Omenirea, atât de profund coruptă de Satana, nu știe că există un Dumnezeu și s-a oprit din a se închina lui Dumnezeu. La început, când Adam și Eva au fost creați, slava și mărturia lui Iahve erau mereu prezente. Dar, după ce a fost corupt, omul a pierdut slava și mărturia, căci toți s-au răzvrătit împotriva lui Dumnezeu și au încetat cu totul să se teamă de El. Lucrarea de cucerire de astăzi este de a recupera toată mărturia și toată gloria și de a face ca toți oamenii să se închine lui Dumnezeu, astfel încât să existe mărturie printre ființele create; aceasta e lucrarea ce trebuie făcută în această etapă. Cum anume trebuie cucerită omenirea? Prin folosirea lucrării cuvintelor din această etapă pentru a-l convinge pe om pe deplin; prin folosirea dării în vileag, a judecății, a mustrării și a blestemului nemilos pentru a-l convinge total; prin darea în vileag a răzvrătirii omului și judecarea împotrivirii sale, ca el să poată cunoaște nedreptatea și murdăria omenirii și astfel, folosind aceste lucruri drept contrast pentru firea dreaptă a lui Dumnezeu. În principal prin aceste cuvinte omul este cucerit și pe deplin convins. Cuvintele sunt mijloacele pentru cucerirea finală a omenirii, iar toți cei care acceptă cucerirea lui Dumnezeu trebuie să accepte lovitura și judecata cuvintelor Lui. Procesul de vorbire de astăzi este întocmai procesul de cucerire. Și cum anume ar trebui oamenii să coopereze? Știind cum să mănânce și să bea aceste cuvinte și dobândind o înțelegere a lor. Cât despre cum sunt cuceriți oamenii, acest lucru nu e ceva ce pot face de unii singuri. Tot ce poți face este, mâncând și bând aceste cuvinte, să ajungi să-ți cunoști corupția și murdăria, răzvrătirea și nedreptatea, și să te prosternezi înaintea lui Dumnezeu. Dacă ești capabil să practici după ce ai priceput intențiile lui Dumnezeu și dacă ai viziuni și ești capabil să te supui în întregime acestor cuvinte și să nu faci vreo alegere de unul singur, atunci vei fi fost cucerit – iar asta se va fi întâmplat ca rezultat al acestor cuvinte. De ce a pierdut omenirea mărturia? Pentru că nimeni nu are credință în Dumnezeu, pentru că Dumnezeu nu are loc în inimile oamenilor. Cucerirea omenirii este recuperarea credinței omenirii. Oamenii vor mereu să alerge cu capul înainte către lumea mondenă, nutresc prea multe speranțe, vor prea multe pentru viitorul lor și au prea multe cereri extravagante. Ei întotdeauna se gândesc la trup și fac planuri pentru trup și nu au niciun interes să caute calea credinței în Dumnezeu. Inimile lor au fost înșfăcate de Satana, și-au pierdut inimile cu frică de Dumnezeu și sunt concentrați pe Satana. Dar omul a fost creat de Dumnezeu. Astfel, omul a pierdut mărturia, adică a pierdut slava lui Dumnezeu. Scopul cuceririi omenirii este de a revendica gloria temerii omului față de Dumnezeu. Se poate formula în felul acesta: există mulți oameni care nu urmăresc viața; chiar dacă există unii care chiar urmăresc viața, sunt doar câțiva ca număr. Oamenii sunt îngrijorați mai ales de propriul viitor, fără să acorde vreo atenție vieții. Unii se răzvrătesc împotriva lui Dumnezeu și I se împotrivesc, Îl judecă pe la spate și nu practică adevărul. Acești oameni sunt ignorați deocamdată; pe moment, nu li se face nimic acestor fii ai răzvrătirii, dar în viitor, vei trăi în întuneric, plângând și scrâșnind din dinți. Nu simți prețiozitatea luminii atunci când trăiești în ea, dar vei realiza acea prețiozitate odată ce trăiești în noaptea întunecată, și atunci îți va părea rău. Acum te simți bine, dar va veni ziua când îți va părea rău. Când ziua aceea va veni, iar întunericul va coborî și lumina nu va mai fi, va fi prea târziu pentru regrete. Deoarece încă nu înțelegi lucrarea de astăzi, nu reușești să prețuiești timpul pe care îl ai acum. Odată cu începerea lucrării întregului univers, adică atunci când aceste cuvinte pe care le rostesc