Lucrarea Duhului Sfânt se schimbă de la o zi la alta. Se înalță mai mult cu fiecare pas; dezvăluirea de mâine este mai înaltă decât cea de astăzi, avansând treptat tot mai mult, pas cu pas. Astfel este lucrarea prin care Dumnezeu îl desăvârșește pe om. Dacă oamenii nu pot ține pasul, atunci ar putea fi eliminați oricând. Dacă nu au o inimă de supunere, atunci nu vor putea urma până la sfârșit. Vechea epocă a trecut; aceasta este o epocă nouă. Iar într-o epocă nouă, trebuie făcută o nouă lucrare. Mai ales în epoca finală, în care oamenii vor fi desăvârșiți, Dumnezeu va face o lucrare mai nouă, mult mai repede, așa că, fără supunere în inima lor, oamenilor le va fi greu să urmeze pașii lui Dumnezeu. Dumnezeu nu Se supune niciunei reguli, nici nu consideră imutabil vreun stadiu al lucrării Sale. În schimb, lucrarea pe care El o face este tot mai nouă și tot mai mare. Cu fiecare etapă, lucrarea Sa devine din ce în ce mai practică și tot mai conformă cu nevoile actuale ale omului. Numai după ce oamenii experimentează acest fel de lucrare pot să obțină transformarea totală a firii lor. Cunoașterea omului despre viață atinge nivele tot mai înalte și, tot așa, și lucrarea lui Dumnezeu atinge nivele tot mai înalte. Numai astfel poate fi omul desăvârșit ca să devină folositor planurilor lui Dumnezeu. Dumnezeu lucrează în acest fel, pe de o parte pentru a contracara și inversa noțiunile omului și, pe de altă parte, pentru a conduce omul într-o stare mai înaltă și mai realistă, pe cel mai înalt tărâm al credinței în Dumnezeu, astfel încât, în cele din urmă, voia lui Dumnezeu să se poată face. Toți cei răzvrătiți din fire, care se opun în mod voit, vor fi eliminați de această etapă a lucrării grabnice și care avansează cu furie a lui Dumnezeu; doar cei ce se supun de bună voie și se smeresc cu bucurie pot ajunge până la capătul drumului. În acest fel de lucrare, voi toți ar trebui să învățați cum să vă supuneți și cum să vă lăsați noțiunile deoparte. Ar trebui să fiți cu băgare de seamă la fiecare pas pe care îl faceți. Dacă sunteți neglijenți, cu siguranță veți fi disprețuiți de Duhul Sfânt, veți fi cei care tulbură lucrarea lui Dumnezeu. Înainte de această etapă a lucrării, regulile și legile omului din vechime au fost atât de multe încât acesta s-a lăsat dus de val și, ca rezultat, a devenit mândru și a uitat de sine. Toate acestea sunt obstacole care împiedică omul să accepte noua lucrare a lui Dumnezeu; sunt dușmanii cunoașterii lui Dumnezeu de către om. Este periculos ca oamenii să nu aibă nici supunere și nici o dorință pentru adevăr în inima lor. Dacă te supui doar muncii și vorbelor simple și nu ești capabil să accepți ceva mai profund, atunci ești un om care se agață de vechile căi și care nu poate ține pasul cu lucrarea Duhului Sfânt. Lucrarea făcută de Dumnezeu diferă de la o perioadă la alta. Dacă ești foarte supus într-o etapă a lucrării lui Dumnezeu, dar în etapa următoare supunerea ta față de El se împuținează sau nu ești în stare să I te supui, atunci Dumnezeu te va părăsi. Dacă Îl urmezi pe Dumnezeu când El face acest pas, atunci tu trebuie să continui la fel atunci când El face următorul pas; numai atunci ești o persoană care se supune Duhului Sfânt. Din moment ce crezi în Dumnezeu, trebuie să rămâi constant în supunerea ta. Nu poți pur și simplu să te supui atunci când vrei și să nu te supui atunci când nu vrei. Dumnezeu nu laudă acest fel de supunere. Dacă nu poți ține pasul cu lucrarea cea nouă pe care Eu o împărtășesc și continui să te ții de vechile pilde, atunci cum poate să existe progres în viața ta? Lucrarea lui Dumnezeu este ca tu să te hrănești prin cuvintele Sale. Când te supui și accepți cuvintele Lui, Duhul Sfânt va lucra cu siguranță în tine. Duhul Sfânt lucrează exact așa cum spun Eu; fă cum am spus Eu și Duhul Sfânt va lucra cu promptitudine în tine. Voi elibera o lumină nouă ca voi să vedeți, aducându-vă în lumina prezentului; când vei umbla în această lumină, Duhul Sfânt va lucra imediat în tine. Există unii care pot fi recalcitranți, spunând: „Pur și simplu nu voi îndeplini ceea ce spui Tu.” În această situație, îți spun că ai ajuns la capătul drumului; ești secătuit și nu mai ai viață. Prin urmare, în experimentarea transformării firii tale, nimic nu este mai important decât să ții pasul cu lumina