Aplicația Biserica lui Dumnezeu Atotputernic

Ascultați glasul lui Dumnezeu și întâmpinați întoarcerea Domnului Isus!

Îi rugăm pe toți cei care caută adevărul să ne contacteze.

Cuvântul Se arată în trup

Culori individuale

Teme

Font

Dimensiunea fontului

Spațiu între linii

Lățimea paginii

0 rezultat(e) de căutare

Nu s-a găsit niciun rezultat

Lucrarea Duhului Sfânt și lucrarea Satanei

Cum înţelegeţi caracteristicile duhului? Cum lucrează Duhul Sfânt în om? Cum lucrează Satana în om? Cum lucrează duhurile rele în om? Și care sunt manifestările acestei lucrări? Când ți se întâmpă ceva, acest lucru vine de la Duhul Sfânt și ar trebui să i te supui sau nu? Practicile efective ale oamenilor dau naștere multor lucruri care țin de voința umană și, totuși, pe care oamenii le consideră mereu ca venind din partea Duhului Sfânt. Unele vin din partea duhurilor rele și, totuși, oamenii cred că provin din Duhul Sfânt, iar uneori Duhul Sfânt îi îndrumă pe oameni din interior, dar, oamenii se tem că această îndrumare vine de la Satana și nu îndrăznesc să se supună când, în realitate, este vorba despre luminarea dată de Duhul Sfânt. Așadar, fără a face diferența între ele, nu există nicio modalitate de a ști când ți se întâmplă efectiv să ai asemenea experiențe și, fără a face diferența, nu poți dobândi viața. Cum lucrează Duhul Sfânt? Cum lucrează duhurile rele? Ce vine din voința omului? Și ce se naște din călăuzirea și luminarea Duhului Sfânt? Dacă înţelegi regulile lucrării Duhului Sfânt în om, atunci vei putea să-ți îmbogățești cunoștințele și să faci diferența între lucrări în viața zilnică și în timpul experiențelor tale efective; vei ajunge să-L cunoști pe Dumnezeu, vei putea să-l înțelegi și să-l deosebești pe Satana, nu vei mai fi derutat în ascultarea sau căutarea ta și vei fi o persoană ale cărei gânduri sunt clare și care se supune lucrării Duhului Sfânt.

Lucrarea Duhului Sfânt este o formă de îndrumare proactivă și de luminare pozitivă. Nu permite oamenilor să fie pasivi. Le aduce mângâiere, le oferă credință și tărie sufletească și le permite să continue opera de desăvârșire a lor de către Dumnezeu. Când Duhul Sfânt lucrează, oamenii pot să pătrundă în mod activ; ei nu sunt pasivi sau forțați, ci proactivi. Când Duhul Sfânt lucrează, oamenii sunt bucuroși și harnici şi doritori să se supună și fericiți să se umilească și, chiar dacă sunt îndurerați și fragili înlăuntrul lor, ei iau decizia să coopereze, ei suferă cu bucurie, pot să se supună și nu sunt pătați de voinţa umană și, cu siguranță, nici de dorințele și motivațiile umane. Când oamenii experimentează lucrarea Duhului Sfânt, ei sunt mai ales sfinți în sinea lor. Cei care sunt înzestraţi cu lucrarea Duhului Sfânt trăiesc iubirea lui Dumnezeu, iubirea fraților și surorilor lor și se desfată cu lucrurile cu care se desfată Dumnezeu și detestă lucrurile pe care le detestă Dumnezeu. Persoanele care sunt atinse de lucrarea Duhului Sfânt au o umanitate normală, urmăresc în mod constant adevărul și dispun de umanitate. Când Duhul Sfânt lucrează în oameni, starea lor sufletească devine din ce în ce mai bună, iar umanitatea lor devine din ce în ce mai normală și, deși o parte din cooperarea lor poate fi prostească, motivațiile lor sunt corecte, intrarea lor este pozitivă, ei nu încearcă să întrerupă și sunt lipsiţi de reavoinţă. Lucrarea Duhului Sfânt este normală și reală, Duhul Sfânt lucrează în om potrivit regulilor vieții normale a omului, iar El luminează și îndrumă oamenii potrivit scopurilor adevărate ale oamenilor obişnuiţi. Când Duhul Sfânt lucrează în oameni, El îi îndrumă și îi luminează potrivit nevoilor oamenilor obişnuiţi, El le oferă lucruri în funcție de nevoile lor și îi îndrumă și luminează pozitiv în funcție de ceea ce le lipsește; când Duhul Sfânt lucrează, această lucrare este în acord cu cu regulile vieții normale a omului și doar în viața reală oamenii pot vedea lucrarea Duhului Sfânt. Dacă, în viața de zi cu zi, oamenii au o stare pozitivă și o viață duhovnicească normală, atunci sunt înzestraţi cu lucrarea Duhului Sfânt. Într-o asemenea stare, când mănâncă și beau cuvintele lui Dumnezeu, ei au credință, când se roagă, sunt inspirați, când ceva li se întâmplă, nu sunt pasivi și, când li se întâmplă, ei pot vedea lecțiile pe care Dumnezeu cere să fie învățate și nu sunt pasivi sau slabi și, deși au dificultăți reale, ei sunt dornici să se supună tuturor aranjamentelor lui Dumnezeu.

