Când oamenii cred în Dumnezeu, Îl iubesc și-L mulțumesc, ei ating Duhul lui Dumnezeu cu inimile lor și obțin astfel mulțumirea Lui, își folosesc inimile pentru a fi în legătură cu ale lui Dumnezeu cuvinte și sunt astfel mișcați de Duhul Lui. Dacă dorești să trăiești o viață spirituală normală și să stabilești o relație normală cu Dumnezeu, atunci trebuie mai întâi să-ți dăruiești inima Lui. Doar după ce ți-ai liniștit inima în fața Lui și ți-ai revărsat-o pe deplin întru Dumnezeu, vei fi capabil să clădești treptat o viață spirituală normală. Dacă, în credința lor în Dumnezeu, oamenii nu-și dăruiesc inimile lui Dumnezeu, dacă inimile lor nu sunt cu El și ei nu tratează povara Lui ca pe propria lor povară, atunci tot ceea ce fac este un act de înșelăciune față de Dumnezeu, un act tipic persoanelor religioase, și asta nu va primi lauda lui Dumnezeu. Dumnezeu nu poate câștiga nimic de la acest tip de persoană; acestea pot servi doar ca un contrast în lucrarea Lui. Acești oameni sunt ca niște decoruri în casa lui Dumnezeu, sunt substituenți și rebuturi, iar Dumnezeu nu Se folosește de ei. Nu doar că nu există nicio șansă ca Duhul Sfânt să lucreze în ei, ci nu există nicio valoare în a-i desăvârși. Acest tip de persoană este un adevărat cadavru viu. Nicio parte din ei nu poate fi folosită de Duhul Sfânt ‒ au fost cu totul dominați de Satana și profund corupți de el. Dumnezeu îi va alunga pe acești oameni. Azi, când folosește oamenii, Duhul Sfânt nu doar că întrebuințează acele părți dezirabile din ei pentru a înfăptui lucruri ‒ El și desăvârșește și schimbă părțile din ei care sunt de nedorit. Dacă ești capabil să-ți dăruiești inima lui Dumnezeu și să o liniștești înaintea Lui, atunci vei avea ocazia și calificările pentru a fi folosit de către Duhul Sfânt și a primi luminarea și iluminarea Lui. Chiar mai mult decât atât, vei avea posibilitatea ca Duhul Sfânt să-ți remedieze neajunsurile. Atunci când îți dai inima lui Dumnezeu, dintr-o perspectivă pozitivă, vei putea dobândi o pătrundere mai profundă și vei putea atinge un nivel mai înalt de înțelegere. Dintr-o perspectivă negativă, vei avea o cunoaștere mai extinsă a propriilor lacune și neajunsuri și vei tânji și vei căuta mai mult să mulțumești voia lui Dumnezeu. În plus, nu vei fi pasiv, vei putea să pătrunzi activ. Asta arată că ești o persoană corectă. Presupunând că inima ta reușește să se liniștească în fața lui Dumnezeu, atunci a primi sau nu lauda Duhului Sfânt și a-L mulțumi sau nu pe Dumnezeu depinde în mod crucial de capacitatea ta de a pătrunde activ. Când Duhul Sfânt luminează oameni și îi folosește, nu îi face niciodată negativi, îi face întotdeauna să progreseze activ. Iar când face acest lucru, oamenii încă au slăbiciunile lor, dar nu trăiesc conduși de ele. Ei nu amână progresul vieții lor și continuă să caute să mulțumească voia lui Dumnezeu. Acesta este un standard. Dacă îl poți atinge, asta dovedește că ai obținut prezența Duhului Sfânt. Dacă o persoană este mereu negativă și, chiar și după ce a primit luminare și a ajuns să se cunoască pe sine, rămâne negativă și pasivă și este incapabilă să se ridice și să lucreze cu Dumnezeu, atunci ea doar a primit harul lui Dumnezeu, iar Duhul Sfânt nu este cu ea. Negativitatea ei înseamnă că inima nu-i este întoarsă spre Dumnezeu, iar spiritul ei nu a fost mișcat de Duhul lui Dumnezeu. Acest lucru ar trebui înțeles de către toți.

