Cum se obțin efectele celui de-al doilea pas al lucrării de cucerire
Lucrarea prestatorilor de servicii a fost primul pas din lucrarea de cucerire. Astăzi este al doilea pas din lucrarea de cucerire. De ce se menționează și faptul de a fi desăvârșiți în lucrarea de cucerire? Pentru a crea o temelie pentru viitor. Astăzi este pasul final al lucrării de cucerire; apoi, va veni vremea trecerii prin marele necaz care va marca începutul oficial al desăvârșirii omenirii. Sarcina principală este acum cucerirea, dar aceasta este și primul pas din procesul de desăvârșire. Ceea ce presupune acest prim pas este desăvârșirea cunoașterii și a supunerii oamenilor, care, cu siguranță, creează o temelie pentru lucrarea de cucerire. Dacă urmează să fii desăvârșit, atunci trebuie să fii capabil să rămâi neclintit în toiul necazurilor din viitor și să dai tot ce ai pentru a răspândi următorul pas al lucrării; asta înseamnă să fii desăvârșit și acesta este și momentul când oamenii sunt câștigați pe deplin de Dumnezeu. Astăzi vorbim despre a fi cuceriți, discuție care implică și a vorbi despre a fi desăvârșiți. Dar lucrarea care se face astăzi este fundamentul pentru a fi desăvârșiți în viitor; ca să fie desăvârșiți, oamenii trebuie să treacă prin necazuri, iar această experiență a necazurilor trebuie să-și aibă baza în a fi cuceriți. Dacă oamenilor le lipsește temelia de astăzi – dacă nu sunt pe deplin cuceriți, atunci le va fi greu să rămână neclintiți în următorul pas al lucrării. A fi doar cuceriți nu este scopul final. Este doar un pas al mărturiei pentru Dumnezeu în fața Satanei. A fi desăvârșit este scopul final, iar dacă nu ești desăvârșit, atunci ai putea, la fel de bine, să fii trecut la pierderi. Numai atunci când te vei confrunta cu necazurile în viitor se va vedea adevărata ta statură; cu alte cuvinte, numai atunci va fi evident nivelul de puritate a iubirii tale pentru Dumnezeu. Astăzi, oamenii spun următorul lucru: „Ne vom supune lui Dumnezeu, indiferent ce face El. De asemenea, suntem dispuși să fim un contrast care poate demonstra marea putere a lui Dumnezeu și firea lui Dumnezeu. Fie că Dumnezeu este bun cu noi sau ne blestemă, fie că ne judecă, tot Îi suntem recunoscători”. Faptul că spui acest lucru arată doar că ai un nivel mic de cunoaștere, dar dacă această cunoaștere poate fi aplicată realității depinde de faptul dacă e reală sau nu. Faptul că oamenii au astăzi o astfel de cunoaștere și o astfel de înțelegere este efectul lucrării de cucerire. Doar în fața necazurilor se poate vedea dacă poți sau nu să fii desăvârșit, și în acel moment se va vedea dacă într-adevăr Îl iubești pe Dumnezeu din inimă. Dacă dragostea ta este cu adevărat pură, atunci vei spune: „Suntem contraste, suntem ființe create în mâinile lui Dumnezeu”. Când le vei predica Evanghelia păgânilor, vei spune: „Eu doar prestez un serviciu. Folosind firile corupte din noi, Dumnezeu a spus toate aceste lucruri ca să fim capabili să-I vedem firea dreaptă; dacă nu ar fi spus astfel de lucruri, noi nu am fi fost în stare să-L vedem pe Dumnezeu, nici să-I apreciem înțelepciunea și nici să primim un har mântuitor atât de mare și binecuvântări atât de mari”. Dacă ai cu adevărat această înțelegere bazată pe cunoaștere, atunci este suficient. Totuși, o mare parte din ceea ce spui astăzi nu conține cunoaștere, și este doar o grămadă de lozinci goale: „Suntem contraste și prestatori de servicii; ne dorim să fim cuceriți și să aducem mărturie răsunătoare pentru Dumnezeu…” A striga pur și simplu nu înseamnă că ai realitate și nici nu dovedește că ai statură; trebuie să ai cunoaștere autentică, iar înțelegerea ta trebuie să fie pusă la încercare.