astăzi se vor împlini, mulți oameni se vor ține de cap și vor plânge cu lacrimi de suferință. Și făcând astfel, nu vor fi căzut în întuneric, cu plânsete și scrâșnirea dinților? Toți cei care urmăresc viața cu adevărat și sunt făcuți compleți pot fi folosiți, în timp ce toți fiii răzvrătirii, care nu sunt potriviți pentru a fi folosiți, vor cădea în întuneric. Vor fi complet privați de lucrarea Duhului Sfânt, incapabili să priceapă ceva. Astfel, vor cădea în pedeapsă și vor jeli. Dacă ești bine echipat în această fază a lucrării și ai crescut în viață, atunci ești potrivit pentru a fi folosit. Dacă ești prea puțin echipat, atunci chiar dacă ești convocat pentru următoarea fază a lucrării, vei fi nepotrivit pentru a fi folosit – în acel moment, nu vei mai avea o altă șansă chiar dacă îți dorești să te echipezi. Când Dumnezeu va pleca, unde vei putea găsi genul de oportunitate oferită acum de lucrarea lui Dumnezeu? Unde vei putea primi o instruire oferită personal de Dumnezeu? În acel moment, Dumnezeu nu va mai vorbi personal și nu Își va mai face vocea auzită; tu doar vei citi lucrurile care sunt spuse astăzi – atunci, cum va veni înțelegerea cu ușurință? Cum s-ar putea ridica viața din viitor la nivelul celei de astăzi? În acel moment, când vei plânge și vei scrâșni din dinți, nu va însemna asta a trăi în chin? Binecuvântările îți sunt acordate acum, dar tu nu știi să te bucuri de ele; trăiești în binecuvântare, totuși nu-ți dai seama de acest lucru. Acest lucru dovedește că ești sortit să suferi! Astăzi, unii oameni se împotrivesc, unii se răzvrătesc, alții fac una sau alta, iar Eu pur și simplu ignor asta – dar să nu credeți că nu sunt conștient de ce puneți la cale. Nu vă înțeleg Eu esența? De ce Mi te opui mereu? Nu crezi în Dumnezeu ca să urmărești viața și binecuvântările pentru binele tău? Nu este pentru binele tău că ai credință? În momentul de față, nu fac altceva decât să înfăptuiesc lucrarea de cucerire vorbind, iar odată ce această lucrare de cucerire se încheie, finalul tău va fi dezvăluit. Trebuie să-ți spun în mod explicit?

Lucrarea de cucerire de astăzi este menită să dezvăluie care va fi finalul omului. De ce se spune că mustrarea și judecata de astăzi sunt judecata înaintea marelui tron alb al zilelor de pe urmă? Nu vezi asta? De ce este lucrarea de cucerire etapa finală? Nu este tocmai pentru a dezvălui ce fel de final va întâmpina fiecare clasă de oameni? Nu este pentru a le permite tuturor, pe parcursul lucrării de cucerire prin mustrare și judecată, să-și arate adevăratul sine și după aceea să fie sortați după felul lor? Decât să spunem că acest lucru este cucerirea omenirii, ar fi mai bine să spunem că dezvăluie ce fel de final va fi pentru fiecare clasă de persoane. Este vorba de a judeca păcatele oamenilor și apoi a dezvălui diferitele clase de oameni, hotărând astfel dacă sunt răi sau drepți. După lucrarea de cucerire, vine atunci lucrarea de recompensare a binelui și pedepsire a răului. Oamenii care se supun cu totul – adică cei cuceriți profund – vor fi plasați în următoarea etapă de răspândire a lucrării lui Dumnezeu în întregul univers; cei necuceriți vor fi așezați în întuneric și vor întâmpina nenorociri. Astfel vor fi oamenii sortați după felul lor, cei răi grupați cu răul pentru a fi veșnic fără lumina soarelui, iar cei drepți grupați cu binele, pentru a primi lumina și a trăi pentru totdeauna în lumină. Finalurile tuturor lucrurilor sunt aproape, iar finalurile oamenilor au fost arătate clar ochilor lor. Toate lucrurile vor fi sortate după felul lor, deci cum pot oamenii să scape de chinul de a fi sortați fiecare după felul său? Finalul fiecărui tip de persoană este dezvăluit atunci când finalurile tuturor lucrurilor sunt aproape, iar acest lucru se face în timpul lucrării de cucerire a întregului univers (inclusiv toată lucrarea de cucerire, începând cu lucrarea actuală). Dezvăluirea