de Yang Fan, China

Când am început să practic medicina, m-am străduit să fiu amabilă și profesionistă. Tratam oamenii bine și dădeam diagnostice corecte. Curând, am câștigat încrederea tuturor celor din vecinătatea noastră. După câțiva ani, am descoperit că toți colegii mei își cumpăraseră mașini și case noi, dar familia mea încă locuia în vechea noastră căsuță, iar eu mergeam cu bicicleta. Fiii mei gemeni creșteau repede erau multe de plătit, dar eu nu aveam mulți bani. Când mă gândeam la banii noștri, nu puteam dormi, nici mânca. M-am întrebat: „Oare de ce eu abia o scot la capăt, iar ceilalți medici câștigă atât de mulți bani?”

Apoi, într-o zi, la o conferință a medicilor de la țară, discutam cu câțiva colegi, prieteni de-ai mei. I-am întrebat cum au reușit să facă atâția bani și au început să-mi spună. Unul dintre ei, doctorul Sun, a spus: „Autoritățile centrale au spus: «Nu contează dacă pisica e albă sau neagră, câtă vreme prinde șoareci.» Banii sunt totul în societatea de azi. A câștiga bani e o iscusință în sine. Dacă te-mpiedici de conștiință, vei fi săracă toată viața!” Celălalt, doctorul Li, a spus: „Dacă vrei să câștigi bani, trebuie să-ți păstrezi pacienții. În timp ce-i tratezi, dă-le niște hormoni. Îi va vindeca repede, iar pacienții rezistă bine. Vei avea o reputație bună, mai mulți pacienți și vei câștiga mai mulți bani.” Un alt medic, doctorul Jin, a spus: „Boli mici, leacuri mari. Dacă vine cineva cu tuse provocată de o răceală, tratamentul normal nu-ți va aduce bani și îți ia timp. Trateaz-o ca pe o pneumonie. Va funcționa, vei câștiga mai mulți bani, iar pacientul va fi și el mulțumit. Toți aveți de câștigat.” Fiecare avea metodele lui de a câștiga bani. M-am cam alarmat. Era bine ca medicii să câștige bani de pe urma pacienților așa, fără conștiință? Nu era un comportament cu adevărat josnic? Dar m-am gândit și la casele în care locuiau, la mașinile pe care le conduceau și la cât de încrezători erau toți când vorbeau, în vreme ce eu încă mergeam pe bicicletă și eram săracă. Dacă nu făceam cum au spus, cum aveam să câștig mai mult? Cum aveam să-i ofer familiei (mele) o viață bună? În plus, mi se părea că toți făceau la fel. Chiar dacă practicam medicina în mod etic, nu puteam schimba societatea. Și, având perspectiva mai multor bani, conștiința mea s-a estompat. Am hotărât să încerc metodele colegilor mei. Am tratat excesiv pacienții, vânzându-le medicamente în exces.

Într-o zi, un pacient a venit cu o durere de dinți. Avea gingivită. Ar fi putut fi tratată cu medicamente ieftine. Dar, văzând cât de tare suferea, m-am gândit la ce spusese doctorul Jin: „Boli mici, leacuri mari.” Așadar, i-am prescris medicație occidentală și chineză, plus injecții intramusculare. M-am temut că va refuza atâtea medicamente, așa că i-am spus cu compasiune prefăcută: „Sunt multe, dar vor trata cauza simptomelor tale.” Pacientul a strâns din dinți și a aprobat, apoi a plătit și a plecat, fără un cuvânt. Văzându-l că pleacă, neliniștea mea a început să dispară treptat. Făcusem mai mulți bani decât de obicei și, deși m-am simțit vinovată, sentimentul a dispărut curând. Într-o altă zi, o mamă a venit cu fiul ei de 5 ani. Acesta răcise și tușea, deci avea nevoie doar de câteva zile de medicație ieftină. Dar apoi, mi-am amintit că acest tratament nu-mi va aduce bani. Așadar, i-am spus mamei copilului: „Fiul dumneavoastră are traheită. Îi trebuie perfuzii, altfel va face pneumonie.” A fost șocată, dar avea încredere totală în tot ce îi spuneam și i-am prescris fiului ei perfuzii pentru patru zile. Când au ieșit din spital, am primit de câteva ori mai mulți bani decât de obicei. M-am simțit vinovată, dar iar m-am gândit la ce spuseseră ceilalți medici: „Conștiința nu ne plătește facturile, nici mâncarea. Dacă asculți de ea, vei fi mereu săracă.” Când m-am gândit la ce îmi spuseseră, vina mi-a dispărut. Uneori, oamenii mint ca să câștige bani, ca să supraviețuiască în această societate. Nu aveam de ales.