Ar trebui să citești mai multe dintre aceste cuvântări pe care Dumnezeu le-a exprimat în această perioadă de timp și să-ți cercetezi acțiunile prin comparație: e de netăgăduit că, fără doar și poate, ești un contrast! Care este amploarea cunoașterii tale astăzi? Ideile, gândurile, comportamentul, cuvintele și faptele tale – oare toate aceste expresii nu sunt echivalentul unui contrast pentru dreptatea și sfințenia lui Dumnezeu? Nu sunt expresiile voastre manifestări ale firilor corupte expuse de cuvintele lui Dumnezeu? Firea dreaptă a lui Dumnezeu, precum și sfințenia Sa, sunt dezvăluite prin gândurile și ideile tale, prin motivațiile tale și corupția care este dezvăluită în tine. Și Dumnezeu S-a născut în tărâmul murdăriei, totuși El rămâne nepătat de murdărie. Trăiește în aceeași lume murdară ca și tine, dar are rațiune și perspicacitate și detestă murdăria. Chiar și atunci când vine vorba de lucrurile murdare din cuvintele și faptele tale pe care tu nu poți să le detectezi, El poate să le detecteze și să-ți atragă atenția asupra lor. Acele lucruri vechi ale tale – lipsa ta de cultivare, perspicacitate și rațiune și modurile tale înapoiate de a trăi – au fost acum dezvăluite de expunerea de astăzi; doar prin faptul că Dumnezeu vine pe pământ pentru a lucra astfel văd oamenii sfințenia și firea Sa dreaptă. El te judecă și te mustră, făcându-te să dobândești înțelegere; uneori, natura ta demonică se manifestă, iar El ți-o scoate în evidență. El cunoaște esența omului ca pe dosul mâinii Sale. El trăiește printre voi, mănâncă aceeași mâncare ca și tine și trăiește în același mediu, dar El știe mai multe și poate să te expună și să vadă dincolo de esența coruptă a umanității. Nu există vreun lucru pe care să-l deteste mai mult decât filosofiile pentru interacțiuni lumești și necinstea și înșelătoria omului. El urăște în special interacțiunile trupești ale oamenilor. Poate că nu este familiarizat cu filosofiile pentru interacțiuni lumești ale omului, dar poate să vadă clar și să expună firile corupte pe care oamenii le dezvăluie. Lucrarea Sa implică folosirea acestor lucruri pentru a le vorbi oamenilor și a-i învăța și folosirea acestor lucruri pentru a-i judeca pe oameni și pentru a-Și dezvălui firea dreaptă și sfântă. Astfel, oamenii devin contraste ale lucrării Sale. Numai Dumnezeul întrupat poate să dezvăluie diversele firi corupte ale omului și toate fețele urâte ale Satanei. Deși El nu te pedepsește și doar te folosește ca pe un contrast pentru dreptatea și sfințenia Sa, te simți rușinat și nu găsești unde să te ascunzi, pentru că ești prea murdar. El vorbește folosind acele lucruri care sunt expuse în om și numai atunci când aceste lucruri sunt expuse conștientizează oamenii cât de sfânt este Dumnezeu. El nu trece cu vederea nici cel mai mic strop de murdărie a oamenilor, nici măcar cel mai mărunt gând murdar din inimile lor; dacă faptele și cuvintele oamenilor nu sunt în concordanță cu intențiile Lui, atunci El nu le scuză. În cuvintele Lui, nu există loc pentru murdăria niciunui singur om sau lucru – totul trebuie expus. Doar atunci vezi tu că El este cu adevărat diferit de om. Dacă în oameni există cea mai mică murdărie, atunci El îi detestă