1 În mântuirea omenirii, Dumnezeu procedează astfel din iubirea și din îndurarea Lui și pentru planul Lui de mântuire; primind mântuirea lui Dumnezeu, rasa umană procedează astfel deoarece a decăzut până în punctul în care Dumnezeu nu poate decât să vorbească personal. Când omul primește mântuirea lui Dumnezeu, acesta este cel mai mare har și, de asemenea, este o favoare specială, adică, dacă nu ar fi fost ca Dumnezeu să-Şi rostească în persoană cuvântarea, soarta rasei umane ar fi fost dispariția. În același timp în care detestă rasa umană, Dumnezeu este încă gata și dispus să plătească orice preț pentru mântuirea omului. Între timp, în vreme ce omul stăruie asupra iubirii sale pentru Dumnezeu și a modului cum îi consacră totul lui Dumnezeu, el se răzvrătește împotriva lui Dumnezeu și smulge orice fel de har de la Dumnezeu, și chiar în același timp, Îl rănește pe Dumnezeu și Îi produce o durere de nedescris în inima Lui. Acesta este contrastul net între generos și egoist dintre Dumnezeu și om!

2 Omenirii îi este uşor să-L considere pe Dumnezeu drept unul din cadrul rasei de ființe omenești create; cea mai mare durere și cea mai mare umilință pe care omenirea i le provoacă lui Dumnezeu se manifestă tocmai prin faptul că, atunci când El apare în mod deschis sau lucrează, Dumnezeu este în continuare respins de către om, ba chiar și uitat de el. Dumnezeu îndură cea mai mare umilință pentru a mântui rasa umană; în a da totul, scopul Lui este să mântuiască omenirea, să obțină recunoașterea omenirii. Prețul pe care l-a plătit Dumnezeu pentru toți este ceva ce toți cei care au conștiință ar trebui să fie capabili să aprecieze. Rasa umană a câștigat vorbirea și lucrarea lui Dumnezeu și a câștigat mântuirea lui Dumnezeu. În același timp, nimănui nu i-a trecut prin minte să întrebe aceasta: și ce a câștigat Dumnezeu de la omenire? Din absolut fiecare cuvântare a lui Dumnezeu, umanitatea a câștigat adevărul, a reușit să se schimbe, și-a găsit direcția în viață; dar ce a câștigat Dumnezeu nu este nimic mai mult decât cuvintele pe care omenirea le folosește ca să-și exprime îndatorarea față de Dumnezeu și câteva șoapte slabe de preamărire. Cu siguranță nu aceasta este răsplata pe care o pretinde Dumnezeu de la om?

Adaptare după Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cuvântări ale lui Hristos la început”, Introducere