finalurilor tuturor oamenilor se face înaintea scaunului de judecată, în timpul mustrării și în timpul lucrării de cucerire din zilele de pe urmă. Sortarea oamenilor după felul lor nu întoarce oamenii la clasele lor originale, deoarece, atunci când omul a fost făcut, la vremea creației, exista doar un tip de ființe omenești, singura diviziune fiind între bărbați și femei. Nu erau multe tipuri diferite de oameni. Numai după câteva mii de ani de corupție au apărut diferite clase de oameni, unii sub puterea spiritelor necurate, unii sub puterea diavolilor răi și alții, cei care urmăresc calea vieții, sub stăpânirea Celui Atotputernic. Doar în acest fel apar clasele treptat printre oameni și numai astfel oamenii se separă în clase în cadrul familiei mari a omului. Așa se face că toți oamenii au „tați” diferiți; nu e o situație în care toată lumea este complet sub stăpânirea Celui Atotputernic, pentru că omul este prea răzvrătit. Dreapta judecată expune adevăratul sine al fiecărui tip de persoană, fără să lase nimic ascuns. Toată lumea își arată adevărata față în lumină. În acest moment, omul nu mai este așa cum a fost inițial, asemănarea originală a strămoșilor săi a dispărut de mult, deoarece nenumărați descendenți ai lui Adam și ai Evei au fost de multă vreme capturați de Satana, fără să mai cunoască vreodată soarele ceresc și deoarece oamenii au fost umpluți cu tot felul de otrăvuri ale Satanei. Astfel, oamenii își au destinațiile corespunzătoare. Mai mult, pe baza diferitelor lor otrăvuri, ei sunt sortați după felul lor, adică sunt sortați după măsura în care sunt cuceriți astăzi. Finalul omului nu este ceva care a fost predeterminat de la facerea lumii. Aceasta pentru că, la început, nu exista decât o singură clasă, numită în mod colectiv „omenire” și omul nu era corupt de Satana la început, iar toți oamenii trăiau în lumina lui Dumnezeu, fără ca întunericul să se abată asupra lor. Dar, după ce omul a fost corupt de Satana, toate tipurile și felurile de oameni s-au răspândit pe tot pământul – toate tipurile și felurile de oameni care proveneau din familia numită colectiv „omenire”, care era formată din bărbat și femeie. Toți au fost conduși de strămoșii lor pentru a se îndepărta de strămoșii lor cei mai vechi – omenirea care consta dintr-un bărbat și o femeie (adică Adam și Eva de la începuturi, strămoșii lor cei mai vechi). La vremea aceea, israeliții erau singurii oameni ale căror vieți pe pământ erau conduse de Iahve. Diferitele tipuri de oameni care au luat naștere din întregul Israel (adică din clanul familiei originale) au pierdut apoi călăuzirea lui Iahve. Acești oameni de la începuturi, complet ignoranți în privința chestiunilor lumii umane, au mers mai târziu împreună cu strămoșii lor pentru a trăi în teritoriile pe care le-au revendicat, ceea ce a continuat până în ziua de astăzi. Astfel, ei rămân ignoranți cu privire la modul în care s-au îndepărtat de Iahve și au fost corupți până în ziua de azi de tot felul de spirite necurate și spirite rele. Cei care au fost profund corupți și otrăviți până acum – cei care în cele din urmă nu pot fi mântuiți – nu vor avea de ales decât să meargă cu strămoșii lor, spiritele necurate care i-au corupt. Cei care pot fi mântuiți în cele din urmă vor merge la destinația potrivită pentru omenire, adică la finalul rezervat celor mântuiți și cuceriți. Se va face totul pentru a-i mântui pe toți cei care pot fi mântuiți – dar pentru oamenii care sunt atât de amorțiți încât nu pot fi vindecați, singura lor alegere va fi să-și urmeze strămoșii în Adâncul mustrării. Nu te gândi că finalul tău a fost predeterminat la început și abia acum a fost dezvăluit. Dacă gândești în acest fel, atunci oare ai uitat că, la începutul creației omenirii, nu a fost creată nicio clasă satanică separată de oameni, ci doar o singură omenire alcătuită din Adam și Eva (adică doar bărbat și