Ce efecte sunt obţinute prin lucrarea Duhului Sfânt? Tu poți fi prostuț și nu se poate face nicio diferență în sinea ta, dar Duhul Sfânt trebuie să lucreze ca să existe credință în tine pentru ca tu să simți întotdeauna că nu poți să-L iubești pe Dumnezeu îndeajuns, pentru ca tu să poți fi dispus să cooperezi, să fii dispus să cooperezi, indiferent de cât de mari sunt dificultățile. Lucrurile ți se vor întâmpla și nu îți va fi clar dacă vin de la Dumnezeu sau de la Satana, dar tu vei putea să aștepți și nici nu vei fi pasiv sau nepăsător. Aceasta este lucrarea normală a Duhului Sfânt. Când Duhul Sfânt lucrează în ei, oamenii tot întâmpină dificultăți reale, uneori plâng și uneori sunt lucruri pe care nu le pot depăși, dar acesta este doar un stadiu al lucrării obișnuite a Duhului Sfânt. Deși ei nu depășesc aceste lucruri și cu toate că în acel moment sunt slabi și se plâng, după aceea sunt totuși capabili să-L iubească pe Dumnezeu cu absolută credință. Pasivitatea lor nu îi poate opri din a avea experiențe normale și, indiferent de ceea ce spun alți oameni și de cum îi atacă, ei tot sunt capabili să-L iubească pe Dumnezeu. În timpul rugăciunii, ei simt întotdeauna că obişnuiau să fie atât de îndatorați lui Dumnezeu și decid să-L mulţumească pe Dumnezeu și să renunțe la cele trupești când vor întâlni aceste lucruri din nou. Această putere arată că în sinea lor se găsește lucrarea Duhului Sfânt și că aceasta este starea normală a lucrării Duhului Sfânt.