Prin experiență, se poate vedea că a-și liniști inima înaintea lui Dumnezeu este de cea mai mare importanță. Are legătură cu chestiuni care privesc viețile spirituale ale oamenilor și progresul lor în viață. Urmărirea adevărului și a schimbării firii tale va da numai roade dacă inima ta este linșitită înaintea lui Dumnezeu. Acest lucru se datorează faptului că vii înaintea Lui purtând o povară, că simți mereu că ai lipsuri în atâtea privințe, că există multe adevăruri pe care ai nevoie să le știi, că există multă realitate pe care ai nevoie să o experimentezi și că ar trebui să respecți voia lui Dumnezeu. Aceste lucruri sunt mereu în mintea ta, simți că parcă te-ar apăsa cu o forță ce te lasă incapabil să respiri și, astfel, îți simți inima grea (deși nu ești într-o stare negativă). Numai o astfel de persoană este calificată să accepte luminarea cuvintelor lui Dumnezeu și să fie mișcată de Duhul lui Dumnezeu. Datorită poverii ei, datorită faptului că inima îi este grea și, se poate spune, datorită prețului pe care l-a plătit și a suferinței pe care a îndurat-o în fața lui Dumnezeu, ea primește luminarea și iluminarea Lui. Pentru că Dumnezeu nu acordă nimănui un tratament special. El este mereu corect în felul în care îi tratează pe oameni, dar, de asemenea, El nu dă oamenilor vreun lucru în mod arbitrar și necondiționat. Acesta este un aspect al firii Sale drepte. În viața adevărată, majoritatea oamenilor încă nu au atins acest tărâm. În cel mai bun caz, inimile lor încă trebuie să se întoarcă întru totul către Dumnezeu, așadar, încă nu a existat nicio schimbare majoră în firea vieții lor. Asta pentru că ei doar trăiesc în harul lui Dumnezeu și încă nu au dobândit lucrarea Duhului Sfânt. Criteriile pe care trebuie să le îndeplinească oamenii pentru a fi folosiți de către Dumnezeu sunt după cum urmează: inimile lor trebuie să fie întoarse către Dumnezeu, ei trebuie să poarte povara cuvintelor Lui, să aibă inimi pline de ardoare și să fie hotărâți să caute adevărul. Doar acești oameni pot să obțină lucrarea Duhului Sfânt și să câștige frecvent luminarea și iluminarea Lui. Din afară, oamenii pe care îi folosește Dumnezeu par să fie lipsiți de rațiune și de relații normale cu alții, dar se exprimă atent, cuviincios și sunt întotdeauna capabili să-și păstreze inima liniștită în fața lui Dumnezeu. Acesta este exact felul de persoană care e vrednică să fie folosită de Duhul Sfânt. Acești oameni „fără rațiune” despre care vorbește Dumnezeu par să fie lipsiți de relații normale cu ceilalți și nu le pasă de iubirea exterioară sau de practicile exterioare, dar, atunci când au părtășie despre chestiuni spirituale, sunt capabili să-și deschidă inimile și să asigure altruist celorlalți iluminarea și luminarea pe care au obținut-o din experiențele lor reale înaintea lui Dumnezeu. Așa își exprimă ei iubirea pentru Dumnezeu și mulțumesc voia Lui. Atunci când alții îi ponegresc și îi ridiculizează, ei evită să fie influențați de persoane, chestiuni sau lucruri din exterior și rămân liniștiți înaintea lui Dumnezeu. Par să aibă propria înțelegere unică. Indiferent ce fac ceilalți oameni, inimile lor nu-L părăsesc niciodată pe Dumnezeu. Când alți oameni vorbesc și râd, inimile lor rămân înaintea lui Dumnezeu, ei Îi contemplă cuvântul sau se roagă în liniște Dumnezeului din inimile lor, căutând intențiile Lui. Acești oameni nu dau importanță păstrării unor relații interpersonale normale și par să nu aibă nicio filosofie de viață. Par plini de viață, adorabili și inocenți, dar au și o anumită liniște. Aceasta este înfățișarea felului de persoană pe care o folosește Dumnezeu. Lucruri precum filosofiile de viață sau „rațiunea normală” pur și simplu nu funcționează la acest tip de persoană. Ea și-a devotat întreaga inimă cuvântului lui Dumnezeu și pare să Îl aibă doar pe Dumnezeu în inima sa. Acesta este felul de persoană „fără rațiune” la care Se referă Dumnezeu și este exact felul de persoană folosită de Dumnezeu. Semnul unei persoane pe care o folosește Dumnezeu este acela că, oricând și oriunde, inima sa este mereu înaintea lui Dumnezeu și, indiferent cât de desfrânați ar putea fi alții sau cât de mult se lasă alți oameni în voia poftelor și a trupului, inima acestei persoane nu-L părăsește niciodată pe Dumnezeu și nu urmează mulțimea. Doar acest tip de persoană este potrivită pentru folosul lui Dumnezeu și doar acest tip de persoană este desăvârșită de către Duhul Sfânt. Dacă ești incapabil să dobândești asta, atunci nu ești calificat să fii câștigat de Dumnezeu sau să fii desăvârșit de Duhul Sfânt.

