajutor pentru a-L înțelege pe Dumnezeu. Acum, Dumnezeu Atotputernic ne-a dat răspunsul la această întrebare. Dumnezeu Atotputernic spune: „ «Iahve» este numele pe care l-am luat în timpul lucrării Mele în Israel și înseamnă Dumnezeul israeliților (poporul ales al lui Dumnezeu), căruia poate să Îi fie milă de oameni, să îi blesteme pe oameni și să le ghideze viața. Înseamnă Dumnezeu care posedă o mare putere și este plin de înțelepciune. «Isus» este Emanuel și înseamnă jertfa de păcat care este plină de iubire și de compasiune și care îi răscumpără pe oameni. El a făcut lucrarea Epocii Harului și reprezintă Epoca Harului și poate să reprezinte doar o parte a planului de gestionare (planul mântuirii). Cu alte cuvinte, numai Iahve este Dumnezeul poporului ales al Israelului, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac, Dumnezeul lui Iacov, Dumnezeul lui Moise și Dumnezeul întregului popor al Israelului. Și, astfel, în epoca actuală, toți israeliții, în afară de poporul evreu, se închină lui Iahve. Ei săvârșesc sacrificii pentru El pe altar și Îl slujesc purtând haine de preoți în templu. Ceea ce speră ei este ca Iahve să apară din nou. Doar Isus este Răscumpărătorul omenirii. El este jertfa care a răscumpărat omenirea din păcat. Adică, numele de Isus a venit din Epoca Harului și a existat datorită lucrării de răscumpărare din Epoca Harului. Numele de Isus a existat ca să le permită oamenilor din Epoca Harului să se nască din nou și să fie mântuiți și este un nume special pentru răscumpărarea întregii omeniri. Și, astfel, numele Isus reprezintă lucrarea de răscumpărare și înseamnă Epoca Harului. Numele Iahve este unul special pentru poporul lui Israel, care a trăit conform legii. În fiecare epocă și în fiecare etapă a lucrării, numele Meu nu este neîntemeiat, ci are o semnificație reprezentativă: fiecare nume reprezintă o epocă. «Iahve» reprezintă Epoca Legii și este onorific pentru Dumnezeul venerat de poporul lui Israel. «Isus» reprezintă Epoca Harului și este numele Dumnezeului tuturor celor care au fost răscumpărați în Epoca Harului. Dacă omenirea încă tânjește după întoarcerea Mântuitorului Isus din zilele de pe urmă și încă Îl așteaptă să sosească sub înfățișarea pe care a avut-o El în Iudeea, atunci întregul plan de gestionare (planul mântuirii) de șase mii de ani s-ar opri în Epoca Răscumpărării și nu ar mai putea să progreseze. Mai mult, zilele de pe urmă nu ar mai sosi niciodată și epoca nu ar mai cunoaște niciodată un sfârșit. Aceasta se întâmplă pentru că Isus Mântuitorul este numai pentru răscumpărarea și mântuirea omenirii. Am luat numele de Isus de dragul tuturor păcătoșilor din Epoca Harului și nu este numele cu care voi aduce sfârșitul întregii omeniri” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Mântuitorul S-a întors deja pe un «nor alb»”).
Din cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic, am înțeles sensul numelor pe care Dumnezeu le-a luat în fiecare epocă. În Epoca Legii, numele Său a fost Iahve și a reprezentat ceea ce El a exprimat omenirii în acea epocă: o fire a măreției, mâniei, blestemului și milei. Apoi, Dumnezeu a început lucrarea în Epoca Legii cu numele de Iahve. A dat legea și poruncile Sale și a condus oficial omenirea nou-născută în viața lor pe pământ. Le-a cerut oamenilor să respecte legea cu strictețe și să învețe să se închine Lui și să-L onoreze în măreția Sa. Binecuvântările și harul îi urmau pe cei ce repectau legea. Cei care o încălcau erau uciși cu pietre sau erau arși de focurile cerului. De aceea, israeliții care respectau legea o protejau și considerau sfânt numele Iahve. Au trăit sub numele Iahve mii de ani, până la sfârșitul Epocii Legii. La sfârșitul Epocii Legii, omenirea devenind tot mai coruptă și mai păcătoască, legea nu mai putea fi respectată. Toți se confruntau cu pericolul constant de a fi pedepsiți pentru nerespectarea legii, de aceea Dumnezeu a făcut lucrarea Sa de răscumpărare sub numele de Isus. A deschis Epoca Harului și a încheiat Epoca Legii, exprimând firea lui Dumnezeu de dragoste și milă. I-a dat omului din harul Său generos și, în cele din