de Li Yang, China

Spre sfârșitul lui octombrie 2020, am fost suspendată din funcția de lideră, nefăcând lucrare practică și m-am întors la biserica mea locală. Acasă existau riscuri legate de PCC și, o vreme, n-am putut merge la adunări. Mă simțeam foarte negativă și slabă. O soră pe nume Li Yan, din satul meu, era conducătoare în altă biserică. Deși nu eram membră a bisericii pe care o supraveghea, oricând ne vedeam, întreba de starea mea și citea cuvintele lui Dumnezeu ca să mă ajute. I-am fost foarte recunoscătoare că nu mă disprețuia pentru c-am fost suspendată și chiar mă ajuta. Mi-am spus: „Dacă va avea vreo problemă, o s-o ajut cât pot de bine.”

După câteva luni, am preluat lucrarea de curățire din biserică și-am lucrat mult cu Li Yan. Am observat că întârzia des la adunări din motive personale, lucra mecanic și rar avea părtășie despre cuvintele lui Dumnezeu. Când ceilalți nu puteau discerne non-credincioși, antihriști sau răufăcători, ea nu avea părtășie cu ei despre principiile adevărului. Atunci, am auzit de la un diacon al bisericii că deseori se certa cu partenera ei din cauza unor nimicuri, iar adunările nu puteau continua normal. Auzind asta, m-am cam enervat. Conducătoare fiind, Li Yan nu făcea lucrare practică și perturba viața bisericii. Asta avea să întârzie intrarea în viață a celorlalți și lucrarea bisericii. Am căutat-o pentru părtășie și ca să-i semnalez că nu făcea lucrare practică. Am și avertizat-o că, dacă va continua așa, va deveni o conducătoare falsă. Dar părea să nu-i pese deloc și a zis: „Foarte bine, sunt o conducătoare falsă. Dacă eu nu am părtășie cu ei despre adevăr, de ce nu ai tu?” După aceea, am observat cum câțiva membri răspândeau negativitate și perturbau viața bisericii. I-am cerut lui Li Yan să aprecieze evaluările tuturor despre ei, să vedem dacă erau non-credincioși și ar trebui îndepărtați. Dar ea s-a scuzat spunând că e ocupată și a tot amânat asta, permițându-le să perturbe mai departe viața bisericii. Văzându-i atitudinea nepăsătoare față de lucrarea bisericii, i-am semnalat iar problemele ei, însă m-a contrazis din nou. Am realizat că Li Yan continua să nu facă lucrare practică, nu accepta reacții și întârziase deja lucrarea bisericii. Judecând după principii, m-am gândit că poate era o conducătoare falsă, deci am vrut să raportez situația ei superioarei ierarhice. Apoi, însă, mi-am spus: „Ea m-a ajutat înainte, când mă simțeam negativă, și s-a purtat foarte frumos. Dacă află că am raportat-o superioarei ierarhice, oare nu va fi pornită împotriva mea? Dacă asta duce la demiterea ei, nu va zice că n-am conștiință? Poate dacă n-o raportez acum și am mai multă părtășie, se va schimba.” Apoi, doar am discutat cu ea importanța lucrării de curățire a bisericii și cum să-și abordeze datoria. După o vreme, însă, Li Yan tot nu făcea lucrare practică și tot nu obținuse evaluări despre acei membri ai bisericii. Am auzit și că Li Yan era iresponsabilă în lucrare și nu supraveghease resursele din biserică, ducând la avarierea multor articole și provocând bisericii pagube financiare grave. După aceea, n-a reflectat asupra ei și chiar s-a disculpat, zicând că alții nu păstraseră bine articolele. Am văzut că nu făcea nicio lucrare practică. Era nepăsătoare față de proiectele bisericii și nu accepta criticile. Când a fost împiedicată lucrarea bisericii și bunurile ei au fost avariate, ea nu s-a simțit deloc vinovată. Nu indica asta o falsă conducătoare? Eu, însă, n-am