femeie)? Presupunând că, la început, tu ai fi fost descendentul Satanei, oare ar fi inclus Iahve o clasă satanică de oameni în creația Sa? Ar fi făcut El așa ceva? El a creat omul pentru mărturia Lui; El a creat omul pentru gloria Lui. Ar fi creat intenționat o clasă de progenitură a Satanei pentru a I se opune în mod deliberat? Cum ar fi putut Iahve să facă așa ceva? Dacă ar fi făcut asta, cine ar putea să spună că El este un Dumnezeu drept? Când spun acum că unii dintre voi vor fi dați Satanei în cele din urmă, nu înseamnă că ai aparținut Satanei de la început; mai degrabă, înseamnă că te-ai scufundat atât de jos încât, chiar dacă Dumnezeu a încercat să te mântuiască, tot nu ai reușit să câștigi acea mântuire. Nu există altă opțiune decât să te clasific alături de Satana. Asta pentru că tu nu mai poți fi mântuit, nu pentru că Dumnezeu este nedrept cu tine și te-a predeterminat dinadins să fii o întruchipare a Satanei și apoi te dă Satanei și vrea dinadins ca tu să suferi. Aceea nu este povestea reală a lucrării de cucerire. Dacă asta este ceea ce crezi tu, atunci înțelegerea ta este profund unilaterală! Cucerirea din etapa finală este menită să-i mântuiască pe oameni și, de asemenea, să le dezvăluie finalurile. Are scopul de a expune, prin judecată, degenerarea oamenilor, determinându-i astfel să se pocăiască, să se ridice și să urmărească viața și calea cea dreaptă în viață. Are scopul de a trezi inimile oamenilor amorțiți și obtuzi și de a dezvălui, prin judecată, răzvrătirea interioară a omului. Totuși, dacă oamenii sunt încă incapabili să se pocăiască, încă incapabili să urmărească calea cea dreaptă în viață și incapabili să se elibereze de aceste corupții, atunci ei vor fi obiectele devorării Satanei, care nu pot fi mântuite. Aceasta este semnificația cuceririi: de a-i mântui pe oameni și, de asemenea, de a le dezvălui finalurile. Finaluri bune, finaluri rele – toate sunt dezvăluite de lucrarea de cucerire. Fie că oamenii vor fi mântuiți sau blestemați, totul va fi dezvăluit în timpul lucrării de cucerire.

Zilele de pe urmă sunt acelea în care toate lucrurile vor fi sortate după felul lor, prin cucerire. Cucerirea este lucrarea din zilele de pe urmă; cu alte cuvinte, judecarea păcatelor fiecărei persoane este lucrarea zilelor de pe urmă. Altfel, cum ar putea să fie sortați oamenii după felul lor? Lucrarea care se face printre voi, aceea de a-l sorta pe fiecare după felul lui, este începutul unei astfel de lucrări în întregul univers. După aceasta, cei din toate țările și toate popoarele vor trebui, de asemenea, să primească lucrarea de cucerire. Aceasta înseamnă că fiecare persoană din creație va trebui să fie sortată după felul ei și să se predea, pentru a fi judecată, înaintea scaunului de judecată. Nicio persoană și niciun lucru nu poate scăpa de suferința acestei mustrări și a acestei judecăți, nici nu există vreo persoană sau vreun lucru care să nu fie sortat după felul său; fiecare persoană va fi clasificată, căci finalurile tuturor lucrurilor se apropie, iar tot cerul și tot pământul au ajuns la sfârșitul lor. Cum ar putea omul să scape de ziua în care existența umană ajunge la sfârșit? Și astfel, cât timp mai pot continua actele voastre de răzvrătire? Nu este ziua voastră finală chiar în fața voastră acum? Cum pot cei care se tem de Dumnezeu și care tânjesc după apariția Lui să nu vadă ziua arătării dreptății lui Dumnezeu? Cum pot ei să nu primească răsplata finală pentru bunătate? Ești unul care face binele sau unul care face răul? Ești unul care acceptă o judecată dreaptă și apoi se supune sau ești unul care acceptă o judecată dreaptă și apoi este blestemat? Trăiești în fața scaunului de judecată în lumină sau trăiești în Gheena în mijlocul întunericului? Nu ești tu însuți cel care știe cel mai clar și exact dacă finalul tău va fi unul al recompensei sau al pedepsei? Nu ești tu cel care știe cel mai