Despre o viață spirituală normală
Credința în Dumnezeu necesită o viață spirituală normală, care este baza experimentării cuvintelor lui Dumnezeu și a pătrunderii în realitate. Este oare practica voastră actuală de rugăciuni, de apropiere de Dumnezeu, de cântare a imnurilor, de laudă, de meditație și de cugetare la cuvintele lui Dumnezeu o „viață spirituală normală”? Se pare că niciunul dintre voi nu știe. O viață spirituală normală nu se limitează la astfel de practici precum rugăciunea, cântarea imnurilor, participarea la viața bisericii și mâncatul și băutul cuvintelor lui Dumnezeu. Mai degrabă, ea implică trăirea unei vieți spirituale noi și pline de entuziasm. Ceea ce contează nu este modul în care practicați, ci rodul practicii voastre. Majoritatea oamenilor consideră că o viață spirituală normală implică neapărat rugăciunea, cântarea imnurilor, mâncatul și băutul cuvintelor lui Dumnezeu sau cugetarea la cuvintele Sale, indiferent dacă aceste practici chiar au efect sau conduc la înțelegere adevărată. Acești oameni se concentrează pe respectarea procedurilor superficiale fără să se gândească la rezultatele lor; ei sunt oameni care trăiesc în ritualuri religioase, nu oameni care trăiesc în interiorul bisericii, și cu atât mai puțin oameni ai Împărăției. Rugăciunile lor, cântarea imnurilor și mâncatul și băutul cuvintelor lui Dumnezeu sunt doar reguli pe care le urmează, din constrângere și pentru a ține pasul cu tendințele, nu din voință proprie și din inimă. Oricât de mult s-ar ruga și ar cânta acești oameni, eforturile lor nu vor da roade, pentru că ceea ce practică sunt doar regulile și ritualurile religiei; ei nu practică de fapt cuvintele lui Dumnezeu. Aceștia se concentrează numai pe a face caz din modul în care practică și tratează cuvintele lui Dumnezeu ca pe niște reguli de urmat. Acești oameni nu pun cuvintele lui Dumnezeu în practică; ei nu fac decât să-și satisfacă trupul și fac spectacol ca să fie văzuți de alții. Toate aceste reguli și ritualuri religioase au fost create de oameni; nu vin de la Dumnezeu. Dumnezeu nu respectă reguli și nici nu este supus vreunei legi. În schimb, El face lucruri noi în fiecare zi, realizând o lucrare practică. La fel ca membrii Bisericii Patriotice, care se limitează la practici precum participarea în fiecare zi la slujbele de dimineață, oferirea rugăciunilor de seară și a rugăciunilor de recunoștință înainte de masă și aducând mulțumiri în toate cele – oricât de multe ar face și oricât de mult timp, nu vor avea lucrarea Duhului Sfânt. Când oamenii trăiesc în mijlocul regulilor și au inima fixată pe metode de practică, Duhul Sfânt nu poate lucra, deoarece inima lor este ocupată de reguli și noțiuni umane. Astfel, Dumnezeu nu este în măsură să intervină și să lucreze asupra lor și ei pot continua să trăiască doar sub controlul legilor. Astfel de oameni sunt pentru totdeauna incapabili să primească lauda lui Dumnezeu.
O viață spirituală normală este o viață trăită înaintea lui Dumnezeu. Atunci când se roagă, inima se poate liniști în fața lui Dumnezeu și, prin rugăciune, putem căuta luminarea Duhului Sfânt, putem cunoaște cuvintele lui Dumnezeu și înțelege intențiile lui Dumnezeu. Mâncând și bând din cuvintele Lui, oamenii pot dobândi o înțelegere mai clară și mai detaliată a lucrării actuale a lui Dumnezeu. De asemenea, pot dobândi o nouă cale de practică și nu se vor agăța de cele vechi; tot ceea ce practică va fi pentru a realiza creșterea în viață. În ceea ce privește rugăciunea, aceasta nu înseamnă să rostești câteva cuvinte cu sunet plăcut sau să verși lacrimi în fața lui Dumnezeu pentru a arăta cât de îndatorat Îi ești; mai degrabă, scopul său este antrenarea în folosirea spiritului, permițându-ne să ne liniștim inima înaintea lui Dumnezeu, să ne instruim pe noi înșine pentru a căuta îndrumare din cuvintele lui Dumnezeu în toate chestiunile, astfel încât inima să ne poată fi atrasă de o nouă lumină în fiecare zi și astfel încât să nu fim negativi sau leneși și să putem păși pe calea cea dreaptă a punerii în practică a cuvintelor lui Dumnezeu. Majoritatea oamenilor se concentrează în zilele noastre pe metode de practică, însă nu o fac pentru a urmări adevărul și a obține creșterea în viață. Aici au luat-o pe un drum greșit. Există, de asemenea, oameni capabili