raportat la timp problemele ei. Când am înțeles, m-am simțit foarte vinovată. Am văzut un pasaj din cuvintele lui Dumnezeu: „Toți spuneți că sunteți atenți la povara lui Dumnezeu și că veți apăra mărturia Bisericii, dar cine dintre voi a fost cu adevărat atent la povara lui Dumnezeu? Întreabă-te: ești cineva care a arătat considerație pentru povara Lui? Poți să practici dreptatea pentru El? Poți să te ridici și să vorbești pentru Mine? Poți să pui statornic adevărul în practică? Ești suficient de îndrăzneț să lupți împotriva tuturor faptelor Satanei? Ai fi capabil să îți dai emoțiile la o parte și să-l expui pe Satana, de dragul adevărului Meu? Poți să permiți ca intențiile Mele să fie împlinite în tine? Ți-ai oferit inima în cele mai importante momente? Ești cineva care face voia Mea? Întreabă-te și gândește-te des la asta” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cuvântări ale lui Hristos la început”, Capitolul 13). Mi s-a părut că mă trăgeau la răspundere cuvintele lui Dumnezeu, mai ales când am văzut asta: „Ești cineva care a arătat considerație pentru povara Lui? Poți să practici dreptatea pentru El?” „Ești suficient de îndrăzneț să lupți împotriva tuturor faptelor Satanei?” M-am simțit extrem de rușinată și vinovată. Dumnezeu speră că putem fi atenți la voia Lui și acționăm repede să-i demascăm și oprim pe oamenii care perturbă lucrarea bisericii, pentru a-i apăra interesele. Eu, însă, o cunoscusem pe Li Yan demult, văzusem cum nu făcea lucrare practică și nu accepta critici și știam foarte bine că, dacă nu era demisă, lucrarea bisericii și intrarea în viață a celorlalți vor fi afectate. Dar m-am gândit cum mă ajutase ea și mi-am făcut griji că mă va urî aflând că am raportat-o și va zice că nu am conștiință. Ca să protejez relația noastră, n-am vrut să raportez problemele ei, nici când am văzut clar că nu avea lucrare practică, făcând ca mai mulți non-credincioși să nu fie îndepărtați prompt și să tot perturbe viața bisericii. Cât de egoistă și josnică am fost! Încălcând principiile adevărului, încurajând și apărând o conducătoare falsă și lăsând-o să perturbe viața bisericii, nu devenisem, oare, sluga acesteia și părtașă la fărădelegile ei? Realizând asta, m-am detestat că n-am raportat-o pe Lin Yan la timp și-am hotărât să discut imediat cu conducătoarea problemele ei.

Apoi, superioara ierarhică mi-a cerut să adun evaluările celorlalți despre Li Yan și apoi se putea decide, pe baza prestației ei constante, dacă trebuia demisă. Dacă se stabilea că e conducătoare falsă, urma să fiu de acord cu ea și s-o demit pe Li Yan. Am ezitat puțin când superioara ierarhică a spus asta, gândindu-mă: „Li Yan m-a ajutat mult când am fost suspendată. Dacă o expun și-i ajut pe alții s-o discearnă, va zice că n-am conștiință.” M-am simțit sfâșiată și n-am vrut s-o expun. Mi-am dat seama că starea mea era greșită, deci m-am rugat lui Dumnezeu, căutând să-mi alung temerile. Am găsit acest pasaj din cuvintele Lui: „Cine este Satana, cine sunt demonii și cine sunt dușmanii lui Dumnezeu, dacă nu cei ce se împotrivesc și care nu cred în Dumnezeu? Nu sunt ei acei oameni care nu Îl ascultă pe Dumnezeu? Nu sunt aceia care pretind că au credință și, totuși, sunt lipsiți de adevăr? Nu sunt ei aceia care doar caută să obțină binecuvântări, în timp ce nu sunt în stare să fie martori pentru Dumnezeu? Tu tot te amesteci cu acei demoni astăzi și acorzi importanță conștiinței și iubirii față de ei, dar, în cazul acesta, nu