Ce lucrare vine de la Satana? În lucrarea care vine de la Satana, viziunile pe care le au oamenii sunt vagi și abstracte și ei sunt lipsiţi de umanitatea normală, motivațiile din spatele acțiunilor lor sunt greșite și, deși îşi doresc să-L iubească pe Dumnezeu, în ei există mereu acuzații, iar aceste acuzații și gânduri se amestecă mereu în ei, constrângând creșterea vieții lor și oprindu-i din a avea o stare sufletească normală în fața lui Dumnezeu. Ceea ce înseamnă că, de îndată ce lucrarea Satanei apare în oameni, inimile lor nu mai pot fi în pace în fața lui Dumnezeu, oamenii nu mai știu ce să facă cu ei, vederea unei adunări de oameni îi face să-și dorească să fugă și nu sunt capabili să-și închidă ochii când ceilalți se roagă. Lucrarea duhurilor rele distruge relațiile normale dintre om și Dumnezeu și tulbură viziunile anterioare ale oamenilor sau vechea lor cale de intrare în viață; în inimile lor, ei nu se mai pot apropia niciodată de Dumnezeu, se întâmplă lucruri care îi perturbă și îi înlănțuiesc, iar inimile lor nu-și pot găsi pacea, nelăsând putere deloc pentru iubirea lor pentru Dumnezeu și făcându-i să fie cuprinși de melancolie. Acestea sunt manifestările lucrării Satanei. Lucrarea Satanei se manifestă astfel: nu poți să te ții tare pe poziție, făcându-te să devii o persoană care Îi greșește lui Dumnezeu și care nu are deloc credință în El. Când Satana intervine, îți pierzi iubirea și credința în Dumnezeul din tine, ești despuiat de o relație normală cu Dumnezeu, nu cauți adevărul sau să te perfecţionezi, regresezi, şi devii pasiv, te complaci, dai frâu liber păcatului și nu urăști păcatul; în plus, amestecul Satanei te face să devii desfrânat, face ca atingerea lui Dumnezeu să dispară din tine, te face să te plângi de El și să I te opui, ceea ce face să te îndoiești de El și chiar există riscul să Îl părăsești. Toate acestea reprezintă lucrarea Satanei.

Când ceva ți se întâmplă în viața de zi cu zi, cum ar trebui să îţi dai seama dacă vine din lucrarea Duhului Sfânt sau din lucrarea Satanei? Când starea sufletească a oamenilor este normală, viețile lor duhovnicești și viețile lor pământești sunt normale şi judecata lor e normală și organizată; în general, ceea ce ei experimentează şi ajung să cunoască în sinea lor în acel moment se poate spune că vine de la atingerea Duhului Sfânt (revelații sau cunoștințe superficiale când mănâncă sau beau cuvintele lui Dumnezeu sau credința când li se întâmplă lucruri sau puterea de a-L iubi pe Dumnezeu când li se întâmplă lucruri – acestea aparțin toate de Duhul Sfânt). Lucrarea Duhului Sfânt în om este îndeosebi normală; omul nu o poate simți și pare a fi chiar prin omul în sine – dar, de fapt, este lucrarea Duhului Sfânt. În viața zilnică, Duhul Sfânt face atât lucrări mari, cât și lucrări mici în toată lumea, doar că pur şi simplu, gradul acestei lucrări variază. Unii oameni sunt de calibru bun, ei înțeleg lucrurile repede, iar luminarea Duhului Sfânt este cu atât mai mare în ei; alții sunt de calibru mai prost și le ia mai mult să înțeleagă lucruri, dar Duhul Sfânt îi atinge în interior și ei, de asemenea, pot dobândi credința în Dumnezeu – Duhul Sfânt lucrează în toți cei care îl urmează pe Dumnezeu. Când, în viața zilnică, oamenii nu I se opun lui Dumnezeu sau nu se răzvrătesc împotriva Lui, nu fac lucruri care sunt în dezacord cu gestionarea lui Dumnezeu și nu împiedică lucrarea lui Dumnezeu, în fiecare dintre ei, Duhul lui Dumnezeu lucrează într-o măsură mai mare sau mai mică și îi atinge, îi luminează, le dă credință, le dă putere și îi îndeamnă să fie intre proactiv, să nu fie leneși sau să râvnească plăcerile trupești, dispuşi să practice adevărul și să tânjească după cuvintele lui Dumnezeu – toate acestea reprezintă lucrarea care vine de la Duhul Sfânt.