clar și înțelege cel mai profund că Dumnezeu este drept? Deci, cum sunt, de fapt, comportamentul și inima ta? Pe măsură ce te cuceresc astăzi, chiar ai nevoie ca Eu să-ți spun pe litere dacă purtarea ta este bună sau rea? La câte ai renunțat pentru Mine? Cât de profund Mi te închini? Nu știi oare tu însuți cel mai clar cum te comporți față de Mine? Tu ar trebui să știi mai bine decât oricine exact ce final vei obține! Cu adevărat îți spun: Eu doar am creat omenirea și te-am creat pe tine, dar nu v-am predat Satanei; nici nu v-am făcut în mod intenționat să vă răzvrătiți împotriva Mea sau să vă împotriviți Mie și, prin urmare, să fiți pedepsiți de Mine. Nu sunt toate aceste calamități consecința faptului că inimile voastre sunt prea intransigente și conduita voastră este prea detestabilă? Deci nu sunteți și voi capabili să determinați finalul pe care îl veți obține? Nu știți, în inimile voastre, mai bine decât oricine care va fi finalul vostru? Motivul pentru care Eu îi cuceresc pe oameni este acela de a-i dezvălui și de a-ți aduce mai bine mântuirea. Nu este pentru a te face să săvârșești răul, nici pentru a te face în mod deliberat să pășești în iadul distrugerii. Când va veni timpul, suferința ta imensă, plânsul și scrâșnirea dinților – nu vor fi toate din cauza păcatelor tale? Astfel, nu este bunătatea sau răutatea ta cea mai bună judecată a ta? Nu este oare dovada care poate dezvălui cel mai bine care va fi finalul tău?

Astăzi, Eu lucrez asupra aleșilor lui Dumnezeu din China, ca să le dezvălui toate firile răzvrătite, ca să le expun toată urâțenia și ca să folosesc acest context pentru a spune tot ce trebuie să spun. Apoi, voi îndeplini următorul pas în lucrarea Mea de cucerire a întregului univers. Voi folosi judecata Mea asupra voastră pentru a judeca nedreptatea tuturor din întregul univers, căci voi sunteți reprezentanții celor răzvrătiți din rândul omenirii. Cei care nu pot progresa vor deveni doar niște contraste și obiecte care prestează servicii, în timp ce aceia care vor putea progresa vor fi folosiți. De ce spun că cei care nu pot progresa vor servi doar drept contraste? Este deoarece lucrarea și cuvintele Mele actuale țintesc toate spre contextul vostru și pentru că voi ați devenit reprezentanții și întruchiparea celor răzvrătiți din întreaga omenire. Mai târziu, voi duce în țări străine aceste cuvinte care vă cuceresc și le voi folosi pentru a cuceri poporul de acolo; cu toate acestea, tu nu le vei fi câștigat. Aceasta nu te-ar face să fii un contrast? Firile corupte ale întregii omeniri, faptele de răzvrătire ale omului, chipurile și fețele urâte ale omului – toate acestea sunt consemnate astăzi în cuvintele folosite pentru a vă cuceri. Voi folosi apoi aceste cuvinte pentru a cuceri oamenii din fiecare națiune și fiecare confesiune, pentru că voi sunteți arhetipul, precedentul. Cu toate acestea, nu am hotărât să vă abandonez intenționat; dacă nu reușești să faci bine în căutarea ta și, prin urmare, te dovedești a fi incurabil, nu ai fi pur și simplu un obiect care prestează servicii și un contrast? Odată, am spus că înțelepciunea Mea este exercitată pe baza uneltirilor Satanei. De ce am spus asta? Nu este aceasta adevărata poveste din spatele a ceea ce spun și fac acum? Dacă nu poți să progresezi, dacă nu ești desăvârșit, ci, în schimb, ești pedepsit, nu ai deveni un contrast? Poate că, până să ajungi în ziua de azi, ai suferit enorm, dar încă nu înțelegi nimic; ești ignorant în tot ceea ce privește viața. Chiar dacă ai fost mustrat și judecat, nu te-ai schimbat deloc și, adânc în sinea ta, nu ai câștigat viață. Când va veni timpul să-ți testeze lucrarea, tu vei experimenta o încercare ca focul și un necaz chiar mai mare. Când acest foc va veni asupra ta, întreaga ta ființă se va transforma în cenușă. Tu nu posezi viață, nu ai niciun gram de aur pur înăuntru, ești încă blocat cu vechea fire coruptă