Ulterior, a venit la mine o pacientă cu bronșită cronică. Trebuia doar să continue să ia câteva medicamente simple. Dar, desigur, asta nu mi-ar fi adus niciun ban. Așa că i-am spus: „Îți trebuie injecții intravenoase, altfel poți face emfizem, care poate să provoace boli de inimă.” Încurajată de mine, a făcut bucuroasă injecțiile timp de șapte zile. Îmi amintesc că în ultima zi de tratament, m-a luat de mână și a spus: „Mulțumesc, doamnă doctor. Mă simt mult mai bine după acest tratament. Dacă aș fi făcut emfizem sau vreo boală de inimă, aș fi suferit mult.” Vorbele ei mi-au atins conștiința și m-am făcut roșie ca racul. Dar, din nou, m-am gândit: „În această societate, cine nu minte sau nu înșală? A câștiga bani e o iscusință în sine.” Gândindu-mă la asta, disconfortul și îngrijorările mele au început să se evapore. În acest fel, m-am afundat tot mai tare în noroi, în goana mea după bani. După câțiva ani, câștigasem mult. Aveam o casă mai mare, copiii mei erau căsătoriți și viața era bună. Dar mă simțeam deseori mâhnită și vinovată. Nu eram împăcată. Eram într-o stare continuă de neliniște. Îmi făceam griji că cineva aflase ce făceam și că le va spune tuturor, fără știrea mea. Mi-a fost greu să suport acest gând.