Dacă dorești să stabilești o relație normală cu Dumnezeu, inima ta trebuie să fie întoarsă spre El; cu acest lucru ca bază, vei avea relații normale și cu alți oameni. Dacă nu ai o relație normală cu Dumnezeu, atunci, indiferent ce faci pentru a-ți păstra relațiile cu ceilalți oameni, indiferent cât lucrezi din greu sau câtă energie investești, totul va aparține unei filosofii omenești de viață. Îți vei proteja poziția printre oameni și vei dobândi lauda lor prin perspective și filosofii umane, mai degrabă decât să stabilești relații interpersonale normale, conform cuvântului lui Dumnezeu. Dacă nu te concentrezi la relațiile tale cu oamenii și, în schimb, păstrezi o relație normală cu Dumnezeu, dacă ești dornic să-ți dăruiești inima Lui și să înveți să asculți de El, atunci relațiile tale interpersonale vor deveni normale în mod natural. Atunci, aceste relații nu se vor baza pe trup, ci pe temelia iubirii față de Dumnezeu. Aproape că nu vei avea interacțiuni trupești cu alți oameni, dar, la nivel spiritual, între voi va exista părtășie și iubire reciprocă, alinare și aprovizionare. Toate acestea sunt făcute având la bază o dorință de a-L mulțumi pe Dumnezeu – aceste relații nu sunt menținute prin filosofii umane de viață, ele se formează natural, când o persoană poartă o povară pentru Dumnezeu. Ele nu necesită niciun efort artificial, uman din partea ta, ai nevoie doar să practici în conformitate cu principiile cuvintelor lui Dumnezeu. Ești dispus să ții cont de voia lui Dumnezeu? Ești dispus să fii o persoană „fără rațiune” înaintea Lui? Ești dispus să-ți dăruiești complet inima lui Dumnezeu și să nu-ți pese de poziția ta printre ceilalți oameni? Dintre toți oamenii cu care interacționezi, cu cine ai cele mai bune relații? Cu cine ai cele mai rele relații? Sunt normale relațiile tale cu oamenii? Îi tratezi la fel pe toți oamenii? Relațiile tale cu ceilalți sunt menținute în conformitate cu filosofia ta de viață sau sunt construite pe temelia iubirii față de Dumnezeu? Atunci când oamenii nu-și oferă inima lui Dumnezeu, spiritul lor devine leneș, amorțit și inconștient. Asemenea oameni nu vor înțelege niciodată cuvintele lui Dumnezeu, nu vor avea niciodată o relație normală cu Dumnezeu și nu vor obține niciodată o schimbare a firii lor. Schimbarea firii unei persoane este procesul de a-ți dărui pe deplin inima lui Dumnezeu și de a primi luminare și iluminare din cuvintele Lui. Lucrarea lui Dumnezeu le permite oamenilor să pătrundă activ și să se lepede de părțile lor negative, după ce au dobândit cunoaștere despre ele. Când ți-ai dăruit inima lui Dumnezeu, vei fi în stare să simți de fiecare dată când spiritul tău este mișcat puțin și vei cunoaște fiecare parte a luminării și iluminării lui Dumnezeu. Dacă perseverezi, vei intra treptat pe calea de a fi desăvârșit de Duhul Sfânt. Cu cât inima ta este mai liniștită înaintea lui Dumnezeu, cu atât mai sensibil și mai delicat va fi spiritul tău, cu atât mai mult va putea să perceapă felul în care îl mișcă Duhul Sfânt, iar relația ta cu Dumnezeu va deveni cu atât mai normală. Relațiile interpersonale normale se stabilesc pe baza întoarcerii inimii unei persoane către Dumnezeu, nu printr-un efort omenesc. Dacă Dumnezeu lipsește din inima unei persoane, atunci relațiile ei cu alți oameni sunt doar relații ale trupului. Ele nu sunt normale, sunt desfătări imorale și sunt urâte și detestate de Dumnezeu. Dacă spui că spiritul tău a fost mișcat, dar ești dispus să ai părtășie doar cu persoanele care îți plac și pe care le respecți, și ai prejudecăți față de oamenii care nu îți plac și refuzi să vorbești cu ei când vin să caute împreună cu tine, atunci aceasta este o dovadă în plus că ești condus de emoții și nu ai deloc o relație normală cu Dumnezeu. Asta dovedește că încerci să-L înșeli pe Dumnezeu și să-ți ascunzi urâțenia. S-ar putea să fii capabil să împărtășești o parte din cunoașterea ta, dar dacă scopurile tale sunt greșite, atunci tot ceea ce faci este bine doar conform standardelor omului, iar Dumnezeu nu te va slăvi. Acțiunile tale vor fi motivate de trupul tău, nu de povara lui Dumnezeu. Ești potrivit pentru folosul lui Dumnezeu doar dacă poți să-ți liniștești inima înaintea Lui și dacă ai interacțiuni normale cu toți cei care Îl iubesc. Dacă poți face asta, atunci, indiferent cum interacționezi cu alții, nu vei exprima o filosofie de viață, vei ține cont de povara lui Dumnezeu și vei trăi înaintea Lui. Câți astfel de oameni există printre voi? Sunt relațiile tale cu ceilalți într-adevăr normale? Pe ce bază sunt construite ele? Câte filosofii de viață există înlăuntrul tău? Te-ai lepădat de ele? Dacă inima ta nu poate să se întoarcă pe deplin către Dumnezeu, atunci nu ești al lui Dumnezeu – ai venit de la Satana, te vei întoarce la Satana în cele din urmă și nu meriți să fii unul dintre oamenii lui Dumnezeu. Trebuie să examinezi cu atenție aceste lucruri.