să accepte lumina nouă, dar metodele lor de practică nu se schimbă. Ei își aduc vechile noțiuni religioase în timp ce caută să înțeleagă cuvintele lui Dumnezeu de astăzi, așa că ceea ce primesc este tot doctrină colorată de noțiuni religioase; ei nu acceptă pur și simplu lumina de astăzi. Drept urmare, practicile lor sunt alterate; sunt aceleași practici vechi în ambalaje noi. Oricât de bine ar practica, sunt niște ipocriți. Dumnezeu îi conduce pe oameni să facă lucruri noi în fiecare zi, cerând ca în fiecare zi să capete o nouă perspectivă și înțelegere și să nu fie de modă veche și repetitivi. Dacă crezi în Dumnezeu de mulți ani, totuși metodele tale de practică nu s-au schimbat deloc și dacă ești încă zelos și ocupat cu problemele externe, dar nu ai o inimă liniștită pe care să o aduci înaintea lui Dumnezeu pentru a te bucura de cuvintele Lui, atunci nu vei obține nimic. Când vine vorba de a accepta noua lucrare a lui Dumnezeu, dacă nu-ți schimbi planurile, dacă nu practici într-un nou mod și nu urmărești o înțelegere nouă, ci te agăți de cea veche și accepți doar puțină lumină nouă, fără a schimba modul în care practici, atunci oamenii ca tine se află în acest curent numai cu numele; în realitate, ei sunt farisei religioși în afara curentului Duhului Sfânt.
Pentru a trăi o viață spirituală normală, trebuie să putem accepta zi de zi lumină nouă și să urmărim o înțelegere adevărată a cuvintelor lui Dumnezeu. Trebuie să vedem adevărul în mod clar, să găsim o cale de practică în toate problemele, să descoperim noi întrebări citind cuvintele lui Dumnezeu în fiecare zi și să înțelegem propriile neajunsuri, astfel încât să putem avea o inimă doritoare și căutătoare care ne mișcă întreaga ființă și astfel încât să putem fi liniștiți în fața lui Dumnezeu în orice moment, temându-ne profund să nu rămânem în urmă. O persoană cu o astfel de inimă doritoare și căutătoare, care este dispusă să obțină continuu pătrunderea, este pe drumul cel bun al vieții spirituale. Cei care sunt mișcați de Duhul Sfânt, care doresc să facă mai bine, care sunt dispuși să urmărească să fie desăvârșiți de Dumnezeu, care tânjesc după o înțelegere mai profundă a cuvintelor lui Dumnezeu, care nu urmăresc supranaturalul, ci mai degrabă plătesc un preț real, cei care cu adevărat arată considerație față de intențiile lui Dumnezeu, care ating de fapt pătrunderea, astfel încât experiențele lor să fie mai veritabile și mai reale, care nu urmăresc cuvinte și doctrine goale și nu urmăresc să simtă supranaturalul, care nu se închină la nicio mare personalitate – aceștia sunt cei care au pătruns într-o viață spirituală normală. Tot ceea ce fac este menit să obțină în continuare creștere în viața lor și să aibă un spirit proaspăt și plin de viață și sunt întotdeauna capabili să obțină pătrunderea în mod activ. Fără să-și dea seama, ei ajung să înțeleagă adevărul și să pătrundă în realitate. Cei cu vieți spirituale normale găsesc în fiecare zi eliberarea și libertatea spiritului și pot practica cuvântul lui Dumnezeu într-un mod liber, spre satisfacția Lui. Pentru acești oameni, rugăciunea nu este o formalitate sau o procedură; în fiecare zi, ei sunt capabili să țină pasul cu lumina nouă. De exemplu, oamenii se antrenează pentru a-și liniști inima înaintea lui Dumnezeu, iar inimile lor pot fi cu adevărat liniștite în fața lui Dumnezeu și nu pot fi tulburați de nimeni. Nicio persoană, niciun eveniment sau lucru nu le poate restrânge viața spirituală normală. O astfel de pregătire este destinată să dea rezultate; nu este menită să îi facă pe oameni să respecte reguli. Această practică nu se referă la respectarea regulilor, ci la promovarea creșterii în viață a oamenilor. Dacă vezi această practică doar ca pe niște reguli de urmat, viața nu ți se va schimba niciodată. Poți fi angajat în aceeași practică, la fel ca alții, dar în timp ce ei sunt în cele din urmă capabili să țină pasul cu lucrarea Duhului Sfânt, tu ești eliminat din curentul Duhului Sfânt. Nu te păcălești pe tine însuți? Scopul acestor cuvinte este de a le permite oamenilor să-și liniștească inima în fața lui Dumnezeu, să-și întoarcă inima spre El, astfel încât lucrarea lui Dumnezeu asupra lor să fie fără piedici și să poată da roade. Numai atunci oamenii pot fi în acord cu intențiile lui Dumnezeu.