cu desăvârșire. Există chiar și momente când oamenii nu sunt în stare să înțeleagă și spun: „Dumnezeule, de ce ești mereu furios? De ce nu ești atent la slăbiciunile omului? De ce nu poți fi un pic iertător cu oamenii? De ce ești atât de lipsit de considerație față de om? Cu siguranță știi în ce măsură oamenii au fost corupți, așa că de ce încă îi tratezi astfel?” El detestă păcatul, îl urăște și îl detestă în special dacă există vreo urmă de răzvrătire în tine. Când dezvălui o fire răzvrătită, El o vede și o detestă cu un dispreț extraordinar. Prin aceste lucruri se exprimă firea lui Dumnezeu și ceea ce este El. Când te compari, vezi că, deși El mănâncă aceeași mâncare ca omul, poartă aceleași haine, Se bucură de aceleași lucruri ca omul și trăiește și locuiește cu el, El este, totuși, deosebit de om. Nu aceasta este semnificația unui contrast? Aceste lucruri umane sunt cele care scot în evidență marea putere a lui Dumnezeu, prin juxtapoziție; întunericul este cel care scoate în relief existența prețioasă a luminii.
Desigur, Dumnezeu nu v-a făcut contraste în mod intenționat. Mai degrabă, numai atunci când această lucrare dă roade se dezvăluie că răzvrătirea omului este un contrast al firii drepte a lui Dumnezeu și doar pentru că sunteți contraste aveți șansa de a cunoaște dezvăluirea naturală a firii drepte a lui Dumnezeu. Sunteți judecați și mustrați din cauza răzvrătirii voastre, dar răzvrătirea voastră este și cea care vă face contraste și datorită ei primiți marele har pe care Dumnezeu vi-l dăruiește. Cu alte cuvinte, răzvrătirea voastră este un contrast pentru atotputernicia și înțelepciunea lui Dumnezeu, și tot datorită răzvrătirii voastre ați primit un har mântuitor atât de mare și binecuvântări atât de mari. Deși ați fost judecați de Mine în mod repetat, ați primit extraordinara mântuire pe care omul nu a primit-o înainte. Această lucrare este de cea mai mare însemnătate pentru voi. A fi un „contrast” este, de asemenea, extrem de prețios pentru voi: sunteți mântuiți și ați primit har mântuitor pentru că sunteți contraste, deci un astfel de contrast nu are, oare, cea mai mare valoare? Nu are cea mai mare semnificație? Tocmai pentru că trăiți pe același tărâm, pe același pământ murdar ca Dumnezeu, voi sunteți contraste și primiți cea mai mare mântuire. Dacă Dumnezeu nu S-ar fi întrupat, cine ar fi fost milos față de voi și cine ar fi avut grijă de voi, oameni josnici ce sunteți? Cine v-ar fi purtat de grijă? Dacă Dumnezeu nu S-ar fi întrupat ca să lucreze printre voi, când ați fi primit acest har mântuitor, pe care cei dinaintea voastră nu l-au primit niciodată? Dacă nu M-aș fi întrupat pentru a vă purta de grijă, pentru a vă judeca păcatele, nu ați fi căzut demult în Infern? Dacă nu aș fi devenit trup și nu M-aș fi smerit printre voi, cum ați fi putut fi calificați drept contrast al firii drepte a lui Dumnezeu? Nu sunteți oare un contrast pentru că am devenit trup și am venit printre voi pentru a vă permite să primiți acest extraordinar har mântuitor? Nu primiți acest har mântuitor pentru că am devenit trup? Dacă Dumnezeu nu S-ar fi întrupat ca să trăiască împreună cu voi, ați mai fi descoperit că duceți o viață mai josnică decât câinii și porcii într-un iad uman? Nu ați fost mustrați și judecați pentru că sunteți un contrast al lucrării Mele în trup? Nicio lucrare nu este mai potrivită pentru voi decât lucrarea contrastului, căci tocmai pentru că sunteți contraste