Cei răi cu siguranță vor fi pedepsiți
Cercetați-vă și vedeți dacă practicați dreptatea în tot ceea ce faceți și dacă toate acțiunile voastre sunt supravegheate de Dumnezeu: acesta este principiul conform căruia își văd de treburile lor aceia care cred în Dumnezeu. Voi veți fi numiți drepți pentru că sunteți capabili să-L mulțumiți pe Dumnezeu și pentru că acceptați grija și protecția lui Dumnezeu. În ochii lui Dumnezeu, toți cei care acceptă grija, protecția și desăvârșirea lui Dumnezeu și care sunt dobândiți de către El sunt drepți, iar El îi consideră prețioși. Cu cât acceptați mai mult cuvintele actuale ale lui Dumnezeu, cu atât mai mult veți putea înțelege și pricepe intențiile lui Dumnezeu și, prin urmare, veți putea să trăiți cuvintele lui Dumnezeu și să-I îndepliniți cerințele. Aceasta este însărcinarea dată de Dumnezeu vouă și ceea ce toți ar trebui să fiți în stare să realizați. Dacă vă folosiți noțiunile pentru a-L măsura și delimita pe Dumnezeu, ca și cum El ar fi o statuie nemișcată din lut și dacă Îl delimitați întru totul pe Dumnezeu în parametrii Bibliei și Îl reduceți la o sferă limitată a lucrării, acest lucru dovedește că L-ați condamnat pe Dumnezeu. Deoarece evreii din epoca Vechiului Testament L-au considerat pe Dumnezeu un idol sau o formă fixă pe care o păstrau în inimile lor, ca și cum Dumnezeu ar fi putut fi numit doar Mesia și doar acela care era numit Mesia putea fi Dumnezeu, și pentru că oamenii L-au servit și L-au slăvit pe Dumnezeu, ca și cum ar fi fost o statuie din lut (lipsită de viață), L-au răstignit pe Isus în acea vreme pe cruce, osândindu-L la moarte – Isus cel fără vină a fost, astfel, condamnat la moarte. Dumnezeu nu comisese nicio crimă, dar omul nu L-a cruțat și a insistat să-L condamne la moarte și, astfel, Isus a fost crucificat. Omul crede întotdeauna că Dumnezeu este neschimbător și Îl definește în baza unei singure cărți, Biblia, ca și cum omul ar înțelege perfect gestionarea lui Dumnezeu, ca și cum omul ar ține în palmă tot ceea ce face Dumnezeu. Oamenii sunt extrem de absurzi și toți au un talent înnăscut pentru hiperbole. Indiferent cât de multe sunt cunoștințele tale despre Dumnezeu, Eu tot spun că nu Îl cunoști pe Dumnezeu, că te împotrivești cel mai mult lui Dumnezeu și că L-ai condamnat, pentru că ești total incapabil să te supui lucrării lui Dumnezeu și să pășești pe calea desăvârșirii de către Dumnezeu. De ce nu este Dumnezeu niciodată mulțumit de acțiunile omului? Deoarece omul nu Îl cunoaște pe Dumnezeu, pentru că are prea multe noțiuni și deoarece cunoștințele sale despre Dumnezeu nu sunt în niciun caz conform realității, ci, în schimb, repetă monoton aceeași temă, fără variații, și folosește aceeași abordare pentru toate situațiile. Și astfel, venind pe pământ astăzi, Dumnezeu este răstignit încă o dată pe cruce de către om. Omenire crudă! Complicitatea și intriga, smulsul și înșfăcatul de la alții, fuga disperată după faimă și avere, măcelul reciproc – când se vor încheia toate acestea? În ciuda sutelor de mii de cuvinte rostite de Dumnezeu, nimănui nu i-a venit mintea la cap. Oamenii acționează de dragul familiei, al fiilor și al fiicelor lor, pentru carieră, perspective, poziție, orgoliu și bani, de dragul mâncării, hainelor, și trupului. Dar există vreun om ale cărui acțiuni să fie cu adevărat de dragul lui Dumnezeu? Chiar și printre cei care acționează de dragul lui Dumnezeu, există foarte puțini care Îl cunosc. Câți oameni nu acționează pentru propriile interese? Câți nu-i persecută sau ostracizează pe alții pentru a-și apăra poziția? Și astfel, Dumnezeu a fost osândit de nenumărate ori prin forță la moarte și nenumărați judecători barbari L-au condamnat pe Dumnezeu și L-au răstignit încă o dată pe cruce. Câți pot fi numiți drepți deoarece acționează cu adevărat de dragul lui Dumnezeu?