urmă, a fost răstignit de dragul omului, răscumpănându-ne păcatele. De atunci, am început să ne rugăm la numele Isus și să prețuim numele Său drept sfânt, pentru a ne bucura de iertarea păcatelor noastre și de harul Său bogat. Numele „Isusˮ este pentru ca oamenii din Epoca Harului să se poată naște din nou și să fie mântuiți. Semnificația sa este de jertfă pentru păcat din dragoste și milă pentru răscumpărarea omenirii. Numele „Isusˮ reprezintă lucrarea de răscumpărare a lui Dumnezeu și firea Sa de dragoste și milă. Frați și surori, din etapele lucrării pe care Dumnezeu le-a terminat deja putem vedea că numele pe care El îl ia în fiecare epocă are propria sa semnificație. Fiecare nume reprezintă lucrarea lui Dumnezeu în epoca respectivă și firea pe care El o dezvălue în acea epocă. În Epoca Harului, când Domnul a venit, dacă nu era numit Isus, ci Iahve, atunci lucrarea lui Dumnezeu s-ar fi oprit în Epoca Legii, iar omenirea coruptă nu ar mai fi putut câștiga niciodată răscumpărarea lui Dumnezeu. În cele din urmă, omul ar fi fost condamnat și pedepsit pentru încălcarea legii, iar când Dumnezeu vine în zilele de pe urmă, dacă ar fi în continuare numit Isus, omenirea coruptă ar câștiga răscumpărarea păcatelor, dar nu ar fi niciodată curățată și mântuită pentru a pătrunde în împărăția lui Dumnezeu. Asta deoarece ne sunt iertate păcatele dacă avem credință în Domnul Isus, însă natura noastră păcătoasă există în continuare. Încă mai păcătuim frecvent, așadar nu am fost pe deplin câștigați de Dumnezeu. Deci, pentru mântuirea completă a omenirii de păcate, Dumnezeu realizează acum o nouă etapă a lucrării de purificare deplină și mântuire a omenirii, în baza lucrării Domnului Isus. Și numele lui Dumnezeu trebuie să se schimbe în consecință … Faptul că Dumnezeu este numit Dumnezeu Atotputernic în zilele de pe urmă a fost profețit cu mult timp în urmă. Găsim asta dacă citim atent. Să citim Apocalipsa 1:8. „Eu sunt Alfa şi Omega, zice Domnul, Dumnezeu, Cel Care este, Care era şi Care vine, Cel Atotputernic!” Acum, vă rog să deschideți, toată lumea, la capitolul 11:16-17. „Cei douăzeci şi patru de bătrâni care şedeau pe tronurile lor înaintea lui Dumnezeu "au căzut cu feţele la pământ şi I s-au închinat lui Dumnezeu, zicând: " «Îţi mulţumim Ţie, Doamne, Dumnezeule Atotputernic, Care eşti şi Care erai, pentru că Ţi-ai luat puterea Ta cea mare şi ai început să împărăţeşti!»” Tot asta a fost profețit în Apocalipsa 4:8, 16:7, 19:6 și în multe alte locuri în Biblie. Noul nume al lui Dumnezeu în zilele de pe urmă este Atotputernic, adică Dumnezeu Atotputernic.
Dumnezeu este înțelept și fiecare lucru pe care îl face are o mare semnificație. Numele Dumnezeu Atotputernic reprezintă întreaga Sa lucrare și firea pe care El o dezvăluie în zilele de pe urmă. Dacă Dumnezeu nu ne-ar dezvălui toate aceste taine, indiferent cât de mulți ani am citi Biblia, nu am cunoaște aceste lucruri. Să citim împreună cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic.
Dumnezeu Atotputernic spune: „Lucrarea lui Dumnezeu în toată gestionarea Sa este perfect clară: Epoca Harului este Epoca Harului, iar zilele de pe urmă sunt zilele de pe urmă. Există diferențe distincte între fiecare epocă, căci în fiecare epocă Dumnezeu face o lucrare care este reprezentativă pentru acea epocă. Pentru că lucrarea zilelor de pe urmă trebuie făcută, trebuie să existe ardere, judecată, mustrare, mânie și distrugere pentru a pune capăt epocii. Zilele de pe urmă se referă la epoca finală. În timpul epocii finale, nu va pune Dumnezeu capăt epocii? Pentru a încheia epoca, Dumnezeu trebuie să aducă mustrare și judecată cu El. Doar în acest mod poate El să încheie epoca. […] De aceea, în timpul Epocii Legii, Iahve era numele lui Dumnezeu, iar în Epoca Harului numele lui Isus Îl reprezenta pe Dumnezeu. În timpul zilelor de pe urmă, numele Său este Dumnezeu Atotputernic – Cel Atotputernic, care Își folosește puterea pentru a îndruma omul, a cuceri omul și a dobândi omul, iar în cele din urmă, să finalizeze epoca” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Viziunea lucrării lui Dumnezeu (3)”).