sunteți mântuiți în toiul judecății. Nu simțiți că a fi contraste conform standardului este binecuvântarea vieții voastre? Voi pur și simplu faceți lucrarea unui contrast și, totuși, primiți un asemenea har mântuitor pe care nu l-ați mai avut niciodată și pe care nici măcar nu vi l-ați închipuit vreodată. Astăzi, datoria voastră este să fiți contraste, iar recompensa cuvenită este să vă bucurați de binecuvântări veșnice în viitor. Harul mântuitor pe care îl primiți nu este vreo percepție efemeră sau vreo cunoaștere trecătoare pentru ziua de azi, ci o binecuvântare mai mare: o continuare eternă a vieții. Deși am folosit „contrastul” pentru a vă cuceri, ar trebui să știți că acest har mântuitor și această binecuvântare sunt oferite pentru a vă câștiga; este de dragul cuceririi, dar este și pentru a vă putea mântui mai bine. „Contrastul” este un fapt, dar motivul pentru care sunteți contraste este răzvrătirea voastră, iar datorită acestui lucru ați obținut binecuvântări pe care nimeni nu le-a câștigat vreodată. Astăzi sunteți făcuți să vedeți și să auziți; mâine veți primi și, mai mult decât atât, veți fi și mai mult binecuvântați. Așadar, nu au asemenea contraste cea mai mare valoare? Efectele lucrării de cucerire de astăzi sunt obținute prin firile voastre răzvrătite care acționează în calitate de contraste. Adică, punctul culminant al celei de-a doua instanțe de mustrare și judecată este să vă folosesc mizeria și răzvrătirea ca pe un contrast, permițându-vă să vedeți firea dreaptă a lui Dumnezeu. Când veți redeveni supuși în timpul celei de-a doua instanțe de judecată și mustrare, atunci întreaga fire dreaptă a lui Dumnezeu vă va fi dezvăluită în mod deschis. Asta înseamnă că, atunci când acceptarea lucrării de cucerire, de către voi, se încheie, este și momentul în care terminați de făcut datoria unui contrast. Nu este intenția Mea să vă etichetez. Mai degrabă, folosesc rolul vostru de prestatori de servicii pentru a duce la îndeplinire prima instanță a lucrării de cucerire, dezvăluind firea lui Dumnezeu care e dreaptă și nu tolerează nicio ofensă. Prin faptul că slujiți drept contraste, cu alte cuvinte, prin răzvrătirea voastră care acționează ca un contrast, se obțin efectele celei de-a doua instanțe a lucrării de cucerire, făcându-vă cunoscută pe deplin firea dreaptă a lui Dumnezeu, care nu a fost dezvăluită în întregime de prima dată, arătându-vă firea dreaptă a lui Dumnezeu în întregime și arătându-vă tot ce este El, ceea ce constă în înțelepciunea lucrării Sale, minunăția și sfințenia curată. Efectul unei astfel de lucrări se obține prin cucerire în diferite perioade și prin diferite grade de judecată. Cu cât judecata se apropie de apogeul său, cu atât mai mult expune firile răzvrătite ale oamenilor și cu atât mai mult poate fi obținut efectul cuceririi. Întreaga fire dreaptă a lui Dumnezeu este dezvăluită în timpul acestei lucrări de cucerire. Lucrarea de cucerire este împărțită în doi pași și are etape și grade diferite și, bineînțeles, și efectele obținute sunt diferite. Asta înseamnă că gradul de supunere a oamenilor devine din ce în ce mai profund. Numai după aceasta pot fi oamenii aduși pe deplin pe calea cea bună spre desăvârșire. Cu alte cuvinte, numai după ce toată lucrarea de cucerire a fost încheiată (când cea de-a doua instanță de judecată și-a atins efectul final), oamenii nu mai sunt judecați, ci li se permite să intre pe calea cea bună a experiențelor de viață. Căci judecata este o reprezentare a cuceririi, iar cucerirea ia forma judecății și mustrării.