ai intenții bune față de Satana? Nu complotezi cu demonii? Dacă oamenii din zilele noastre sunt încă incapabili să distingă între bine și rău și continuă orbește să fie iubitori și miloși fără nicio intenție de a căuta voia lui Dumnezeu și fără a fi capabili în vreun fel de a nutri intențiile lui Dumnezeu ca pe ale lor, atunci sfârșiturile lor vor fi cu atât mai jalnice. Oricine nu crede în Dumnezeu întrupat este un dușman al lui Dumnezeu. Dacă tu poți să acorzi importanță conștiinței și iubirii față de un dușman, nu îți lipsește un simț al dreptății? Dacă tu ești compatibil cu aceia pe care Eu îi detest și îi dezaprob, și tot îi iubești sau ai sentimente personale față de ei, atunci nu ești tu neascultător? Nu te împotrivești intenționat lui Dumnezeu? Are o astfel de persoană adevărul? Dacă oamenii acordă importanță conștiinței față de dușmani, iubirii pentru demoni și îndurării față de Satana, atunci nu întrerup ei în mod intenționat lucrarea lui Dumnezeu?” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Dumnezeu și omul vor intra în odihnă împreună”). Cuvintele lui Dumnezeu m-au descris perfect. Pasajul afirma clar că oamenii care caută adevărul și susțin lucrarea bisericii ar trebui tratați cu iubire, pe când cei care disprețuiesc adevărul și perturbă lucrarea ar trebui detestați și abandonați. Însă eu, deși am văzut clar că Li Yan nu făcea lucrare practică și perturba lucrarea bisericii, totuși, am fost bună cu ea și n-am raportat-o imediat. Apoi, când a fost timpul s-o expun și să-i ajut pe ceilalți să capete discernământ și să învețe lecții, am fost copleșită de griji că ea mă va urî și va spune că sunt o trădătoare ingrată. Așa că mi-am trădat conștiința, apărând-o și tăinuind-o. N-am avut umanitate. Unde-mi era loialitatea față de Dumnezeu? Nu devenisem una din slugile Satanei? Deși mă bucuram de atâta ajutor de la Dumnezeu, totuși, L-am trădat. Nu m-a deranjat să las să sufere lucrarea bisericii și intrarea în viață a celorlalți, cât timp interesele mele erau protejate. N-am avut conștiință, nici umanitate! Dacă mai continuam să nu mă căiesc și să nu practic adevărul, până la urmă, Dumnezeu avea să Se sature de mine și să mă alunge.

Apoi, am citit încă două pasaje din cuvintele Lui. „Dacă Dumnezeu vrea să te mântuiască, indiferent de serviciile cui Se folosește pentru a îndeplini acest lucru, mai întâi ar trebui să-I mulțumești lui Dumnezeu și să accepți acest lucru din partea Lui. Nu ar trebui să-ți îndrepți recunoștința doar către oameni, fără a mai vorbi de a-ți oferi viața cuiva în semn de recunoștință. Aceasta este o greșeală gravă. Lucrul crucial este că inima ta e recunoscătoare lui Dumnezeu și accepți acest lucru din partea Lui” (Cuvântul, Vol. 6: Despre urmărirea adevărului, „Ce înseamnă să urmărești adevărul? (7)”). „A ajuta pe cineva care se întâmplă să aibă nevoie, la momentul și locul potrivit, este un fenomen foarte normal. Este, totodată, responsabilitatea fiecărui membru al rasei umane. Acest lucru reprezintă, pur și simplu, un fel de responsabilitate și obligație. Dumnezeu le-a dat oamenilor acest instinct atunci când i-a creat. […] A-i ajuta pe oameni și a fi bun cu ei este un lucru aproape lipsit de efort pentru oameni, este o parte a instinctului uman și un lucru pe care oamenii sunt complet capabili să-l realizeze. Nu este nevoie să-l ridicăm la nivel de har. Cu toate acestea, mulți oameni echivalează acest lucru cu harul, vorbesc mereu despre acesta și-l răsplătesc