Într-o zi, o soră din satul nostru mi-a propovăduit Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu Atotputernic și-am început să citesc des cuvintele lui Dumnezeu. Odată, la o adunare, am citit un fragment din cuvintele lui Dumnezeu despre cinste. „S-ar cuveni să știți că lui Dumnezeu Îi place omul cinstit. În esență, Dumnezeu este onest și, astfel, puteți avea mereu încredere în cuvintele Sale; în plus, acțiunile Lui sunt fără cusur și mai presus de orice îndoială, și de aceea lui Dumnezeu Îi plac cei care sunt absolut cinstiți cu El. Sinceritatea înseamnă să vă dăruiți inima lui Dumnezeu, să fiți sinceri cu El în privința tuturor lucrurilor, să fiți deschiși cu El în toate lucrurile, să nu ascundeți niciodată faptele, să nu încercați să-i înșelați pe cei superiori și pe cei inferiori vouă și niciodată să nu faceți lucruri doar ca să intrați în grațiile lui Dumnezeu. Pe scurt, să fiți cinstiți înseamnă să fiți puri în acțiunile și cuvintele voastre și să nu înșelați nici pe Dumnezeu, nici pe om. Ceea ce spun este foarte simplu, dar pentru voi este de două ori mai dificil. Mulți ar prefera să fie condamnați la iad decât să vorbească și să acționeze sincer. Nu e de mirare că am alt tratament pregătit pentru cei care sunt necinstiți. […] Care va fi soarta cuiva la sfârșit depinde de faptul dacă acea persoană are o inimă cinstită și sângerie și dacă are un suflet pur. Dacă tu ești un om foarte necinstit, care are o inimă plină de răutate și un suflet necurat, atunci fii sigur că vei sfârși în locul unde omul este pedepsit, așa cum este scris în consemnarea sorții tale. Dacă tu pretinzi că ești foarte cinstit și, totuși, nu reușești niciodată să acționezi în conformitate cu adevărul sau să rostești o vorbă adevărată, atunci tot mai aștepți ca Dumnezeu să te răsplătească? Tu încă mai speri ca Dumnezeu să te considere lumina ochilor Lui? Nu este acesta un mod absurd de gândire? Tu Îl înșeli pe Dumnezeu în toate lucrurile, deci cum poate casa lui Dumnezeu să găzduiască pe unul ca tine, ale cărui mâini sunt necurate?” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Trei avertismente”). Citind cuvintele lui Dumnezeu, am înțeles că esența Lui este credincioasă și Îi plac oamenii cinstiți. Dumnezeu ne cere să fim sinceri cu El, în tot ce spunem și facem. În public sau în privat, trebuie să acceptăm scrutarea Lui și să nu-L mințim nici pe El, nici pe alții. Trebuie să fim cinstiți și demni de încredere. Doar așa putem fi mântuiți și intra în Împărăția Lui. Gândindu-mă la ce ne cere Dumnezeu, mi-am dat seama că, în calitatea de medic, nu mă gândisem la cum să-mi vindec pacienții sau să le ușurez suferința, ci la cum aș putea câștiga mai mulți bani pentru mine. Îi storsesem pe oameni de bani când trebuia să îi vindec. Le-am exploatat fricile, pretinzând că niște afecțiuni banale erau grave și folosindu-mă de asta pentru a vinde medicamente scumpe. Îi făcusem să-și risipească banii, iar ei mi-au mulțumit. A fost un comportament abject și rușinos! Chiar dacă trăisem confortabil făcând asta, eram tot timpul paranoică, tensionată și nu mă puteam relaxa. Mă comportasem fără pic de conștiință. Cuvintele lui Dumnezeu mi-au arătat că El îi disprețuiește pe cei care mint și înșală și că aceștia nu vor avea un sfârșit bun. Doar oamenii cinstiți pot primi slava și mântuirea Lui. Din acel moment, am vrut să fiu cinstită. Am decis că nu voi mai înșela pe nimeni, niciodată, că nu voi mai trata excesiv pacienții. Am vrut să practic medicina onorabil ți cinstit.

După o vreme, mi-am dat seama că de când nu îmi mai înșelasem și tratasem excesiv pacienții, venitul meu era mult mai mic. Pe atunci, performanța spitalului era reflectată de vânzările de medicamente. Într-o zi, am fost la o ședință despre evaluarea performanței. Președintele m-au acuzat că trag spitalul în jos și ne-a dat jos plăcuța cu „practică clinică avansată”. De asemenea, spitalul începuse să dea stimulente personalului. În fiecare lună, dacă un medic își depășea norma lunară de vânzări de medicamente, 50% din venitul în plus îi era dat sub formă de comision. Am calculat că dacă aș relua tratarea excesivă a pacienților, aș ajunge să fac în plus peste 4000 de yuani lunar, ceea ce însemna 50.000 de yuani în plus, pe an. Dar dacă n-aș relua tratarea excesivă a pacienților, n-aș atinge niciodată norma pe care ne-au stabilit-o și aș pierde foarte mulți bani. Cu cât mă gândeam mai mult la asta, cu atât simțeam că era imposibil să fii cinstit în meseria mea. Trebuia să înșel oamenii ca să câștig. Astfel, din nou, n-am respectat ceea ce-mi cerea Dumnezeu. Mi-am ignorat conștiința și m-am întors la vechile obiceiuri.