Doar întrupându-Se în cel mai înapoiat și murdar loc dintre toate locurile, Dumnezeu poate să dezvăluie deplinătatea firii Sale sfinte și drepte. Și prin ce este dezvăluită firea Sa dreaptă? Este dezvăluită prin faptul că El judecă păcatele omului, îl judecă pe Satana, detestă păcatul și îi urăște pe dușmanii care se împotrivesc și se răzvrătesc împotriva Lui. Cuvintele pe care le rostesc astăzi sunt pentru a judeca păcatele omului, a judeca nedreptatea omului și pentru a blestema răzvrătirea, necinstea și înșelătoria omului. Tot ce nu este în concordanță cu intențiile lui Dumnezeu, din cuvintele și faptele omului, trebuie să fie supus judecății, iar toată răzvrătirea omului este caracterizată ca păcat. Cuvintele Sale se învârt în jurul principiilor de judecată; El folosește judecata nedreptății omului, blestemul răzvrătirii omului și expunerea tuturor fețelor urâte ale omului pentru a-Și face firea dreaptă să se manifeste. Sfințenia este o reprezentare a firii Sale drepte și, de fapt, sfințenia Lui este firea Sa dreaptă. Firile voastre corupte sunt contextul cuvintelor de astăzi – vorbesc și judec și duc la îndeplinire lucrarea de cucerire în conformitate cu ele. Doar aceasta este lucrarea practică și doar în acest fel, sfințenia lui Dumnezeu poate să fie accentuată pe deplin. Dacă nu există nicio urmă de fire coruptă în tine, atunci Dumnezeu nu te va judeca și nu îți va arăta firea Sa dreaptă. Întrucât ai firi corupte, Dumnezeu nu te va lăsa să scapi, și prin aceasta se arată sfințenia Sa. Dacă Dumnezeu ar vedea că murdăria și răzvrătirea omului sunt prea mari, dar nu ar vorbi sau nu te-ar judeca și nu te-ar mustra pentru nedreptatea ta, atunci asta ar demonstra că El nu este Dumnezeu, fiindcă nu ar avea ură pentru păcat; ar fi la fel de murdar ca omul. Astăzi, din cauza murdăriei tale, Eu te judec, iar din cauza corupției și răzvrătirii tale, te mustru. Nu-Mi etalez puterea în fața voastră și nu vă asupresc intenționat; fac aceste lucruri pentru că voi, care v-ați născut în acest pământ al murdăriei, ați fost atât de grav contaminați de murdărie. V-ați pierdut pur și simplu integritatea și umanitatea, ca porcinele care trăiesc în locuri murdare. Din cauza murdăriei și corupției voastre sunteți judecați și Eu Îmi dezlănțui mânia asupra voastră. Tocmai datorită judecății acestor cuvinte ați fost în stare să vedeți că Dumnezeu este Dumnezeul cel drept și că Dumnezeu este Dumnezeul sfânt; tocmai datorită sfințeniei și dreptății Sale, El vă judecă și Își dezlănțuie mânia asupra voastră; tocmai pentru că vede răzvrătirea omenirii Își dezvăluie firea cea dreaptă. Murdăria și corupția omenirii dezvăluie sfințenia Lui. Lucrul acesta este suficient pentru a arăta că El este Dumnezeu Însuși, care este sfânt și imaculat, și totuși trăiește în ținutul murdăriei. Dacă o persoană se tăvălește în mocirlă cu alții și nu e nimic sfânt în legătură cu ea și nu are o fire dreaptă, atunci nu este calificată să judece nedreptatea omului, și nici nu este potrivită să îndeplinească judecata omului. Cum ar putea oamenii, care sunt la fel de murdari, să fie calificați să-i judece pe cei asemenea lor? Numai sfântul Dumnezeu Însuși este în stare să judece întreaga omenire murdară. Cum ar putea omul să judece păcatele omului? Cum ar putea omul să vadă păcatele omului și cum ar putea să fie calificat