în mod constant, crezând că, dacă nu o fac, nu au conștiință. Se privesc cu dispreț pe ei înșiși și se detestă, chiar îngrijorându-se că vor fi admonestați de societate. Este necesar să-ți faci griji pentru aceste lucruri? (Nu.) Există mulți oameni care nu pot vedea acest lucru așa cum este de fapt și care sunt, în mod constant, constrânși de această problemă. Asta înseamnă să nu înțelegi principiile adevărului” (Cuvântul, Vol. 6: Despre urmărirea adevărului, „Ce înseamnă să urmărești adevărul? (7)”). Da. Dumnezeu e Domnul creației; El e stăpânul suprem și orchestrează toate lucrurile. Când am fost cât se poate de slabă și negativă, poate a părut că Li Yan mă trata bine cu ajutorul și părtășia ei, dar, de fapt, toate astea erau conducerea și rânduielile lui Dumnezeu, nu grija ei pentru mine. Trebuia să le iau ca venind de la El și să-I mulțumesc Lui, nu să i le atribui ei. În plus, Li Yan era conducătoare de biserică, deci era datoria ei, de fapt, să sprijine frații și surorile și să rezolve orice probleme din intrarea lor în viață. Când Li Yan m-a sprijinit și a avut părtășie cu mine despre cuvintele lui Dumnezeu, ea doar își făcea datoria. Să-i tratăm cu iubire pe ceilalți, să ne ajutăm și să ne sprijinim unii pe alții e ceea ce Dumnezeu le cere aleșilor Lui. Trebuia să iau sprijinul lui Li Yan ca venind de la Dumnezeu și să-I fiu Lui recunoscătoare. Dar eu l-am interpretat greșit ca fiind grija ei față de mine, crezând-o un om foarte bun. Am apărat-o în mod repetat în virtutea afecțiunii personale. Știam clar că era o falsă conducătoare, însă n-am luat atitudine s-o raportez. Am fost atât de confuză! Ar fi trebuit să iau seama la voia lui Dumnezeu, să respect principiile și să o expun pentru a proteja lucrarea bisericii. Numai asta ar fi o dovadă de conștiință și umanitate. Dacă Li Yan era cineva care acceptă adevărul, când a fost tratată și expusă, reflecta și ajungea să se cunoască, își vedea corupția și carențele, se căia și transforma. Asta i-ar face bine și ei. Dacă ea nu era cineva care acceptă adevărul și, când era tratată, nu se căia, asta expunea faptul că nu căuta adevărul și trebuia suspendată. Ar fi util pentru lucrarea bisericii și pentru intrarea în viață a celorlalți. Eu am avut o înțelegere absurdă a lucrurilor: Mereu am crezut că tratarea și expunerea oamenilor îi umilea și-i rănea. Consideram ca negativ ceva foarte pozitiv. Am tot fost constrânsă de credința asta greșită și n-am îndrăznit să expun problemele lui Li Yan. Nu înțelegeam adevărul și eram cu adevărat jalnică! Realizând asta, m-am simțit ușurată și n-am mai fugit de responsabilitate. Ulterior, după evaluarea prestației generale a lui Li Yan, s-a descoperit că era o conducătoare falsă și a fost demisă. N-a reflectat asupra ei, n-a ajuns să se cunoască și s-a plâns c-a fost nedreptățită. A susținut că a fost conducătoare ani de zile, că renunțase la șansa de-a face bani în lume și îndurase multe greutăți, deci considera că biserica o trata injust. Apoi, a devenit obsedată de avere, și-a luat o slujbă să facă bani și n-a mai venit regulat la adunări. După demiterea ei, biserica a selectat prin alegeri o nouă conducătoare, non-credincioșii au fost îndepărtați, viața bisericii n-a mai fost perturbată și diversele ei proiecte s-au putut derula fără piedici. Văzând toate astea, am fost mult mai liniștită. M-am bucurat mult că am putut, în situația asta, să caut adevărul, să-mi identific la timp problemele și să-mi fac datoria.