Într-o zi, un cuplu căsătorit a venit la mine cu fiul lor. Acesta răcise și făcuse o infecție respiratorie care putea fi tratată cu câteva medicamente. Prefăcându-mă îngrijorată, mi-am scos stetoscopul și am auscultat pieptul și spatele copilului. După această consultație de formă, le-am spus părinților cu asprime: „Copilul are pneumonie infantilă. S-a extins deja. Trebuia să veniți mai repede. Încă o zi și ar fi avut probleme grave. Din fericire, încă avem timp. Îi vom da perfuzii câteva zile și-și va reveni.” Astfel, am reînceput să-mi storc pacienții de bani. Intenționat, am făcut ca boala să pară mai gravă. Mai târziu, mi-am reproșat asta. Mă temeam că va fi dat în vileag ceea ce făcusem, așa că eram zilnic foarte tensionată. Uneori, îmi spuneam că e ultima dată și apoi mă opresc. Dar n-am putut rezista tentației banilor și nu m-am putut opri să nu mai fac aceste păcate. Viața mea a devenit o luptă. Știam că Dumnezeu ne cere să fim cinstiți, dar nu mă puteam controla sau opri din a-mi înșela pacienții.

Mai târziu, am citit un fragment din cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic: „Născut pe un pământ atât de murdar, omul a fost grav influențat de societate, a fost influențat de etici feudale și educat la «instituții de învățământ superior». Gândirea înapoiată, moralitatea coruptă, perspectiva plină de răutate asupra vieții, filosofia josnică de viață, existența aceasta fără nicio valoare, stilul de viață și obiceiurile depravate – toate aceste lucruri au pătruns adânc în inima omului și i-au subminat și atacat grav conștiința. Drept rezultat, omul este și mai departe de Dumnezeu și I se împotrivește Lui mai mult ca niciodată. Firea omului devine mai vicioasă pe zi ce trece și nu există nicio singură persoană care va renunța de bunăvoie la ceva pentru Dumnezeu, nicio singură persoană care Îl va asculta de bunăvoie pe Dumnezeu și, mai mult chiar, nicio singură persoană care va căuta de bunăvoie arătarea lui Dumnezeu. În schimb, sub domeniul Satanei, omul nu face altceva decât să caute plăcere, să se dedea corupției trupului în ținutul noroiului. Chiar și atunci când aud adevărul, cei care trăiesc în întuneric nu se gândesc la cum să îl pună în practică, nici nu sunt înclinați să Îl caute pe Dumnezeu, chiar dacă I-au văzut arătarea. Cum ar putea o omenire atât de depravată să aibă vreo șansă la mântuire? Cum ar putea o omenire atât de decăzută să trăiască în lumină?” „După câteva mii de ani de corupție, omul este insensibil și stupid; a devenit un demon care I se împotrivește lui Dumnezeu, în măsura în care răzvrătirea omului față de Dumnezeu a fost documentată în cărțile de istorie și nici măcar omul însuși nu este capabil să dea socoteală pentru comportamentul lui răzvrătit – căci omul a fost profund corupt de Satana și a fost dus pe cărări greșite de Satana, astfel încât nu știe unde să se întoarcă. Chiar și astăzi, omul tot Îl trădează pe Dumnezeu: când omul Îl vede pe Dumnezeu, Îl trădează și, când nu Îl poate vedea, chiar și atunci Îl trădează. Sunt chiar unii care, după ce au fost martori la blestemele și mânia lui Dumnezeu, tot Îl trădează. Deci, spun că rațiunea omului și-a pierdut funcția originală, iar conștiința omului, de asemenea, și-a pierdut funcția originală” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „A avea o fire neschimbată înseamnă a fi în vrăjmășie cu Dumnezeu”). Cuvintele lui Dumnezeu mi-au dezvăluit că societatea în care trăim și educația pe care am primit-o au fost corupte de Satana. „Nu există avere fără viclenie”, „Mai întâi sunt banii”, și „Fiecare om pentru el însuși și diavolul îl ia pe cel mai din spate” – aceste filosofii vin toate de la Satana. Influențați și otrăviți de aceste viziuni, valorile noastre sunt distorsionate. Punem banii mai presus de orice. Renunțăm la conștiință și moralitate pentru a ne spori beneficiile. Mințim și înșelăm, devenind tot mai egoiști, înșelători, lacomi și răi, pierzându-ne tot mai mult umanitatea. Datoria unui medic e să vindece și să practice etica medicală. E ideea de bază a conștiinței umane. Dar, seduși de bani, mulți își tratează pacienții excesiv și prescriu prea multe medicamente, păcălindu-i chiar și să ia hormoni. Chiar dacă ei nu văd pericolul la început, în timp, prea multe medicamente și tratamentul hormonal vor afecta grav organismul. Toxinele din medicamente se adună în corpul pacientului și deseori cauzează boli cronice. E o formă de ucidere lentă. Acest gând mă speria tot mai tare. M-am gândit la tinerețe, când am decis să fiu medic. La început, voisem să ajut oamenii de rând. Dar aceste viziuni satanice: „Fiecare om pentru el însuși și diavolul îl ia pe cel mai din spate”, „Mai întâi sunt banii” și „Nu contează dacă pisica e albă sau neagră, câtă vreme prinde șoareci” au început să mă controleze și, treptat, mi-am pierdut conștiința și rațiunea. Am făcut din boli de 3 zile unele de cinci zile, doar pentru a face bani. Dacă o boală se putea trata cu 5 bănuți, eu o tratam cu 10. Satana mă corupsese în așa măsură încât îmi pierdusem conștiința și rațiunea. Firea mea a devenit tot mai stricată. Eram un lup deghizat în oaie, căruia îi păsa mai mult de bani decât de conștiință. După ce-am acceptat lucrarea lui Dumnezeu, am știut că El ne cere să fim cinstiți. Dar tot n-am rezistat atracției banilor, a câștigului personal și, din nou, am început să-mi înșel pacienții. Am văzut cum otrăvurile Satanei deveniseră parte din propria mea natură. Dacă nu erau judecata cuvintelor lui Dumnezeu să mă îndrume spre a vedea disprețul și pericolul minciunilor mele, aș fi continuat să trăiesc ca o impostoare. Aș fi trăit toată viața cu neliniște și remușcări și aș fi mers în iad drept pedeapsă pentru comportamentul meu rău. În sfârșit, am înțeles cât de important e că Dumnezeu ne cere să fim cinstiți. A fi cinstit și a face fapte cinstite ne dă integritate și demnitate. Era singura cale de-a primi slava lui Dumnezeu și de-a avea sufletul împăcat. Odată ce am înțeles voia lui Dumnezeu, m-am rugat Lui, dispusă s-o iau de la capăt, să mă lepăd de mine, să practic adevărul și să fiu (o persoană) cinstită.