Când starea oamenilor nu e normală, ei sunt uitați de Duhul Sfânt, sunt nemulţumiţi în sinea lor, motivațiile lor sunt greșite, sunt leneși, se răsfață cu lucruri trupești, iar inimile lor se revoltă împotriva adevărului, iar toate acestea vin de la Satana. Când starea sufletească a oamenilor nu este normală, când sunt întunecaţi în sinea lor și și-au pierdut rațiunea normală, când au fost uitați de Duhul Sfântși nu pot să-L simtă pe Dumnezeu în ei, atunci este momentul în care Satana lucrează în ei. Dacă oamenii au întotdeauna putere în ei și Îl iubesc pe Dumnezeu atunci, în general, când lucrurile li se întâmplă, acestea vin de la Duhul Sfânt și, pe oricine ar întâlni, este rezultatul aranjamentelor lui Dumnezeu. Ceea ce înseamnă că, atunci când starea sufletească este normală, când te găsești în marea lucrare a Duhului Sfânt, atunci este imposibil ca Satana să te facă să eziți; pe o asemenea bază, se poate spune că totul vine de la Duhul Sfânt și, deși poate că ai gânduri greșite, eşti capabil să renunți la ele și să nu le urmezi. Toate acestea vin de la lucrarea Duhului Sfânt. În ce situații intervine Satana? Când starea ta sufletească nu este normală, când nu ai fost atins de Dumnezeu și eşti lipsit de lucrarea lui Dumnezeu, când ești uscat și searbăd pe dinăuntru, când te rogi lui Dumnezeu, dar nu înțelegi nimic și când mănânci și bei cuvintele lui Dumnezeu, dar nu ești luminat sau iluminat – în acele momente Satanei îi este ușor să lucreze în tine. Cu alte cuvinte, când ai fost abandonat de Duhul Sfânt și nu Îl înțelegi pe Dumnezeu, atunci ţi se întâmplă multe lucruri care vin din tentația Satanei. Satana lucrează în același timp cu Duhul Sfânt și intervine în om în același moment în care Duhul Sfânt îl atinge pe om în interior; totuși, în acele momente, lucrarea Duhului Sfânt primează, iar oamenii ale căror stări sufletești sunt normale pot triumfa, acesta fiind triumful lucrării Duhului Sfânt asupra lucrării Satanei. Totuși, când Duhul Sfânt lucrează, lucrarea Satanei este foarte redusă; când Duhul Sfânt lucrează, în oameni există încă o fire nesupusă și tot ceea ce a fost inițial în ei este încă acolo, dar, cu lucrarea Duhului Sfânt, oamenilor le este ușor să cunoască lucrurile esențiale ce ţin de sine și firea lor răzvrătită împotriva lui Dumnezeu – deși se pot lepăda de ea doar treptat. Lucrarea Duhului Sfânt este îndeosebi normală și, pe măsură ce El lucrează în oameni, ei tot au necazuri, tot plâng, tot suferă, sunt tot slabi, și încă le sunt neclare multe lucruri; totuși, chiar și într-o asemenea stare, tot au puterea să se oprească din regres și pot să-L iubească pe Dumnezeu şi, deși plâng și sunt abătuți în sinea lor, pot încă să-L preamărească pe Dumnezeu; lucrarea Duhului Sfânt este îndeosebi normală și nici câtuşi de puţin supranaturală. Majoritatea oamenilor cred că, de îndată ce Duhul Sfânt începe să lucreze, apar schimbări în starea oamenilor și că lucrurile esențiale ce ţin de ei dispar. Astfel de idei sunt greşite. Când Duhul Sfânt lucrează în om, lucrurile pasive ale omului rămân tot acolo și statura sa e aceeaşi, dar apar iluminarea și luminarea date de Duhul Sfânt și, astfel, omul devine mai proactiv, starea sa sufletească este normală, iar omul se schimbă rapid. Potrivit experiențelor reale ale oamenilor, aceștia experimentează în principal fie lucrarea Duhului Sfânt, fie pe cea a Satanei. Dacă ei nu reușesc să înţeleagă aceste stări și să facă diferența între ele, atunci experiențele reale ies din discuție, ca să nu mai vorbim de schimbările produse asupra firii. Așadar, cheia în ceea ce privește experimentarea lucrării lui Dumnezeu este de a pricepe asemenea lucruri; astfel, oamenilor le va fi mai ușor să le experimenteze.

