Răspuns:

Se cuvine să ne bazăm întâmpinarea Domnului pe profețiile Domnului Isus – așa ar fi corect. La cuvintele cui vă raportați? La cuvintele Domnului sau la cele ale omului? „Apoi, noi, cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiți împreună cu ei în nori, ca să-L întâlnim pe Domnul în văzduh”, a spus Pavel; nici Domnul Isus, nici Duhul Sfânt nu a rostit vreodată asemenea cuvinte. Pavel vorbește în numele Domnului Isus? Pot cuvintele sale să reprezinte cuvintele lui Dumnezeu? Numai Dumnezeu cunoaște taina despre cum Domnul îi va înălța pe credincioși în Împărăția Cerurilor în timpul zilelor de pe urmă. Dacă noi, oamenii corupți, avem îndrăzneala de a interpreta orbește și de a conchide astfel de lucruri, atunci există o problemă gravă. Pavel nu a fost Hristos, ci doar o ființă umană coruptă. Ceea ce a spus nu a avut nicio bază în cuvintele lui Dumnezeu și, prin urmare, nu există nicio îndoială că era un lucru plin de depravările și închipuirile omului. Așadar, cuvintele lui Pavel nu sunt adevărul și ele nu pot servi drept niciun fel de bază; singura cale corectă de a întâmpina sosirea Domnului este de a acționa conform cuvintelor lui Dumnezeu din Biblie.

Să aruncăm o privire la ceea ce a spus Domnul Isus: „Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se Numele Tău, vie Împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ!” (Matei 6:9-10). Domnul Isus ne spune clar că Împărăția lui Dumnezeu este pe pământ, nu în cer, iar voia Sa se va face pe pământ, precum în Ceruri. Să ne uităm la Apocalipsa 21:2-3: „Şi am văzut Cetatea Sfântă, Noul Ierusalim, coborând din cer, de la Dumnezeu, pregătită ca o mireasă împodobită pentru soțul ei. Am auzit un glas puternic ieșind de la tron și spunând: «Iată, cortul lui Dumnezeu este cu oamenii! El va veni să locuiască împreună cu ei, iar ei vor fi poporul Lui. Şi Dumnezeu Însuși va fi cu ei (și va fi Dumnezeul lor).»” Iar în Apocalipsa 11:15 scrie: „Împărățiile acestei lumi au devenit împărățiile Domnului nostru și ale Hristosului Său; și El va împărăți în vecii vecilor.” Menționarea următoarelor: „cortul lui Dumnezeu este cu oamenii”, „Noul Ierusalim, coborând din cer, de la Dumnezeu” și „împărățiile acestei lumi au devenit împărățiile Domnului nostru și ale Hristosului Său” în aceste profeții dovedește suficient că Împărăția lui Dumnezeu este făcută pe pământ. El va trăi cu omul pe pământ, iar împărățiile lumii vor deveni Împărăția lui Hristos în vecii vecilor. Conform noțiunilor și închipuirilor noastre, Împărăția lui Dumnezeu sunt Cerurile, iar când Domnul va veni, El ne va înălța la Ceruri. Dacă așa ar sta lucrurile, cum s-ar îndeplini atunci cuvintele lui Dumnezeu? În realitate, realizarea finală a planului de gestionare a lui Dumnezeu pentru mântuirea omului reprezintă crearea Împărăției lui Dumnezeu pe pământ. Hristos din zilele de pe urmă, Dumnezeu Atotputernic, înfăptuiește lucrarea de judecată și curățire a omului pentru a crea un grup de biruitori pe pământ; acești biruitori, care sunt mântuiți și completați de Dumnezeu, sunt cei care Îi practică cuvintele și-I urmează calea pe pământ – ei sunt oamenii Împărăției lui Dumnezeu. Atunci când acești biruitori sunt făcuți compleți, se va face voia lui Dumnezeu pe pământ, după care Împărăția lui Hristos se va realiza pe pământ, iar Dumnezeu va fi pe deplin slăvit. Profețiile Cărții Apocalipsei reprezintă ceea ce Dumnezeu Își dorește să obțină în cele din urmă – chiar nu puteți să vedeți această realitate?