și nu poți fi nici măcar un contrast bun, deci cum ai putea să nu fii eliminat? Poate o persoană care valorează mai puțin decât un ban și care nu are viață să fie folosită pentru lucrarea de cucerire? Când va veni timpul acela, zilele voastre vor fi mai grele decât cele ale lui Noe și ale Sodomei! Oricum te-ai ruga, nu îți va fi de niciun folos. Vei putea să te întorci și să începi să te pocăiești din nou, când lucrarea de mântuire s-a încheiat deja? Odată ce toată lucrarea de mântuire va fi făcută, ea nu va mai exista; ce va exista este începutul lucrării de pedepsire a oamenilor răi. Te împotrivești, te răzvrătești și faci rău intenționat. Nu ești tu ținta pedepsei severe? Astăzi, îți spun acest lucru răspicat. Dacă alegi să nu asculți, atunci, când dezastrul se va abate pe urmă asupra ta, nu va fi oare prea târziu dacă numai atunci vei începe să regreți și vei începe să crezi? Îți dau o șansă să te pocăiești astăzi, dar tu nu o faci. Cât timp mai vrei să aștepți? Până în ziua mustrării? Nu-Mi amintesc astăzi de fărădelegile tale din trecut; te iert iar și iar, întorcându-Mi privirea de la partea ta negativă, ca să Mă uit numai la partea ta pozitivă, pentru că toate cuvintele și lucrarea Mea de acum sunt menite să te mântuiască și nu am nicio intenție rea față de tine. Totuși, refuzi să intri; nu poți deosebi binele de rău și nu știi să apreciezi bunătatea. Oare astfel de oameni nu așteaptă pur și simplu sosirea pedepsei și a dreptei răzbunări?

Când Moise a lovit stânca și apa dată de Iahve a izvorât, aceasta s-a datorat credinței sale. Când David a cântat la harpă și la liră laude pentru Mine, Iahve – cu inima plină de bucurie – asta a fost datorită credinței lui. Când Iov și-a pierdut animalele care umpleau munții și nenumăratele bogății, iar trupul său a fost acoperit de bube dureroase, a fost datorită credinței lui. Când a putut să audă glasul Meu, al lui Iahve, și să vadă slava Mea, a lui Iahve, asta a fost datorită credinței sale. Faptul că Petru a putut să-L urmeze pe Isus Hristos s-a datorat credinței lui. Faptul că a putut fi pironit pe cruce de dragul Meu și că a dat mărturie slăvită s-a datorat tot credinței lui. Când Ioan a văzut chipul slăvit al Fiului Omului, asta a fost datorită credinței sale. Când a avut viziunea zilelor de pe urmă, a fost cu atât mai mult datorită credinței lui. Motivul pentru care așa-numitele mulțimi ale națiunilor păgânilor au primit revelația Mea și au ajuns să știe că M-am întors în trup pentru a-Mi face lucrarea între oameni este tot rezultatul credinței lor. Toți aceia care sunt loviți de cuvintele Mele dure și totuși dobândesc alinare din asta și sunt mântuiți – oare asta nu se datorează credinței lor? Datorită credinței lor, oamenii au primit atât de multe lucruri, și nu neapărat binecuvântări. S-ar putea să nu primească același tip de fericire și bucurie pe care le-a simțit David sau să li se dăruiască apă de către Iahve așa cum i s-a dăruit lui Moise. De exemplu, Iov a fost binecuvântat de Iahve datorită credinței sale, dar a primit și nenorociri. Indiferent dacă primești binecuvântări sau nenorociri, ambele sunt evenimente binecuvântate. Dacă nu ar fi credința ta, nu ai fi capabil să primești această lucrare de cucerire și cu atât mai puțin ai fi capabil să vezi faptele lui Iahve revelate în fața ochilor tăi astăzi – nu ai fi capabil să vezi acest lucru și cu atât mai puțin ai fi capabil să-l câștigi. Aceste nenorociri, aceste calamități și toate judecățile – dacă nu ar veni asupra ta, ai fi capabil să vezi faptele lui Iahve astăzi? Astăzi, este credința cea care îți permite să fii cucerit și este faptul de a fi cucerit ceea ce îți permite să crezi în fiecare faptă a lui Iahve. Doar datorită credinței primești astfel de mustrare și judecată. Prin această mustrare și judecată, ești cucerit și desăvârșit. Dacă nu ar exista mustrarea și judecata de azi, credința ta