de Xieli, Statelor Unite

Am venit în S.U.A. ca să muncesc din greu în căutarea unei vieți fericite și a unui standard de viață ridicat. Deși nu am suferit puțin în primii ani, am reușit cu timpul să-mi înființez propria companie, să-mi cumpăr o mașină, o casă etc. Aveam în sfârșit viața „fericită” la care visasem. În această perioadă, mi-am făcut câțiva prieteni; în timpul nostru liber ieșeam să mâncăm, să bem și să ne distrăm. Ne înțelegeam cu toții destul de bine și credeam că am cunoscut o gașcă pe cinste. Dar apoi mi-am dat seama că sunt cu toții doar prieteni de pahar care nu au nimic semnificativ de spus și, când eram îngrijorat sau deprimat, nu puteam merge la niciunul dintre ei ca să le împărtășesc necazurile mele. Mai mult decât atât, au și uneltit ca să mă păcălească: unul dintre ei m-a mințit că mama lui, aflată în China, era foarte bolnavă și, când i-am împrumutat niște bani, a dispărut fără urmă. Altul, din orașul meu natal, a zis o grămadă de minciuni cum că ar avea nevoie de finanțare pentru un proiect și m-a păcălit de o sumă de bani. Și chiar și persoana cea mai dragă mie – prietena mea – m-a trădat și m-a păcălit de o sumă mare de bani pe care o strânsesem în ani de trudă cu sânge, sudoare și lacrimi. Cruzimea acestor oameni și indiferența societății m-au lăsat deprimat și descurajat. Pentru câtva timp mi-am pierdut încrederea de a-mi continua viața; inima îmi era pustie și eram îndurerat și neajutorat. După aceasta, am recurs adesea la mâncare, băutură și distracție ca să umplu golul din mine, dar știam că aceste plăceri fizice temporare nu-mi puteau vindeca deloc suferința spirituală.

În toamna anului 2015, printr-o întâmplare a sorții, am cunoscut-o pe femeia care îmi este acum soție. La acea vreme, ea acceptase deja lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic din zilele de pe urmă. Când mi-a împărtășit Evanghelia Împărăției, credința mi s-a părut bună și corectă, dar fiindcă eram atât de ocupat cu munca, i-am spus: „Nu am timp pentru credința în Dumnezeu, dar dacă vrei să crezi, n-ai decât. Pentru mine este suficient să știu în inima mea că Dumnezeu există.” Șase luni mai târziu, soția mea m-a pus într-o zi să urmăresc împreună cu ea unul dintre videoclipurile de la Biserica lui Dumnezeu Atotputernic – Vremurile lui noe au venit. Ce am văzut în videoclip m-a luat realmente prin surprindere: când se confruntă cu dezastre, omenirea este mică și fragilă, incapabilă să reziste la cele mai mici lovituri. Am simțit deodată că, indiferent cât de mulți bani are cineva, de cât de mult lux se bucură sau cât de înalt este statutul său, totul este lipsit de sens. În fața dezastrelor, când moartea se abate asupra noastră, toate aceste lucruri sunt fără valoare și inutile. După cum spun cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic: „Cu toate acestea, trebuie să îți spun că pe vremea lui Noe, oamenii mâncau și beau, se căsătoreau și dădeau în căsătorie într-un asemenea ritm, că a devenit de nesuportat pentru Dumnezeu să fie martor, astfel că a trimis un mare potop pentru a distruge omenirea, dar i-a cruțat doar pe cei opt membri ai familiei lui Noe și tot soiul de păsări și animale. În zilele de pe urmă, însă, cei păstrați de Dumnezeu sunt toți cei care I-au fost credincioși până la sfârșit” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Știi? Dumnezeu a făcut un lucru minunat în rândul oamenilor”). „Acum privește vremurile actuale: astfel de oameni neprihăniți precum Noe, care a putut să-L venereze pe Dumnezeu și să se ferească de rău, nu mai există. Totuși, Dumnezeu este încă milostiv față de această omenire și o eliberează în această epocă finală. Dumnezeu îi caută pe cei care tânjesc după arătarea Lui. El îi caută pe aceia care sunt capabili să audă cuvintele Lui, aceia care nu au uitat trimiterea Lui și care Îi oferă Lui inimile și trupurile lor. El îi caută pe aceia care sunt la