Mai târziu, când m-am întâlnit cu Li Yan, m-a luat la zor, spunând: „Să nu te văd în fața ochilor! Toți spun acum că sunt o conducătoare falsă și tu le-ai zis asta! Te urăsc!” M-a supărat destul de mult s-o aud zicând asta, dar știam că tot ce raportasem superioarei ierarhice era real. Era o conducătoare falsă și trebuia expusă și raportată. Era în acord cu voia lui Dumnezeu. Dar de ce m-a durut așa s-o aud spunând că mă ura? Ulterior, am citit un pasaj din cuvintele lui Dumnezeu, care m-a făcut să înțeleg rădăcina problemei. Cuvintele lui Dumnezeu spun: „Deși s-ar putea ca oamenii să mănânce și să bea zilnic din cuvintele lui Dumnezeu și să se roage, să citească cuvintele lui Dumnezeu și să mediteze deseori la acestea, perspectivele, principiile și metodele fundamentale care stau la baza modului în care ei privesc oamenii și lucrurile, cum se comportă și cum gestionează chestiunile sunt încă în conformitate cu cultura tradițională. Prin urmare, efectul pe care cultura tradițională îl are asupra unei persoane este acela de-a o face în continuare subiectul manipulării, orchestrărilor și controlului acesteia în viața de zi cu zi. Este ca o umbră de care o persoană nu poate să scape și de care nu se poate elibera. De ce se întâmplă acest lucru? Deoarece oamenii nu pot descoperi, analiza sau expune diferitele idei și perspective pe care cultura tradițională și Satana le-au inculcat profund în mintea omului; ei nu pot recunoaște aceste lucruri, nu le pot vedea cum sunt de fapt, nu se pot răzvrăti împotriva lor și nu le pot abandona; ei nu pot să privească oamenii și lucrurile, să se comporte sau să gestioneze chestiunile în maniera în care Dumnezeu le spune oamenilor s-o facă sau în modul în care El îi învață și-i lămurește. În ce fel de situație neplăcută continuă să trăiască majoritatea oamenilor din această cauză? Într-una în care în inimile lor există o dorință adâncă de a privi oamenii și lucrurile, de a se comporta și de a gestiona lucrurile conform cuvintelor lui Dumnezeu, de a nu întoarce spatele voii lui Dumnezeu sau de a nu se împotrivi adevărului. Cu toate acestea, fără a se opune și în ciuda lor, încă interacționează cu oamenii, se comportă și gestionează lucrurile conform metodelor deprinse de la Satana. Chiar dacă oamenii au o inimă însetată după adevăr, doresc să aibă o dorință extraordinară pentru Dumnezeu, vor să privească oamenii și lucrurile, să se comporte și să gestioneze lucrurile conform cuvintelor lui Dumnezeu și să nu se împotrivească principiilor adevărului, situația ajunge întotdeauna să fie contrară propriilor dorințe. Chiar și după ce și-au dublat eforturile, rezultatul final tot nu este așa cum își doresc. Indiferent cum se luptă oamenii, cât de mult efort depun, cât de hotărâți sunt și cât își doresc să dobândească iubire pentru lucrurile pozitive, în cele din urmă, adevărul pe care sunt capabili să-l practice și principiile adevărului de care sunt capabili să se țină în viața reală sunt puține și la intervale mari de timp. Acesta este cel mai frustrant lucru din adâncul inimii oamenilor. Care o fi cauza acestui lucru? O parte a motivului nu este altul decât faptul că diferitele idei și perspective pe care cultura tradițională le predă oamenilor încă le domină inimile, le controlează cuvintele, acțiunile, ideile, metodele și modurile în care oamenii se comportă și se ocupă de lucruri. Prin urmare, recunoașterea culturii tradiționale, analizarea și expunerea acesteia, discernerea și observarea ei așa cum este de fapt și, în cele din urmă, abandonarea ei pentru totdeauna necesită parcurgerea unui proces. Acest lucru este foarte important; nu este ceva ce poți face sau nu, deoarece cultura tradițională domină deja în profunzime inimile oamenilor și chiar îi domină pe oameni în totalitate, astfel încât aceștia să nu se poată abține să nu întoarcă spatele adevărului în viața lor, în modul în care se comportă și modul în care gestionează lucrurile; astfel încât ei nu se pot abține să nu mai fie controlați și influențați de cultura tradițională, chiar până-n zilele noastre” (Cuvântul, Vol. 6: Despre urmărirea adevărului, „De ce trebuie să urmărim adevărul?”). Cântărind cuvintele lui Dumnezeu, am realizat că trăiam după valori ale culturii tradiționale și filosofii satanice precum: „Răsplătește stropul de bunătate cu un izvor de răsplată.” Luam ideile astea ca principii călăuzitoare. Credeam că trebuie să-i protejez și să-i răsplătesc pe cei care au fost amabili și-au făcut ceva pentru mine, indiferent dacă erau oameni buni sau răi, ori dacă se purtau sau nu după principiile adevărului. Chiar dacă făceau rău și perturbau lucrarea bisericii, eu trebuia să-i acopăr, altfel nu aveam conștiință și umanitate. Din cauză că eram constrânsă de aceste filosofii satanice, deși vedeam clar că Li Yan nu făcea lucrare practică și era o conducătoare falsă, am amânat s-o expun și s-o raportez fiindcă mă ajutase înainte. Mereu am vrut să-i mai dau o șansă și să fiu îngăduitoare, să fiu amabilă și iubitoare cu ea. N-am ținut cont dacă lucrarea bisericii și intrarea în viață a celorlalți au fost sau nu afectate. Toleram răul făcut de o conducătoare falsă și eram de partea Satanei, răzvrătindu-mă împotriva lui Dumnezeu. Am văzut că, în esență, aceste valori tradiționale erau toate minciuni și falsități cu care Satana înșală și corupe oamenii. Nu sunt principii după care să trăim. Să trăiesc după astfel de idei doar m-ar face tot mai ridicolă și absurdă. Aș gândi tot mai confuz, n-aș deosebi binele de rău și doar aș încălca adevărul și m-aș împotrivi lui Dumnezeu.