prezentă. Duhul Sfânt nu numai că lucrează în anumiți oameni care sunt folosiți de Dumnezeu, dar, mai mult, El lucrează în biserică. El ar putea să lucreze în oricine. S-ar putea să lucreze în tine în prezent, iar tu vei experimenta această lucrare. În perioada următoare, s-ar putea să lucreze în altcineva, caz în care trebuie să te grăbești să urmezi; cu cât urmezi mai îndeaproape lumina prezentă, cu atât viața ta poate crește. Indiferent ce fel de persoană e cineva, dacă Duhul Sfânt lucrează în ea, atunci trebuie să urmezi. Primește experiențele sale prin prisma experiențelor tale și vei primi lucruri chiar mai mari. Făcând astfel vei progresa mai repede. Aceasta este calea desăvârșirii pentru om și mijlocul prin care viața crește. Poți ajunge la calea spre desăvârșire prin supunerea față de lucrarea Duhului Sfânt. Tu nu știi prin ce fel de persoană va lucra Dumnezeu pentru a te desăvârși, nici prin ce persoană, întâmplare sau lucru îți va permite El să câștigi sau să vezi lucruri. Dacă poți să pășești pe această cale dreaptă, aceasta arată că există o mare speranță pentru ca tu să fii desăvârșit de Dumnezeu. Dacă nu poți să faci acest lucru, aceasta arată că viitorul tău este sumbru, lipsit de lumină. Odată ce pășești pe calea cea dreaptă, vei primi revelație în toate lucrurile. Indiferent ce le dezvăluie Duhul Sfânt altora, dacă tu te conduci după cunoștințele lor pentru a experimenta de unul singur, atunci această trăire va deveni o parte din viața ta și tu vei putea împărtăși altora din această experiență. Cei care împărtășesc altora cuvinte pe care doar le repetă sunt oameni care nu au avut nicio experiență; trebuie să înveți să găsești, prin luminarea și iluminarea celorlalți, un mod de a practica înainte de a putea începe să vorbești despre propria ta experiență și cunoaștere. Acest lucru va fi de un mai mare folos pentru viața ta. Ar trebui să experimentezi în acest fel, supunându-te la tot ce vine de la Dumnezeu. Trebuie să cauți intențiile lui Dumnezeu în toate lucrurile și să înveți lecțiile din toate lucrurile, pentru ca viața ta să poată să crească. O astfel de practică oferă cel mai rapid progres.

Duhul Sfânt te luminează prin experiențele tale practice și te desăvârșește prin credința ta. Îți dorești cu adevărat să fii desăvârșit? Dacă îți dorești cu adevărat să fii desăvârșit de Dumnezeu, atunci vei avea curajul să-ți lepezi trupul, vei putea împlini cuvintele lui Dumnezeu și nu vei fi negativ sau slab. Vei fi în stare să te supui la tot ce vine de la Dumnezeu și toate acțiunile tale, publice sau personale, vor putea fi dezvăluite lui Dumnezeu. Dacă ești o persoană cinstită și pui adevărul în toate lucrurile, atunci vei fi desăvârșit. Acei oameni înșelători care acționează într-un fel doar în fața altora și în alt fel pe la spatele lor, nu sunt dispuși să fie desăvârșiți. Toți sunt fii ai pierzării și distrugerii; ei nu-I aparțin lui Dumnezeu, ci Satanei. Ei nu sunt tipul de oameni aleși de Dumnezeu! Dacă acțiunile și comportamentul tău nu pot fi dezvăluite înaintea lui Dumnezeu sau privite de Duhul lui Dumnezeu, aceasta este o dovadă că ceva nu este în regulă cu tine. Numai dacă accepți judecata și mustrarea lui Dumnezeu și îți pasă de transformarea firii tale, vei putea să pășești pe calea spre desăvârșire. Dacă îți dorești cu adevărat să fii desăvârșit de Dumnezeu și să urmezi voia lui Dumnezeu, atunci trebuie să te supui întregii lucrări a lui Dumnezeu, fără să te plângi deloc, fără să îndrăznești și să cântărești sau să judeci lucrarea lui Dumnezeu. Acestea sunt cerințele minime pentru a fi desăvârșit de Dumnezeu. Cerința necesară pentru cei ce caută să fie desăvârșiți de Dumnezeu este aceasta: acționați cu o inimă iubitoare de Dumnezeu în toate lucrurile. Ce înseamnă să acționezi cu o inimă iubitoare de Dumnezeu? Aceasta înseamnă că toate acțiunile și tot comportamentul tău pot fi arătate înaintea lui Dumnezeu. Și pentru că ai intenții bune, fie că acțiunile tale sunt corecte sau greșite, nu-ți este frică să I le arăți lui Dumnezeu sau fraților și surorilor tale și îndrăznești să depui un jurământ înaintea lui Dumnezeu. Trebuie să-ți prezinți fiecare intenție, gând și idee a ta înaintea lui Dumnezeu, pentru ca El să le cântărească; dacă practici și intri în acest fel, atunci viața ta va spori rapid.