fel de ascultători precum niște prunci în fața Lui și care nu I se împotrivesc” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Anexă 2: Dumnezeu conduce destinul întregii omeniri”). În aceste cuvinte am simțit urgența intenției lui Dumnezeu de a mântui omenirea. M-am gândit la modul în care, în aceste timpuri, nimeni nu pare să iubească lucrurile pozitive sau să tânjească după întoarcerea lui Dumnezeu. Inimile oamenilor sunt pline de egoism, aroganță și înșelăciune. De dragul faimei și al câștigului, ei complotează și uneltesc unul împotriva altuia, se înșală unul pe altul și chiar ajung să se omoare între ei. Oamenii sunt sclavi ai dorințelor lor senzuale, încalcă mereu principiile morale și virtutea și își îngroapă conștiința. Ei și-au pierdut toată umanitatea… Gradul de stricăciune al omenirii din zilele de pe urmă îl depășește într-adevăr cu mult pe cel din epoca lui Noe. Cu toate acestea, Dumnezeu nu a distrus în totalitate omenirea din cauza acestei răutăți și stricăciuni, ci abate în schimb diferite tipuri de dezastre pentru a avertiza omenirea și a ne da șansa să ne întoarcem la Dumnezeu. Când am reflectat la cuvintele lui Dumnezeu, inima mi-a fost profund mișcată de dragostea Lui. M-am gândit și la modul cum lumea devine tot mai rea și mai coruptă de la o zi la alta, cum dezastrele devin tot mai mari și cum, atunci când Dumnezeu Își va vărsa furia asupra omenirii rele și o va distruge, toți banii și toată faima pe care le-am căutat nu vor putea să mă salveze. Doar venind înaintea lui Dumnezeu și căutând adevărul poate cineva să capete protecție. Când m-am gândit îndelung la toate acestea, a fost ca și cum m-aș fi trezit dintr-un vis – intuiția mi-a spus că ar trebui să vin înaintea lui Dumnezeu și să-I accept mântuirea, deoarece este singura cale de a fi mântuit. Dacă mi-aș pierde șansa de a dobândi mântuirea de dragul bucuriilor vremelnice ale trupului, aș regreta tot restul vieții mele! Prin urmare, în mai 2016 am început să cred în Dumnezeu și să particip la întâlnirile bisericești.

La scurt timp după ce mi-am găsit credința, navigam pe web când am dat de o propagandă negativă care condamna și calomnia Biserica lui Dumnezeu Atotputernic. După ce am citit-o, am rămas șocat pe moment. Ce însemnau lucrurile de tipul „îi obligă pe oameni să doneze bani și nu respectă limitele dintre bărbați și femei”? Ce am citit părea rațional, astfel încât îmi era dificil să disting între bine și rău, între fapte și ficțiune. Am început să rătăcesc într-o stare de confuzie și focul aprins al credinței mele în Dumnezeu a fost stins imediat de lucrurile negative pe care le citeam. Și, chiar în acel moment, am auzit-o pe soacra mea vorbind la telefon cu soția mea despre donarea de bani către biserică, fapt care m-a făcut și mai dispus să cred ceea ce citeam online. După aceasta, am oprit-o pe soacra mea să doneze bani și am îndemnat-o și pe soția mea să renunțe la credința ei ca să nu fim păcăliți. Dar ea nu m-a ascultat deloc și mi-a spus fără echivoc: „Realitatea situației nu are nicio legătură cu ceea ce ai citit online. Toate lucrurile de pe Internet sunt zvonuri, mărturii false!…” Apoi a luat o carte a cuvintelor lui Dumnezeu ca să aibă părtășie cu mine, dar fusesem deja orbit de zvonuri și nu ascultam nimic din ce spunea. Nu mult după aceasta, niște frați și surori au venit la noi acasă, dar nu le-am dat nici lor nicio atenție. În acei câțiva ani, trăiam în întregime în întuneric, fiind mereu îngrijorat că soția și soacra mea sunt păcălite. Eram mereu cu nervii întinși la maxim – nu puteam înghiți mâncarea, nu dormeam bine noaptea și eram chinuit din punct de vedere psihologic. Văzând cât de mult sufăr, soția mea a încercat din nou să aibă părtășie cu mine. Ea a deschis o carte a cuvintelor lui Dumnezeu Atotputernic și a ales acest pasaj pentru a mi-l arăta: „Ce vreau Eu nu sunt păreri omenești preconcepute sau gânduri