„Cândva, am fost cunoscut drept Iahve. Mi s-a spus și Mesia și, odată, oamenii Îmi spuneau Isus Mântuitorul pentru că Mă iubeau și Mă respectau. Dar astăzi nu sunt Iahve sau Isus pe care oamenii Îl cunoșteau în vremurile trecute – sunt Dumnezeul care S-a întors în zilele de pe urmă, Dumnezeul care va aduce sfârșitul epocii. Sunt Dumnezeu Însuși care Se înalță de la capătul pământului, abundând de întreaga Mea fire și plin de autoritate, onoare și glorie. Oamenii nu M-au băgat niciodată în seamă, nu M-au cunoscut niciodată și au fost mereu neștiutori în privința firii Mele. De la crearea lumii până astăzi, niciun om nu M-a văzut. Acesta este Dumnezeul care Se înfățișează omenirii în zilele de pe urmă, dar care Se ascunde printre oameni. El locuiește printre oameni, adevărat și real, ca soarele arzător și focul mistuitor, plin de putere și abundând de autoritate. Nu există nicio persoană sau lucru care nu va fi judecat de cuvintele Mele și nicio persoană sau lucru care nu va fi purificat de flăcările focului. În cele din urmă, toate popoarele vor fi binecuvântate grație cuvintelor Mele și, de asemenea, sfărâmate în bucăți din cauza cuvintelor Mele. Astfel, în zilele de pe urmă, toți oamenii vor vedea că Eu sunt Mântuitorul reîntors, că Eu sunt Dumnezeu Atotputernic care cucerește toată omenirea și că am fost odată jertfă de păcat pentru omenire, dar, în zilele de pe urmă, Eu voi deveni, de asemenea, flăcările soarelui care pârjolesc toate lucrurile, precum și Soarele dreptății care dezvăluie toate lucrurile. Aceasta este lucrarea Mea a zilelor de pe urmă. Am luat numele acesta și posed firea aceasta pentru ca toți oamenii să poată vedea că sunt un Dumnezeu drept și că sunt soarele arzător și focul mistuitor. Este așa pentru ca toți să poată să Mă venereze pe Mine, singurul Dumnezeu adevărat, și ca să poată să Îmi vadă adevărata față: nu sunt numai Dumnezeul israeliților, și nu sunt doar Răscumpărătorul – sunt Dumnezeul tuturor creaturilor din ceruri, pământ și mări” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Mântuitorul S-a întors deja pe un «nor alb»”).
În zilele de pe urmă, Dumnezeu își face lucrarea de judecată din Epoca Împărăției sub numele de Dumnezeu Atotputernic. El a dezvăluit natura coruptă a omenirii și ne-a judecat nelegiuirea prin cuvintele Sale pentru ca noi să ne cunoaște natura și esența prin citirea acestor cuvinte, să vedem adevărul despre cât de profund am fost stricați de Satana, să înțelegem rădăcina coruperii noastre și să cunoaștem dreptatea lui Dumnezeu, precum și firea Sa care nu va tolera jignirile omenirii. Ne arată, de asemenea, calea și direcția pe care s-o urmăm pentru a ne schimba firea astfel încât să abandonăm răul, să urmăm adevărul, să ne schimbăm felul și să fim mântuiți de Dumnezeu. Dumnezeu a venit să facă lucrarea de judecată și purificare a omenirii, împărțindu-ne după seminția noastră, răsplătindu-i pe cei buni și pedepsindu-i pe cei răi, pentru a salva pe deplin omenirea stricată din domeniul Satanei Și a termina planul Său de gestionare (planul mântuirii) de șase mii de ani. Dumnezeu S-a arătat omenirii în zilele de pe urmă cu firea Sa dreaptă, măreață și furioasă care nu va tolera ofensele. Și-a dezvăluit deschis tuturor firea inerentă și ceea ce El are și este. A ajuns să judece și să mustre toată stricăciunea și nedreptatea omenirii Pentru a ne mântui complet de păcat și a reda omului sfințenia sa inițială. El vrea ca toți oamenii să vadă nu numai înțelepciunea Sa în crearea cerurilor, pământului și a tuturor lucrurilor, Ci, mai mult, înțelepciunea lucrării Sale reale în omenire. Nu numai că El a creat toate lucrurile, ci și stăpânește toate lucrurile. Nu numai că a putut fi ofrandă pentru păcatele omenirii, dar poate și să ne facă perfecți, să ne transforme și să ne purifice. El este Primul și Ultimul. Nimeni nu poate înțelege minunăția Sa ori acțiunile Sale. Așadar, cel mai potrivit este să-L numim după numele Său de Dumnezeu Atotputernic. Lucrarea Duhului Sfânt este acum doar de protecție a lucrării făcute sub numele de Dumnezeu Atotputernic. Oricine se roagă la numele de Dumnezeu Atotputernic și se închină cu adevărat Lui poate câștiga lucrarea Duhului Sfânt Și se poate bucura de hrana bogată și adăparea oferită de Dumnezeu pentru viață. Altfel, vor cădea în întuneric și se vor rătăci. În prezent, bisericile care au rămas în Epoca Harului sunt pustii. Credincioșii devin indiferenți la credința lor, predicatorii nu mai au despre ce predica, iar oamenii nu mai sunt mișcați când se roagă la Dumnezeu. În plus, tot mai mulți oameni cedează ispitelor lumești. Asta din cauză că nu au acceptat numele lui Dumnezeu Atotputernic și nu au ținut pasul cu noua lucrare a lui Dumnezeu.
bazat pe scenariul filmului Și-a schimbat dumnezeu numele?!