să-l condamne pe om? Dacă Dumnezeu nu ar fi calificat să judece păcatele omului, atunci cum ar putea El să fie Dumnezeul cel drept Însuși? Deoarece oamenii își dezvăluie firile corupte, Dumnezeu vorbește pentru a-i judeca, și doar atunci pot ei să vadă că El este un Dumnezeu sfânt. Dumnezeu îl judecă și îl mustră pe om pentru păcatele sale și expune aceste păcate. Nicio persoană sau niciun lucru nu poate scăpa de această judecată. Tot ceea ce este murdar este judecat de El. Numai în acest fel, firea lui Dumnezeu e dezvăluită ca fiind dreaptă. Dacă ar fi altfel, cum s-ar putea spune că sunteți contraste atât cu numele, cât și cu fapta?
Există o mare diferență între lucrarea făcută în Israel și lucrarea de astăzi. Iahve a călăuzit viața israeliților și nu a existat atâta mustrare și judecată pentru că, la acea vreme, oamenii înțelegeau prea puțin din lume și aveau puține firi corupte. Pe atunci, israeliții se supuneau fără rezerve lui Iahve. Când El le-a spus să construiască altare, au construit degrabă altare; când El le-a spus să poarte straie de preoți, ei s-au supus. În zilele acelea, Iahve era ca un păstor care păzea o turmă de oi, iar oile se lăsau îndrumate de păstor și mâncau iarbă în pășune; Iahve le călăuzea viața, povățuindu-i cum să mănânce, să se îmbrace, cum să sălășluiască și să călătorească. Nu era acela momentul să dezvăluie firea lui Dumnezeu, deoarece omenirea de atunci era nou-născută; existau puțini răzvrătiți și potrivnici, nu era prea multă murdărie în rândul omenirii și, astfel, oamenii nu puteau acționa ca un contrast al firii lui Dumnezeu. Prin oamenii care provin din țara murdăriei se lămurește sfințenia lui Dumnezeu; astăzi, El folosește murdăria dezvăluită de acești oameni din țara murdăriei și judecă, astfel dezvăluind ceea ce este El în toiul judecății. De ce judecă El? El poate rosti cuvintele de judecată pentru că detestă păcatul; cum ar putea să fie atât de furios dacă nu ar detesta răzvrătirea omenirii? Dacă în El nu ar exista nicio detestare, nicio repulsie, dacă nu ar acorda atenție răzvrătirii oamenilor, atunci asta ar dovedi că este la fel de murdar ca omul. El poate judeca și mustra omul deoarece detestă murdăria, iar ceea ce detestă este absent în El. Dacă în El ar exista și împotrivire și răzvrătire, nu i-ar detesta pe cei care sunt potrivnici și răzvrătiți. Dacă lucrarea din zilele de pe urmă s-ar desfășura în continuare în Israel, ar fi lipsită de însemnătate. De ce lucrarea din zilele de pe urmă se desfășoară în China, cel mai întunecat și mai înapoiat loc dintre toate? Pentru a dezvălui sfințenia și dreptatea Sa. Pe scurt, cu cât este mai întunecat locul, cu atât mai mult poate fi dezvăluită sfințenia lui Dumnezeu. De fapt, toate acestea sunt de dragul lucrării lui Dumnezeu. Numai astăzi vă dați seama că Dumnezeu S-a pogorât din ceruri pentru a sta printre voi, pus în evidență de murdăria și răzvrătirea voastră, și abia acum Îl cunoașteți pe Dumnezeu. Nu este aceasta cea mai mare înălțare? De fapt, voi sunteți un grup de oameni din China care au fost aleși. Și faptul că ați fost aleși și v-ați bucurat de harul lui Dumnezeu și pentru că nu sunteți potriviți să vă bucurați de un har atât de mare dovedește că toate acestea sunt înălțarea supremă pentru voi. Dumnezeu vi S-a arătat și v-a dezvăluit firea Sa sfântă în deplinătatea ei și toate acestea vi le-a dăruit și v-a determinat să vă bucurați de toate binecuvântările de care