omenești, cu atât mai puțin vreau banii sau averile tale. Ceea ce vreau Eu este inima ta, înțelegi? Aceasta este voia Mea și, chiar mai mult, este ceea ce vreau să obțin” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cuvântări ale lui Hristos la început”, Capitolul 61). Apoi mi-a citit câteva dintre principiile de conducere a vieții bisericești: „Biserica nu permite nimănui să ceară donații în timpul predicilor, și nici să ceară donații din alte motiveˮ (Rânduielile de lucru). Mi-a împărtășit următoarele în părtășia ei: „În Biserica lui Dumnezeu Atotputernic există standarde și principii obligatorii stricte privind fiecare aspect al vieții bisericești. În privința donațiilor de bani, cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic spun foarte clar că Dumnezeu nu vrea banii sau obiectele materiale ale omenirii. Principiile de lucru ale bisericii precizează și ele în mod clar că biserica nu permite nimănui să predice despre donarea de bani sau să-i încurajeze pe oameni să doneze bani din niciun motiv. De când Îl urmez pe Dumnezeu Atotputernic, biserica nu mi-a cerut să donez niciun cent. Nu doar că biserica nu le cere oamenilor să doneze bani, dar chiar le dă gratuit tuturor fraților și surorilor care sunt adevărați credincioși tot felul de cărți, CD-uri și alte lucruri. Acum mama vrea să contribuie cu ceva ca să-i ajute pe unii frați și surori care se confruntă cu dificultăți. Face acest lucru din proprie inițiativă; nimeni nu o obligă. În orice caz, să ajuți oamenii la nevoie este o faptă bună, deci nu e niciun motiv de reproș, nu-i așa?”

După ce am citit cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic și am ascultat părtășia soției mele, ceva ce îmi spusese pe vremuri una dintre surori în părtășia ei mi-a venit brusc în minte: Biserica lui Dumnezeu Atotputernic nu acceptă donații în bani de la membrii noi și toți cei care vor să doneze bani trebuie să treacă mai întâi prin mai multe serii de rugăciune până când sunt siguri că sunt absolut dispuși să facă aceasta și că nu vor regreta niciodată acest lucru. Dacă nu sunt mai mult decât dispuși, biserica nu-i va accepta în niciun caz. Când mi-am amintit acest lucru, unele dintre grijile și preocupările pe care le aveam s-au risipit într-o oarecare măsură, dar nodul din inima mea nu a dispărut cu totul. Soția mea mi-a văzut privirea încruntată și, știind ce gândesc, mi-a spus: „Să nu crezi zvonurile acelea. Ca să tulbure și să saboteze lucrarea lui Dumnezeu de mântuire a oamenilor și ca să ne împiedice să venim înaintea Lui și să-I acceptăm mântuirea, Satana va spune tot soiul de mizerii și va da tot felul de mărturii false. Dumnezeu este sfânt și El detestă răutatea omenirii. Cât despre cei cu reputație rea și care nu știu cum să se poarte cuviincios în preajma membrilor de sex opus, Biserica lui Dumnezeu Atotputernic nu-i acceptă niciodată. Acesta este un lucru despre care Dumnezeu Atotputernic a vorbit foarte limpede.” Soția mea a deschis apoi cuvintele lui Dumnezeu și a citit: „Mulți oameni vor cădea în genunchi pentru milă și iertare deoarece bubuie cele șapte tunete. Dar aceasta nu va mai fi Epoca Harului : va fi timpul pentru mânie. Cât despre toți oamenii care fac fapte rele (cei care curvesc sau au afaceri cu bani murdari sau au granițe neclare între bărbați și femei sau care întrerup și dăunează gestionării Mele sau ale căror duhuri sunt blocate sau care sunt posedați de spirite rele și așa mai departe – toți în afara aleșilor Mei), niciunul dintre ei nu va fi scutit, nici iertat, ci toți vor fi azvârliți în Infern și vor pieri pentru totdeauna!” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cuvântări ale lui Hristos la început”, Capitolul 94). Cuvântările lui Dumnezeu Atotputernic sunt mărețe și mânioase ca să stârnească frică și evlavie în inimile oamenilor; acest lucru m-a făcut să-mi dau seama de firea dreaptă a lui Dumnezeu care nu va tolera ofensele omenirii. Dumnezeu este extrem de scârbit de cei care trăiesc în promiscuitate și acei oameni vor suferi în cele din urmă pedeapsa dreaptă a lui Dumnezeu. Unele dintre preocupările mele s-au atenuat. Apoi soția mea a avut următoarea părtășie cu mine: „Când Dumnezeu Își săvârșea lucrarea în Epoca Legii, toți cei care aveau un comportament promiscuu erau omorâți cu pietre. Aceasta dezvăluie pe deplin firea dreaptă, măreață și mânioasă a lui Dumnezeu. În Epoca Împărăției, regulile lui Dumnezeu din cadrul administrației Sale sunt chiar mai stricte în ceea ce privește însoțirea dintre bărbați și femei. Așa cum se spune în cuvintele lui Dumnezeu: «Omul are o fire coruptă și, în plus, este stăpânit de emoții. Ca atare, este absolut interzis ca doi membri de sex opus să lucreze împreună neînsoțiți atunci când slujesc lui Dumnezeu. Orice persoană descoperită făcând acest lucru va fi expulzată, fără excepție – și nimeni nu este scutit» (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cele zece decrete administrative care trebuie respectate de aleșii lui Dumnezeu în Epoca Împărăției”).”

Când soția mea a citit aceasta, mi-am amintit un incident care se petrecuse în primăvara anului 2016. Pe atunci, nu investigasem încă așa cum se cuvine lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic din zilele de pe urmă. O conduceam pe soția mea și pe una dintre surorile din biserică într-un alt stat. Pe drum, ne-am oprit pentru ca soția mea să se ocupe de o problemă și, când s-a dat jos din mașină, sora respectivă a coborât și ea. Afară era frig și bătea vântul, dar sora stătea lângă mașină, bătând din picioare ca să se încălzească. I-am strigat să urce în mașină, dar ea a spus: „Este în regulă. O să stau afară puțin.” A durat ceva timp până s-a întors soția mea și doar atunci a urcat sora din nou în mașină. Văzând că tremura vizibil din cauza frigului, soția mea a întrebat-o: „E atât de frig afară. De ce nu ai rămas în mașină?” Ea a răspuns: „Există o regulă administrativă în biserica noastră care spune că un bărbat și o femeie nu pot să fie singuri sau să aibă contact fizic. E una dintre cerințele lui Dumnezeu de la aleșii Săi și trebuie să o respectăm cu strictețe.” Auzind aceasta, am simțit că oamenii din Biserica lui Dumnezeu Atotputernic sunt cu adevărat diferiți de restul lumii – ei se controlează chiar și în aceste chestiuni triviale. Gândindu-mă la aceasta, nu m-am putut abține să nu-mi dau o palmă peste cap, fiind dezgustat față de mine însumi pentru că nu am investigat corect faptele și am crezut în schimb orbește acele zvonuri online. Când m-am gândit la toate momentele în care interacționasem cu frații și surorile din Biserica lui Dumnezeu Atotputernic și văzusem cât de clar delimitate erau granițele dintre bărbați și femei, cât de corecți și decenți erau în vorbire și comportament, cât de principiali erau când se asociau cu alte persoane sau se ocupau de treburi, era evident că acele zvonuri online nu aveau nicio bază. În acel moment m-am simțit foarte rușinat – se dovedea că acele zvonuri online erau toate niște invenții, calomnii, denaturări de-a dreptul – totuși am crezut orbește acele minciuni și am început să am îndoieli despre Dumnezeu Atotputernic și despre Biserica lui Dumnezeu Atotputernic. Eram un idiot atât de derutat! Soția mea și-a continuat apoi părtășia: „În zilele de pe urmă, Dumnezeu Se întrupează și exprimă adevăruri pentru a-i judeca și curăți pe oameni cu scopul de a mântui pe deplin omenirea aflată sub stăpânirea Satanei și de a ne debarasa de firile noastre corupte – aroganța, viclenia, înșelăciunea, egoismul, josnicia, răutatea și mizeria noastră – și de a ne ajuta să obținem transformarea în firea vieții noastre, astfel încât să putem trăi o adevărată asemănare umană. Dumnezeu știe că omenirea a fost coruptă foarte profund de Satana și că nu are capacitatea de a birui păcatul; prin