Am mai văzut un pasaj din cuvintele lui Dumnezeu: „Uneori, funcția conștiinței este constrânsă și influențată de emoții și, prin urmare, deciziile noastre intră în conflict cu principiile adevărului. Ca atare, putem vedea clar un lucru: faptul că funcția conștiinței este inferioară standardelor adevărului și că, uneori, a acționa după propria conștiință poate reprezenta o încălcare a adevărului. Dacă tu crezi în Dumnezeu, dar nu trăiești conform adevărului și, în schimb, acționezi după propria conștiință, poți realmente să faci rău și să te împotrivești lui Dumnezeu? Unele lucruri sunt, cu adevărat, fapte rele. În niciun caz nu poți să spui că a acționa după conștiință nu reprezintă niciodată o greșeală. Acest lucru arată că, dacă vrei să-L mulțumești pe Dumnezeu și să te conformezi voii Sale, doar să acționezi numai după propria conștiința nu va fi niciodată de ajuns. Trebuie să acționezi în conformitate cu adevărul pentru a îndeplini cerințele lui Dumnezeu” (Cuvântul, Vol. 6: Despre urmărirea adevărului, „Ce înseamnă să urmărești adevărul? (2)”). Da. Toți ar trebui să avem o conștiință, dar ea nu e adevărul și nu-l poate înlocui. Dacă acționăm doar după conștiința noastră, în loc să urmăm adevărul, probabil ne vom opune adevărului și ne vom împotrivi lui Dumnezeu. El ne cere să iubim ce iubește El și să urâm ce urăște El. Acesta e principiul de aplicat cu ceilalți. Dacă un frate sau o soră e căutător de adevăr, indiferent dacă a fost sau nu amabil cu mine, când întâmpină probleme, se cuvine să-l ajut cu drag. Dacă săvârșește fapte rele, ori dacă-i conducător fals, răufăcător sau antihrist, atunci, chiar dacă a fost binevoitor cu mine, ar trebui să-l tratez conform principiilor, să-l expun și să-l raportez. Deci, când Li Yan a perturbat lucrarea bisericii și n-a acceptat deloc adevărul, nereușind să se căiască și transforme, în ciuda părtășiei și ajutorului nostru, eu nu trebuia s-o apăr potrivit cu așa-zisa mea „conștiință”, ci s-o expun și s-o raportez conform principiilor. Nefăcând asta, doar le făceam rău celorlalți și afectam și lucrarea bisericii. Înțelegând asta, m-am luminat și-am simțit că am o cale de practică și principii pentru tratarea altora. Ulterior, Li Yan s-a supărat așa de tare din cauza suspendării, încât nu doar c-a urmărit averea și a lipsit de la adunări, ci chiar a răspândit negativitate printre ceilalți, continuând să perturbe și refuzând des s-accepte părtășia și criticile. Conform principiului, trebuia îndepărtată. De data aceea n-am mai încercat s-o apăr. În schimb, am ajutat conducătorii să adune evaluări despre ea de la ceilalți. Cu aprobarea a peste 80% dintre frați și surori, Li Yan a fost înlăturată din biserică.

Abia experimentând toate astea, am înțeles că a trăi după filosofia Satanei doar împiedică practicarea adevărului și poate chiar să întrerupă lucrarea bisericii. Numai cei care se poartă și văd lucrurile după cuvintele lui Dumnezeu au cu adevărat umanitate și pot să protejeze biserica și să facă voia lui Dumnezeu. Cuvintele Lui mi-au corectat convingerile greșite și m-au ajutat să înțeleg principiile pentru tratarea altora.