ar fi în zadar, pentru că nu L-ai cunoaște pe Dumnezeu; oricât de mult ai crede în El, credința ta ar fi doar vorbe goale și nu ar avea deloc realitate. Numai după ce primești această lucrare de cucerire, care te face complet supus, credința ta devine adevărată și de nădejde, iar inima ta se întoarce spre Dumnezeu. Chiar dacă ești supus multor judecăți sau multor blesteme din cauza acestui cuvânt „credință”, ai, cu toate acestea, credință adevărată și ai dobândit cel mai adevărat, cel mai real și cel mai prețios lucru. Asta deoarece numai pe parcursul judecății vezi destinația ființelor create; această judecată este cea în care vezi frumusețea Creatorului; această lucrare de cucerire este cea în care vezi brațul lui Dumnezeu; în această cucerire ajungi să înțelegi pe deplin viața umană; în această cucerire dobândești calea cea dreaptă în viață și ajungi să înțelegi adevăratul sens al „omului”; numai în această cucerire vezi firea dreaptă a Celui Atotputernic și înfățișarea Sa frumoasă și glorioasă; această lucrare de cucerire este cea în care înveți despre originea omului și înțelegi „istoria nemuritoare” a întregii omeniri; în această cucerire ajungi să înveți despre strămoșii omenirii și originea corupției omenirii; în această cucerire primești bucuria și mângâierea, precum și certarea nesfârșită, disciplinarea și cuvintele de reproș ale Creatorului pentru omenirea pe care El a creat-o; tocmai în această lucrare de cucerire primești binecuvântările, precum și nenorocirile care se cuvin omului… Nu sunt toate acestea datorită acelui strop de credință al tău? Iar credința ta nu sporește prin dobândirea acestor lucruri? Nu ai dobândit o cantitate extraordinară? Nu numai că ai auzit cuvântul lui Dumnezeu și ai văzut înțelepciunea lui Dumnezeu, dar ai și experimentat personal fiecare pas al lucrării Lui. Poate că ai spune că, dacă nu ai avea credință, atunci nu ai suferi o astfel de mustrare sau o astfel de judecată. Dar ar trebui să știi că, fără credință, nu numai că nu ai fi în stare să primești acest fel de mustrare sau să primești acest fel de îngrijire de la Cel Atotputernic, dar ai și pierde pentru totdeauna ocazia de a-L întâlni pe Creator. Nu ai afla niciodată originea omenirii și nu ai înțelege niciodată semnificația vieții umane. Chiar dacă trupul tău ar pieri și sufletul tău ar pleca, tot nu ai înțelege toate faptele Creatorului, cu atât mai puțin ai ști că El, Creatorul, a făcut o astfel de lucrare măreață pe pământ după ce a făcut omenirea. Ca membru al acestei omeniri pe care El a făcut-o, ești dispus să cazi din neștiință în întuneric în acest fel și să înduri pedeapsa veșnică? Dacă te separi de mustrarea și judecata de astăzi, cu ce te vei întâlni? Crezi că, odată separat de judecata prezentă, vei putea să scapi de această viață plină de suferință? Nu e oare adevărat că, dacă vei părăsi „acest loc”, ceea ce vei întâlni sunt chinurile dureroase sau răul cumplit provocat de diavoli? Ai putea întâlni zile și nopți de neîndurat? Crezi că, scăpând astăzi de această judecată, poți evita pentru totdeauna acea durere viitoare? Ce îți va veni în cale? Va fi acel Shangri-La la care speri? Crezi că poți scăpa de acea viitoare mustrare veșnică pur și simplu fugind de realitate, așa cum faci acum? După ziua de azi, vei reuși vreodată să mai găsești din nou o astfel de ocazie și o astfel de binecuvântare? Vei putea să le găsești când dezastrul va cădea asupra ta? Le vei putea găsi când toată omenirea intră în odihnă? Viața ta fericită actuală și acea mică familie armonioasă a ta – pot ele să-ți înlocuiască destinația veșnică viitoare? Dacă ai credință adevărată și dacă dobândești mult datorită credinței tale, atunci toate acestea sunt ceea ce tu – o ființă creată – ar trebui să dobândești, precum și ce ar fi trebuit să ai de la bun început. Nimic nu e mai benefic pentru credința și viața ta decât această cucerire.