Într-o zi, un pacient dintr-un alt sat a venit la mine. După o consultație atentă, am stabilit că are un ulcer varicos la picior. Da. E persistentă și greu de tratat. Dar am știut un tratament secret care l-ar fi făcut să dispară, cu bani puțini. Pacientul mi-a spus că fusese la medici de la oraș și la câțiva vraci și cheltuise mii de yuani în zadar. Auzind asta, am început să mă gândesc: „A cheltuit deja peste 1000 de yuani. Dacă i-aș cere câteva sute (pentru tratament), n-ar fi atât de rău, nu? Ar fi păcat să-mi scape această de ocazie.” În timp ce mă gândeam la asta, mi-a tresărit inima. „E ultimă persoană pe care o înșel, după care voi fi cinstită.” Dar, în timp ce mă pregăteam să-i dau rețeta, m-am gândit la decizia pe care o luasem înaintea lui Dumnezeu. Am început să mă rog: „Dumnezeule, încă simt dorința de a minți. Știu că n-ar trebui să-mi tot încalc promisiunea și să Te dezamăgesc. Dumnezeule, ajută-mă să renunț la interesele personale și să fiu cinstită.” Mi-am amintit de un fragment din cuvintele lui Dumnezeu: „Oamenii care cred cu adevărat în Dumnezeu Îl au mereu în inima lor și-nlăuntrul lor poartă întotdeauna o inimă care Îl slăvește și Îl iubește pe Dumnezeu. Cei care cred în Dumnezeu ar trebui să facă lucrurile cu prudență și precauție și tot ceea ce fac ei ar trebui să fie potrivit cerințelor Lui și să-I poată mulțumi inima. Nu ar trebui să fie încăpățânați, făcând orice le place; aceasta nu se potrivește unui caracter evlavios” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Un avertisment pentru cei care nu practică adevărul”). Acest fragment mi-a arătat că adevărații credincioși Îl venerează pe Dumnezeu în inima lor, sunt cinstiți și de încredere. Fac lucrurile deschis, acceptând scrutarea lui Dumnezeu și nu îi înșală pe ceilalți. Fac totul cu decență sfântă și se comportă cum cere Dumnezeu. Nu-L dezonorează, nu se răzvrătesc, nu fac lucruri disprețuite de El. Am devenit conștientă că Satana folosea banii ca să mă vrăjească și corupă încă o dată, ca să mă facă să persist în minciunile mele (rele). Dar știam că nu mai pot să mă răzvrătesc și să-ncalc cerințele lui Dumnezeu. Am fost foarte recunoscătoare pentru îndrumarea cuvintelor Lui, și m-am rugat din nou: „Dumnezeule! Mi-ai trimis acest pacient azi ca să mă testezi. Înainte, am mințit și înșelat pentru bani și-am trăit asemănarea Satanei. Dar începând de azi, vreau să fiu cinstită, ca să Te mulțumesc și să-l umilesc pe Satana.” După ce m-am rugat, i-am spus sincer pacientului: „Deși e o boală greu de tratat, pot să-ți prescriu ceva care te va vindeca sigur și costă doar 30 de cenți.” Dacă s-ar fi întâmplat înainte și ar fi trebuit să vând acest tratament, aș fi cerut o sumă mult mai mare. Dar acum, cuvintele lui Dumnezeu mi-au dat încrederea să practic adevărul, să fiu o persoană cinstită și integră. Nu mai aveam să înșel oameni cu banii. În acea zi, când pacientul a plecat cu medicamentul, am fost foarte fericită și împăcată în sufletul meu.