urmare, pentru a Se asigura că oamenii nu jignesc firea lui Dumnezeu atunci când Îi acceptă mântuirea, fiind astfel eliminați și pedepsiți, Dumnezeu a stabilit regulile administrative ale Epocii Împărăției pentru a-i controla pe credincioși. Toți cei care încalcă aceste reguli vor fi pedepsiți de Dumnezeu și cei care comit fapte grave vor fi excluși din biserică și vor pierde orice șansă de mântuire. Dumnezeu a emis aceste decrete pentru biserică în scopul de a ne ajuta să dobândim niște cunoștințe reale despre firea Sa dreaptă și de neofensat și, de asemenea, de a avea reguli care să ne țină sub control. În modul acesta, în toate comportamentele noastre va exista mereu o linie ce nu poate fi încălcată și, dacă rămânem în aceste limite, putem evita atunci multe dintre ispitele Satanei. Acesta este modul lui Dumnezeu de a ne proteja și, mai mult decât atât, este dragostea lui Dumnezeu pentru noi!” Ascultând părtășia soției mele, m-am trezit aprobând-o involuntar din cap, iar astfel nodul din inima mea s-a desfăcut complet și durerea care-mi sufoca inima a dispărut. După aceasta, am început să particip din nou la întâlnirile bisericești.

De fiecare dată când îmi amintesc această experiență, încă mai există mereu o teamă în inima mea. Am văzut cât de nocive sunt aceste zvonuri; aproape am fost păcălit de ele și am fost cât pe ce să pierd șansa mântuirii lui Dumnezeu din zilele de pe urmă. În Epoca Harului, israeliții au fost și ei amăgiți de zvonuri false și nu au recunoscut în Domnul Isus sosirea lui Mesia. Ei L-au respins pe Domnul Isus, pierzând astfel mântuirea Domnului. Aceasta m-a făcut să-mi dau seama ce obstacole uriașe sunt astfel de zvonuri pe calea spre adevărata credință! Dar ce nu am reușit încă să pricep a fost de ce sunt atât de multe zvonuri și acuzații false despre Biserica lui Dumnezeu Atotputernic pe Internet când este în mod clar o biserică bună. Așadar, în timpul uneia dintre întrunirile bisericești, am pus această întrebare fraților și surorilor pentru a avea părtășie în mod deschis despre ea. Ei mi-au pus unul dintre filmele evanghelice ale bisericii, Eliberați-vă din laț, care mi-a risipit în întregime nedumerirea. După încă puțină părtășie din partea fraților și surorilor, am căpătat și mai multă claritate. Folosirea zvonurilor pentru a tulbura și sabota lucrarea lui Dumnezeu a fost tactica neîntreruptă a Satanei. Când Domnul Isus Își făcea lucrarea, arhiereii, cărturarii și fariseii evrei au vrut să se asigure că-și păstrează controlul permanent asupra aleșilor lui Dumnezeu, așa încât au creat multe zvonuri false despre Domnul Isus. Ei L-au hulit pe Domnul Isus spunând că Se bazează pe puterea lui Belzebut pentru a exorciza demoni, L-au acuzat în mod fals pe Domnul Isus că nu-i lasă pe oameni să-și plătească dările Cezarului și, de asemenea, au avut mărturie falsă spunând că trupul fizic al Domnului Isus a fost furat de discipolii Săi și că El nu a înviat. Sunt sigur că, dacă ar fi existat Internetul pe atunci, acei conducători religioși și-ar fi pus toate zvonurile și mărturiile false online ca să-L hulească, să-L atace și să-L condamne pe Domnul Isus. În zilele noastre, în Epoca Împărăției, Dumnezeu Atotputernic face lucrarea cuvintelor pentru a judeca și curăți omenirea; guvernul Chinei, precum și pastorii și prezbiterii din comunitatea religioasă, se comportă ca niște unelte ale Satanei. Pentru a-și atinge scopul de a-i controla pe oameni și de a-i prinde în capcană, ei Îl hulesc și condamnă pe Dumnezeu Atotputernic, inventând în mod absurd zvonuri și mărturii false și ponegrind Biserica lui Dumnezeu Atotputernic pentru a-i deruta pe oameni și a-i ține în întuneric. În aroganța lor, ei cred că îi pot determina pe oameni să abandoneze lucrarea de mântuire a lui Dumnezeu din zilele de pe urmă și să-i urmeze în împotrivirea lor față de Dumnezeu. Satana este cu adevărat atât de diabolic și de odios!