Se poate să fie unii care întreabă de ce a spus Domnul Isus „Eu Mă duc să vă pregătesc un loc. Iar dacă Mă voi duce și vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce și vă voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu, să fiți și voi” (Ioan 14:2-3), dacă Împărăția este pe pământ? Domnul Isus S-a înălțat la Ceruri după înviere pentru a pregăti un loc pentru noi, așa că rațiunea dictează că acest loc ar trebui să se afle tot în Ceruri – cum trebuie înțelese aceste cuvinte? Se cuvine să spunem că nimeni nu poate pătrunde cu mintea profețiile Domnului. Înțelegem la ce se referă cu adevărat cuvintele Domnului Isus doar după ce acceptăm lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic din zilele de pe urmă și vedem faptele împlinirii lucrării Sale. Faptul că Domnul ne pregătește un loc se referă la întruparea lui Dumnezeu pentru a vorbi și a lucra pe pământ în zilele de pe urmă. De asemenea, El a predestinat ca noi să fim născuți în timpul zilelor de pe urmă, iar când El apare și-Și îndeplinește lucrarea suntem înălțați înaintea tronului Său pentru a accepta judecata și curățirea cuvintelor lui Dumnezeu și pentru a fi transformați în biruitori înainte de venirea dezastrelor. Procesul prin care Domnul vine să ne primească este procesul de curățire și desăvârșire a noastră. Noi mâncăm cuvintele lui Dumnezeu, le bem și ne bucurăm de ele, experimentăm lucrarea lui Dumnezeu și participăm la ospăț cu Dumnezeu – nu reprezintă aceasta întâlnirea noastră cu Domnul? Când vine ziua în care lucrarea lui Dumnezeu ajunge la sfârșit, iar noi suntem curățiți și desăvârșiți, vom fi aduși în Împărăția lui Dumnezeu. În acel moment, împărățiile de pe pământ vor deveni Împărăția lui Hristos, El va domni în Împărăție, iar noi vom fi oamenii lui Dumnezeu care-L venerează în Împărăția Sa. Nu îndeplinește acest lucru cuvintele Domnului: „acolo unde sunt Eu, să fiți și voi”? Împărăția lui Dumnezeu este construită pe pământ, El a hotărât ca noi să locuim pe pământ. Oare faptul că insistați că noi mergem în Ceruri nu este contrar lucrării și voii lui Dumnezeu?

Așadar, ce înseamnă mai exact a fi răpit? Acest lucru era neclar pentru cei mai mulți dintre oameni. Această taină a răpirii ne-a fost dezvăluită doar când Dumnezeu Atotputernic a venit, spunând: „«A fi adus sus» nu înseamnă a fi adus dintr-un loc jos într-un loc înalt, după cum și-ar putea închipui oamenii; aceasta e o neînțelegere uriașă. «A fi adus sus» se referă la predestinarea și apoi selectarea înfăptuite de Mine. Este îndreptat către toți cei pe care Eu i-am predestinat și i-am ales. Toți cei sunt aduși sus sunt oameni care au dobândit statutul de fii întâi născuți ori de fii, sau care sunt poporul lui Dumnezeu. Acest lucru este cel mai incompatibil cu noțiunile oamenilor. Cei care vor avea o parte în casa Mea în viitor sunt toți aceia care au fost aduși sus dinaintea Mea. Acest lucru este absolut adevărat, pe veci neschimbător și irefutabil. E un contraatac împotriva Satanei. Oricine este predestinat de Mine va fi adus sus dinaintea Mea” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cuvântări ale lui Hristos la început”, Capitolul 104). Dumnezeu Atotputernic afirmă cât se poate de clar că „a fi răpit” nu este așa cum ne imaginăm – nu înseamnă că suntem ridicați de la pământ și înălțați în nori pentru a ne întâlni cu Domnul, cu atât mai puțin înseamnă că suntem ridicați la Ceruri. În schimb, se referă la faptul că noi auzim glasul lui Dumnezeu și-L urmăm, acceptând și ascultând de lucrarea Sa din zilele de pe urmă și urmând pașii Mielului atunci Dumnezeu Se întrupează în timpul zilelor de pe urmă pentru a vorbi, a apărea și a lucra. Acesta este adevăratul sens al expresiei a fi răpit înaintea tronului lui Dumnezeu. Toți cei care sunt capabili, printre cuvintele lui Dumnezeu, să-I recunoască glasul și care pot să descopere și să accepte adevărul și să se întoarcă la Dumnezeu Atotputernic sunt fecioarele înțelepte, sunt cu toții „aurul, argintul și pietrele prețioase” care au fost „furate” de Domnul și returnate casei lui Dumnezeu. Acești oameni sunt cu toții capabili să înțeleagă și să accepte adevărul și să înțeleagă glasul lui Dumnezeu, iar ei sunt cei care vor fi într-adevăr ridicați înaintea lui Dumnezeu. De când Dumnezeu Atotputernic S-a angajat în lucrarea din zilele de pe urmă, tot mai mulți oameni care tânjesc cu adevărat după apariția lui Dumnezeu I-au recunoscut glasul în cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic. Fiecare a acceptat lucrarea de judecată din zilele de pe urmă a lui Dumnezeu, a fost adus față în față cu Dumnezeu înaintea tronului Său, a acceptat udarea și hrănirea din partea cuvintelor lui Dumnezeu, deține adevărata cunoaștere a lui Dumnezeu, a fost curățit de firile sale corupte și trăiește realitatea cuvintelor lui Dumnezeu. Acești oameni au fost deja transformați în biruitori înaintea dezastrelor, au devenit primele roade câștigate de Dumnezeu. Cei care se agață de propriile noțiuni și închipuiri, care așteaptă cu nesăbuință pentru ca Domnul să vină și să-i ridice la Ceruri și care refuză să accepte lucrarea de judecată din zilele de pe urmă a lui Dumnezeu – ei sunt fecioarele nesăbuite, Dumnezeu Se va lepăda de ei și cu siguranță vor fi cufundați în dezastre, plângând amarnic și scrâșnind din dinți. Acest lucru reprezintă un fapt.