Astăzi, trebuie să înțelegi ce le cere Dumnezeu celor care sunt cuceriți, care este atitudinea Lui față de cei care sunt desăvârșiți și în ce ar trebui să pătrunzi în momentul de față. Unele lucruri e necesar doar să le înțelegi un pic. Nu trebuie să cercetezi unele cuvinte despre taine; nu prea sunt de ajutor vieții și necesită doar o privire rapidă. De exemplu, când este vorba despre taine precum taina lui Adam și a Evei, e necesar să te uiți la ele și să vezi care era situația lui Adam și a Evei atunci și ce lucrare vrea Dumnezeu să facă astăzi. Trebuie să înțelegi că, în cucerirea și desăvârșirea omului, Dumnezeu dorește să-l readucă pe om la modul în care au fost Adam și Eva. În inima ta, ar trebui să-ți faci o idee clară despre nivelul de desăvârșire care trebuie dobândit pentru a atinge standardele cerute de Dumnezeu, iar apoi trebuie să fii dispus să te străduiești din răsputeri să-l dobândești. Acest lucru are legătură cu practica ta și este ceva ce ar trebui să înțelegi. E suficient să cauți să intri în funcție de cuvintele lui Dumnezeu despre aceste chestiuni. Când citești că „Istoria dezvoltării omenirii până în prezent se întinde deja pe zeci de mii de ani”, devii curios și începi să te documentezi împreună cu frații și surorile. „Dumnezeu spune că dezvoltarea omenirii datează de șase mii de ani, nu? Ce e cu zecile de mii de ani?” La ce folosește ca tu să cercetezi acest lucru? Indiferent dacă Dumnezeu Însuși a lucrat zeci de mii de ani sau sute de milioane de ani – chiar are El nevoie ca tu să cercetezi acest lucru? Acesta nu este un lucru pe care tu, ca ființă creată, trebuie să-l știi. În cazul unor astfel de cuvinte, tot ce trebuie să faci este să le citești pe scurt – nu încerca să le înțelegi ca și cum ar fi viziuni. Tu trebuie să fii conștient de lucrurile în care ar trebui să intri și pe care ar trebui să le înțelegi astăzi, iar apoi trebuie să chibzuiești la ele pentru a le înțelege clar. Numai atunci vei fi cucerit. După citirea celor de mai sus, ar trebui să aibă loc o reacție normală în tine: Dumnezeu arde de neliniște, El vrea să ne cucerească și să dobândească slava și mărturia, deci cum ar trebui să cooperăm cu El? Ce trebuie să facem pentru a fi complet cuceriți de El și a deveni mărturia Lui? Ce trebuie să facem pentru a-I permite lui Dumnezeu să dobândească slava? Ce trebuie să facem pentru a ne permite să trăim sub stăpânirea lui Dumnezeu și nu sub controlul Satanei? La asta ar trebui să se gândească oamenii. Fiecare dintre voi ar trebui să înțeleagă semnificația cuceririi lui Dumnezeu. Aceasta este responsabilitatea voastră. Numai după ce veți dobândi această înțelegere veți avea intrare, veți cunoaște această etapă a lucrării și veți deveni complet supuși. În caz contrar, nu veți obține supunerea adevărată.