Apoi frații și surorile mi-au citit alte două pasaje din cuvintele lui Dumnezeu: „Pe pământ, tot felul de duhuri rele dau mereu târcoale în căutarea unui loc unde să se odihnească, căutând neîncetat cadavre umane ce pot fi consumate” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cuvintele lui Dumnezeu către întregul univers”, Capitolul 10). „Satana devorează constant cunoaşterea pe care oamenii o au despre Mine în inimile lor şi este permanent cu dinţii ascuţiţi, colţii dezveliţi şi ghearele scoase, în ultimele chinuri ale luptei sale pe viaţă şi pe moarte. Doriţi să fiţi prinşi de strategiile sale înşelătoare din acest moment? Doriţi, în momentul în care ultima etapă a lucrării Mele se va termina să vă încheiaţi propria viaţă?” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cuvintele lui Dumnezeu către întregul univers”, Capitolul 6). În plus, ei mi-au spus în părtășie că aceste cuvinte ale lui Dumnezeu Atotputernic ne spun adevărul despre lupta spirituală și anume că, pentru a-i opri pe oameni să vină înaintea lui Dumnezeu și pentru a-i înghiți, Satana recurge la tot soiul de vicleșuguri. Printre acestea sunt înșelarea prin răspândirea de zvonuri și mărturii false pe Internet, recurgerea la conducătorii religioși care-i hărțuiesc și îi amenință pe credincioși și la membrii familiei care îi asupresc și îi împiedică să-L urmeze pe Dumnezeu Atotputernic. Pe scurt, orice ne face să avem îndoieli, să-L negăm sau să ne îndepărtăm de Dumnezeu vine de la Satana. Dacă nu putem căuta adevărul, atunci nu vom putea niciodată să vedem dincolo de vicleșugul Satanei, ne vom pierde ușor șansa de a dobândi mântuirea lui Dumnezeu și ne vom scufunda în dezastru împreună cu Satana. Datorită conducerii lui Dumnezeu, am reușit să văd mai clar esența diabolică și abjectă a Satanei și să văd dincolo de uneltirile Satanei urmărind filmele evanghelice ale Bisericii lui Dumnezeu Atotputernic și ascultând părtășia fraților și surorilor.

De când Îl urmez pe Dumnezeu Atotputernic, am dobândit o adevărată eliberare și libertate. Acum, de fiecare dată când mă confrunt cu dificultăți, pot să citesc cuvintele lui Dumnezeu și să mă rog lui Dumnezeu să mă ajute să găsesc o cale de practicat. Frații și surorile din biserică respectă cu toții cerințele lui Dumnezeu și caută să devină oameni cinstiți. Relațiile dintre ei sunt simple și deschise; ei se ajută și se sprijină reciproc. Nu am de ce să mă tem că cineva ar încerca să mă înjosească, să mă înșele sau să mă păcălească. Mă simt cu adevărat fericit și împlinit și aceasta este viața pe care vreau să o trăiesc mereu.