Lucrarea Duhului Sfânt înseamnă progres proactiv, în timp ce lucrarea Satanei înseamnă regres și pasivitate, nesupunere față de Dumnezeu, împotrivire față de Dumnezeu, pierdere a credinței în Dumnezeu și lipsă de dorință chiar de a cânta imnuri sau de a te ridica și a dansa. Ceea ce vine din luminarea dată de Duhul Sfânt nu-ți este impus, ci este îndeosebi natural. Dacă tu o urmezi, vei avea parte de adevăr şi, dacă nu, ţi se vor face reproşuri. Dacă este luminarea dată de Duhul Sfânt, atunci nimic din ceea ce faci nu va fi împiedicat sau constrâns, te vei simți eliberat, va exista o cale de practică pentru acțiunile tale, nu vei mai fi supus niciunei restricții și vei putea să acționezi potrivit voinței lui Dumnezeu. Lucrarea Satanei aduce multe lucruri care te deranjează, te face să nu-ți dorești să te rogi, să fii prea leneș să mănâci și să bei cuvintele lui Dumnezeu și prea indispus să trăiești viața bisericii și te înstrăinează de viața duhovnicească. Lucrarea Duhului Sfânt nu intervine în viața ta zilnică și nici în pătrunderea ta într-o viață duhovnicească normală. În momentul în care ţi se întâmplă multe lucruri, nu poți să faci diferența între ele. Totuși, după câteva zile, trăiești puțin, te manifești puțin și în tine au loc nişte reacţii, iar prin aceste manifestări poți să-ți dai seama dacă gândurile din tine vin de la Dumnezeu sau de la Satana. Unele lucruri te fac în mod clar să te opui lui Dumnezeu și să te revolți împotriva Lui sau te opresc să pui în practică cuvintele Lui, iar aceste lucruri vin toate de la Satana. Unele lucruri nu sunt așa clare și nu-ți poți da seama ce sunt în acel moment; după aceea, poți să le vezi manifestările și să folosești discernământul. Dacă poți să discerni clar care lucruri vin de la Satana și care sunt îndrumate de către Duhul Sfânt, atunci nu vei mai fi ușor de indus în eroare în experiențele tale. Uneori, când starea ta sufletească nu este bună, ai anumite gânduri care te scot din starea pasivă – ceea ce arată că atunci când starea ta sufletească nu este prielnică, unele dintre gândurile tale pot veni și de la Duhul Sfânt. Nu trebuie să tragem concluzia că, atunci când ești pasiv, toate gândurile sunt trimise de Satana; dacă așa ar fi, atunci când ai fi capabil să te orientezi spre o stare pozitivă? Fiind pasiv o perioadă, Duhul Sfânt îți dă o șansă de a fi desăvârșit, El te atinge și te scoate din starea ta pasivă.

Știind ce înseamnă lucrarea Duhului Sfânt și ce înseamnă lucrarea Satanei, le poți compara pe cele două cu starea ta proprie în timpul experiențelor și, în acest mod, vor exista mult mai multe adevăruri care au legătură cu principiul din experiențele tale. Înțelegând aceste lucruri, vei putea să-ți controlezi starea curentă și vei putea să discerni mai bine oamenii și lucrurile care ți se întâmplă[a]și nu va fi nevoie să aloci mult efort pentru a dobândi lucrarea Duhului Sfânt. Bineînțeles, aceasta se întâmplă atât timp cât motivațiile tale sunt bune și atât timp cât tu ești dispus să cauți și să pui în practică. Un astfel de limbaj – limbaj care are legătură cu principiile – ar trebui să descrie experiențele tale. Fără el, experiențele tale vor fi pline de amestecul Satanei și pline de cunoștințe prostești. Dacă nu înțelegi cum lucrează Duhul Sfânt, atunci nu înțelegi cum trebuie să pătrunzi și, dacă nu înțelegi cum lucrează Satana, atunci nu înțelegi cum trebuie să fii precaut. Oamenii ar trebui să înțeleagă atât cum lucrează Duhul Sfânt, cât și cum lucrează Satana; aceştia sunt o parte esenţială din experiențele oamenilor.