E oare atât de ușor să fii desăvârșit înaintea lui Dumnezeu ca sfânt sau o persoană dreaptă? E adevărată afirmația conform căreia „nu există persoană dreaptă pe pământ, cei drepți nu se află pe lumea aceasta”. Atunci când veniți în fața lui Dumnezeu, gândiți-vă la ceea ce purtați, gândiți-vă la fiecare cuvânt și acțiune, la toate gândurile și ideile voastre și chiar și la visurile pe care le aveți în fiecare zi – toate acestea sunt de dragul vostru. Nu este aceasta adevărata situație? „Dreptatea” nu înseamnă să dai pomană altora, nu înseamnă să-ți iubești aproapele ca pe tine însuți și nu înseamnă să te abții de la certuri sau dispute sau să nu jefuiești și să nu furi. Dreptatea înseamnă a primi însărcinarea dată de Dumnezeu ca pe o datorie și a te supune orchestrările și rânduielilor lui Dumnezeu ca pe vocația ta trimisă din ceruri, indiferent de timp sau loc, la fel ca tot ceea ce a fost săvârșit de Domnul Isus. Aceasta este dreptatea despre care a vorbit Dumnezeu. Faptul că Lot a putut fi numit drept se datorează faptului că i-a salvat pe cei doi îngeri trimiși de Dumnezeu, fără să se gândească la propriul câștig și la propria pierdere; se poate spune doar că ceea ce a făcut el atunci ar putea fi numit drept, dar el nu poate fi numit un om drept. Lot și-a dat cele două fiice în schimbul îngerilor doar pentru că L-a văzut pe Dumnezeu, dar nu tot comportamentul său din trecut a reprezentat dreptatea. Și, astfel, spun că „nu există dreptate pe acest pământ”. Chiar și dintre cei care se află în cursul recuperării, nimeni nu poate fi numit neprihănit. Indiferent cât de bune sunt acțiunile tale, indiferent cât pari să cinstești numele lui Dumnezeu, nici lovindu-i sau înjurându-i pe ceilalți, nici jefuindu-i sau prădându-i pe alții, tot nu poți fi numit drept, pentru că de asta e capabilă o persoană de rând. Acum, cel mai important lucru este că nu-L cunoști pe Dumnezeu. Se poate spune doar că, în prezent, ai un pic de umanitate normală, dar nu elementele dreptății despre care vorbește Dumnezeu și, astfel, nimic din ceea ce faci nu poate dovedi că-L cunoști pe Dumnezeu.
Înainte, când Dumnezeu era în cer, omul Îl trata pe Dumnezeu cu superficialitate în acțiunile sale. Astăzi, Dumnezeu a fost printre oameni – nimeni nu știe de câți ani – și, totuși, făcând lucruri, oamenii sunt tot superficiali în relațiile cu El. Oare nu este omul mult prea înapoiat în gândirea lui? La fel a fost și cu Iuda: înainte de venirea lui Isus, Iuda spunea minciuni ca să-și înșele frații și surorilor și nu s-a schimbat nici măcar după ce a venit Isus; nu Îl cunoștea câtuși de puțin pe Isus și, în cele din urmă, L-a trădat. Nu s-a întâmplat acest lucru pentru că nu Îl cunoștea pe Dumnezeu? Dacă astăzi voi tot nu Îl cunoașteți pe Dumnezeu, atunci e posibil să deveniți un alt Iuda și, în urma acestui lucru, tragedia crucificării lui Isus în Epoca Harului, cu două mii de ani în urmă, va avea loc din nou. Nu credeți asta? Este o realitate! În prezent, majoritatea oamenilor se află într-o situație similară – poate că spun asta puțin prea devreme – și oamenii ca aceștia joacă toți rolul lui Iuda. Eu nu spun absurdități, ci Mă bazez pe realitate – iar voi trebuie să fiți convinși. Chiar dacă mulți oameni pretind că sunt umili, în inimile lor nu se află decât o baltă de apă stătută, un șanț cu apă urât mirositoare. Acum, în biserică sunt prea mulți ca aceștia, iar voi credeți că nu știu absolut nimic despre asta. Astăzi, Duhul Meu decide pentru Mine și Îmi este mărturie. Crezi că nu știu nimic? Crezi că nu înțeleg nimic din gândurile nesincere din inimile voastre, lucrurile pe care le păstrați în inimile voastre? Este atât de ușor să-L trageți pe sfoară pe Dumnezeu? Crezi că Îl poți trata oricum dorești? În trecut, eram îngrijorat ca nu cumva să fiți constrânși, așa că am continuat să vă ofer libertatea, dar oamenii nu au putut să-și dea seama că eram bun cu ei, iar când le-am întins un deget, ei au luat toată mâna. Întrebați printre voi: aproape niciodată n-am emondat pe nimeni și aproape niciodată n-am certat pe nimeni cu ușurință – totuși, motivațiile și noțiunile omului Îmi sunt foarte clare. Crezi că Dumnezeu Însuși, căruia Dumnezeu Îi este mărturie, este nesăbuit? În acest caz, spun că ești prea orb! Nu te voi da în vileag, dar hai să vedem cam cât de corupt poți să devii. Să vedem dacă micile tale șiretlicuri inteligente te pot salva, sau dacă încercarea ta sinceră de a-L iubi pe Dumnezeu te poate salva. Azi, nu te voi condamna; să așteptăm până când va veni timpul lui Dumnezeu pentru a vedea cum te va răsplăti El. Acum nu am timp de pălăvrăgeli cu tine și nu sunt dispus să-Mi întârzii lucrarea mai măreață doar din cauza ta. Un vierme ca tine nu este vrednic de timpul necesar lui Dumnezeu să îl emondeze – deci, să vedem cât de dezmățat poți să ajungi. Oamenii ca aceștia nu caută câtuși de puțin cunoașterea de Dumnezeu, și nici nu au o inimă iubitoare deDumnezeu, dar tot vor ca Dumnezeu să îi numească drepți – nu este aceasta o glumă? Pentru că un număr mic de oameni sunt într-adevăr sinceri, Mă voi concentra doar la a continua să-i ofer omului viață. Voi face doar ce ar trebui să fac azi, dar, în viitor, voi aduce răzbunarea asupra fiecărei persoane, în funcție de ceea ce a făcut. Am spus tot ce este de spus, căci aceasta este întocmai lucrarea pe care o săvârșesc. Fac doar ceea ce ar trebui să fac, și ceea ce nu ar trebui să fac. Totuși, sper că veți petrece mai mult timp reflectând: cât din cunoașterea ta de Dumnezeu este adevărată, mai exact? Ești cineva care L-a răstignit încă o dată pe Dumnezeu pe cruce? Ultimele Mele cuvinte sunt acestea: vai de aceia care Îl răstignesc pe Dumnezeu!