După 10 zile, pacientul s-a întors și mi-a spus cu recunoștință: „Fusesem peste tot cu boala asta, dar n-am avut noroc. Nici n-am folosit tot medicamentul și rana s-a vindecat! E un tratament miraculos! Vă mulțumesc din suflet! Le voi spune tuturor despre dumneavoastră. Nu numai că sunteți foarte pricepută, dar aveți și prețuri accesibile.” Când am auzit cuvintele lui de mulțumire, am știut că această mică schimbare din mine se datora faptului că fusesem îndrumată de cuvintele lui Dumnezeu.

Mi-am amintit cum obișnuiam să gândesc: „Mai întâi sunt banii”, „Nu există avere fără viclenie” și „Fiecare om pentru el însuși și diavolul îl ia pe cel mai din spate.” Înrobită de aceste otrăvuri, mi-am pierdut conștiința, integritatea și morala. Am devenit haină la suflet. Cuvintele și mântuirea lui Dumnezeu mi-au redat conștiința și rațiunea și m-au ajutat să-mi regăsesc principiile. De atunci încolo, am tratat conștiincios fiecare pacient. Le-am dat numai ce aveau nevoie și am fost sinceră în legătură cu afecțiunea lor. Mi-am menținut standardul de cinste și, desigur, am văzut binecuvântările lui Dumnezeu. M-am simțit motivată, împăcată și liniștită. De asemenea, pacienții pe care i-am tratat le-au spus celorlalți despre experiența avută cu mine. Oameni din toate satele învecinate au vrut să îi tratez. Am simțit că doar spunând adevărul și fiind cinstiți suntem adevărate ființe umane. A respinge minciunile și a spune adevărul a fost primul pas spre a fi o persoană cinstită, dar știu că mai am până să fac totul bine și să trăiesc după cerințele lui Dumnezeu.