Deși tu nu crezi decât in Dumnezeu, ai o relație normală cu El? Unii oameni spun că tot ce contează este că au o relație normală cu Dumnezeu și nu se preocupă de relațiile lor cu ceilalți. Dar cum se manifestă o relație normală cu Dumnezeu? Le lipsesc acestora chiar şi cele mai mici cunoștințe despre subiect? De ce se spune că măsura hotărârii tale de a-L iubi pe Dumnezeu și renunţarea cu adevărat la cele trupești depind de faptul dacă ai sau nu prejudecăți față de frații și surorile tale și, dacă ai, atunci trebuie să renunți la aceste prejudecăți. Adică, atunci când relația ta cu frații și surorile tale este normală, atunci starea ta sufletească înaintea lui Dumnezeu este, de asemenea, normală. Când unul dintre frații tăi este slab sau una dintre surorile tale este slabă nu îl vei detesta sau o vei detesta, nu îl vei disprețui sau nu o vei dispreţui, nu vei râde de el sau de ea şi nu te vei arăta indiferent faţă de ei. Dacă tu poți să îi ajuți, vei părtăși cu ei și vei spune „Și eu am fost pasiv și slab. Nici eu nu voiam să particip la întruniri, dar s-a întâmplat ceva prin care Dumnezeu m-a luminat în interior și m-a disciplinat; îmi făceam reproşuri, îmi era atât de rușine și mereu îmi părea că L-am dezamăgit pe Dumnezeu și că, pentru a merge înainte, trebuie cu adevărat să trăiesc viața bisericii. Cu cât m-am implicat mai mult cu frații și surorile mele, cu atât mai mult am simţit că nu mă pot descurca fără Dumnezeu. Când eram cu ei, nu mă simțeam singur; când stăteam închis singur într-o cameră, mă simțeam singur și fără prieteni, simțeam că viața mea e goală și mă gândeam la moarte. Când eram cu frații și surorile mele, Satana nu îndrăznea să-și facă lucrarea și nu mă simțeam singur. Când am văzut cât de puternică este iubirea fraților și a surorilor mele pentru Dumnezeu, am fost inspirat și, astfel, am fost mereu cu frații și surorile mele, iar starea mea pasivă a dispărut în mod natural”. Auzind aceasta, ei simt că este inutil să se roage acasă, încă simt că nu există iubire între frații și surorile lor, că viața lor este goală, că nu au pe nimeni pe care să se sprijine și că nu este destul doar să se roage. Dacă tu împărtășești cu ei în acest mod, ei vor avea o cale prin care să practice aceste lucruri. Dacă tu simți că ești incapabil să le-o oferi, atunci îi poți vizita. Acest lucru nu e necesar să fie săvârşit de către conducătorul bisericii – este responsabilitatea fiecărui frate și a fiecărei surori să facă această lucrare. Dacă vezi că un frate sau o soră se găsește într-o stare rea, ar trebui să îl vizitezi sau să o vizitezi. Aceasta este responsabilitatea fiecăruia dintre voi.

Note de subsol:

a. Textul original nu conține expresia „care ți se întâmplă.”

Anterior:Doar cei care se concentrează pe practică pot fi desăvârșiți

Următorul:Un avertisment pentru cei care nu practică adevărul

Conținuturi Similare