v-ați putea bucura vreodată. Nu numai că ați gustat firea dreaptă a lui Dumnezeu, dar, chiar mai mult, ați gustat și mântuirea lui Dumnezeu, răscumpărarea lui Dumnezeu, și dragostea nelimitată, nemărginită a lui Dumnezeu. Voi, cei mai murdari dintre toți, v-ați bucurat de un har atât de mare – nu sunteți binecuvântați? Nu vă ridică Dumnezeu? Voi, oamenii, aveți cel mai umil statut dintre toți; sunteți în mod inerent nevrednici de a vă bucura de o binecuvântare atât de mare și, totuși, Dumnezeu a făcut o excepție ridicându-te. Nu te simți rușinat? Dacă ești incapabil să-ți îndeplinești datoria, atunci, în cele din urmă, ți se va face rușine de tine și te vei pedepsi. Astăzi, tu nu ești disciplinat și nici nu ești pedepsit; trupul tău este teafăr și nevătămat, dar, în cele din urmă, aceste cuvinte te vor face de rușine. Până în prezent, încă nu am mustrat deschis pe nimeni; cuvintele Mele poate că sunt aspre, dar cum acționez față de oameni? Îi mângâi, îi îndemn și le aduc aminte. Fac asta doar pentru a vă mântui. Chiar nu Îmi înțelegeți intențiile? Voi toți ar trebui să înțelegeți ce spun Eu și să fiți inspirați de asta. Abia acum mulți oameni înțeleg: nu vine această binecuvântare tocmai din a fi un contrast? A fi un contrast nu este cel mai binecuvântat lucru? Până la urmă, când veți merge să predicați Evanghelia, veți spune: „Suntem contraste tipice”. Te vor întreba: „Ce înseamnă că ești un contrast tipic?” Iar tu vei spune: „Suntem un contrast al lucrării lui Dumnezeu și al marii Sale puteri. Deplinătatea firii drepte a lui Dumnezeu este scoasă la iveală de răzvrătirea noastră; noi suntem obiectele care prestează servicii pentru lucrarea lui Dumnezeu din zilele de pe urmă, suntem apendicele, precum și uneltele lucrării Sale”. Când vor auzi asta, vor fi intrigați. Apoi vei spune: „Suntem specimenele și modelele prin care Dumnezeu finalizează lucrarea întregului univers și prin care cucerește întreaga omenire. Indiferent dacă suntem sfinți sau murdari, tot suntem, în ansamblu, mai binecuvântați decât voi, pentru că L-am văzut pe Dumnezeu, iar prin faptul că avem șansa ca El să ne cucerească se arată marea putere a lui Dumnezeu; firea Lui dreaptă a fost scoasă în evidență numai pentru că suntem murdari și corupți. Sunteți capabili să aduceți mărturie astfel pentru lucrarea lui Dumnezeu din zilele de pe urmă? Nu sunteți calificați! Aceasta nu este decât înălțarea noastră de către Dumnezeu! Deși nu putem fi plini de mândrie, noi Îl putem slăvi pe Dumnezeu cu mândrie, căci nimeni nu poate moșteni o făgăduință atât de mare și nimeni nu se poate bucura de o binecuvântare atât de mare. Ne simțim într-adevăr recunoscători că noi, care suntem atât de murdari, putem lucra drept contraste în timpul gestionării lui Dumnezeu”. Iar când întreabă „Ce sunt specimenele și modelele?”, tu spui: „Suntem cei mai răzvrătiți și murdari dintre oameni; am fost foarte profund corupți de Satana și suntem cele mai înapoiate și mai josnice dintre trupuri. Suntem exemple clasice ale celor care au fost folosiți de Satana. Astăzi, am fost aleși de Dumnezeu ca primii dintre oameni care să fie cuceriți și am văzut firea dreaptă a lui Dumnezeu și am moștenit făgăduința Lui; suntem folosiți pentru a cuceri mai mulți oameni, astfel că suntem specimenele și modelele celor care sunt cuceriți din rândurile omenirii”. Nu există o mărturie mai bună decât aceste cuvinte, iar aceasta este cea mai bună experiență a ta.