De vreme ce crezi în Dumnezeu, trebuie să-ți pui credința în toate cuvintele lui Dumnezeu și în toată lucrarea Lui. Cu alte cuvinte, din moment ce crezi în Dumnezeu, trebuie să I te supui. Dacă nu ești în stare să faci acest lucru, atunci nu contează dacă tu crezi în Dumnezeu sau nu. Dacă ai crezut în Dumnezeu timp de mulți ani și totuși nu I te-ai supus niciodată și nu accepți întregimea cuvintelor Lui, și ceri în schimb ca Dumnezeu să ți Se supună ție și să acționeze conform noțiunilor tale, atunci ești cel mai răzvrătit dintre toți și ești un neîncrezător. Cum ar putea astfel de oameni să reușească să se supună lucrării și cuvintelor lui Dumnezeu care nu se conformează noțiunilor omului? Cei mai răzvrătiți dintre toți sunt cei care intenționat Îl sfidează pe Dumnezeu și I se împotrivesc. Ei sunt dușmanii lui Dumnezeu, antihriștii. Ei au mereu o atitudine de ostilitate față de noua lucrare a lui Dumnezeu; nu au niciodată nici cea mai mică înclinație de a se supune și nici nu s-au supus ori s-au smerit vreodată de bunăvoie. Ei se înalță pe sine înaintea altora și nu se supun niciodată nimănui. Înaintea lui Dumnezeu, se consideră cei mai buni la predicarea cuvântului și cei mai pricepuți la a lucra asupra altora. Ei nu renunță niciodată la „averile” din posesia lor, ci le consideră niște moșteniri de familie pentru închinare, pentru a predica altora despre ele și le folosesc pentru a ține prelegeri acelor nesăbuiți care îi idolatrizează. Există într-adevăr un anumit număr de oameni ca aceștia în biserici. Se poate spune că ei sunt „eroi neîmblânziți”, care, generație după generație, poposesc în casa lui Dumnezeu. Ei pretind că predicarea cuvântului (doctrinei) este datoria lor supremă. An de an și generație după generație, aceștia își practică, impunând cu tărie, datoria lor „sacră și inviolabilă”. Nimeni nu îndrăznește să-i atingă; nici o singură persoană nu îndrăznește să le reproșeze deschis. Ei devin „împărați” în casa lui Dumnezeu, alergând frenetic pe măsură ce îi tiranizează pe ceilalți din epocă în epocă. Această ceată de diavoli caută să se unească și să-Mi distrugă lucrarea; cum pot permite acestor diavoli vii să existe în fața ochilor Mei? Nici măcar cei care sunt supuși doar pe jumătate nu pot să continue până la capăt, cu atât mai puțin acești tirani fără cea mai neînsemnată urmă de supunere în inimile lor! Lucrarea lui Dumnezeu nu este câștigată de om cu ușurință. Chiar și folosindu-și toată puterea pe care o au, oameni pot să câștige doar o părticică din ea, permițându-le în cele din urmă să fie desăvârșiți. Ce se întâmplă atunci cu copiii arhanghelului care caută să distrugă lucrarea lui Dumnezeu? Nu au ei oare o speranță și mai mică de a fi câștigați de Dumnezeu? Scopul Meu în a face lucrarea de cucerire nu este numai de a cuceri de dragul cuceririi, ci de a cuceri pentru a descoperi neprihănirea și nelegiuirea, pentru a obține dovada pedepsirii omului, pentru a-i condamna pe cei răi și, mai mult, scopul Meu e de a cuceri de dragul desăvârșirii celor care se supun de bună voie. În cele din urmă, toate vor fi despărțite după felul lor, iar cei care sunt desăvârșiți vor fi aceia ale căror gânduri și idei sunt pline de supunere. Aceasta este lucrarea care va fi săvârșită în cele din urmă. Între timp, cei ale căror acțiuni sunt răzvrătite vor fi pedepsiți și trimiși să ardă în flăcări, țintele blestemelor eterne. Când va veni acel timp, acei „eroi măreți și neîmblânziți” din veacurile trecute vor deveni cei mai netrebnici și cei mai ocoliți „slabi și neputincioși fricoși”. Doar acest lucru poate arăta fiecare aspect al dreptății lui Dumnezeu și firea Lui de neofensat de către om și doar acest lucru poate calma ura din inima Mea. Oare nu sunteți de acord că toate acestea sunt drepte?

Nu toți cei care experimentează lucrarea Duhului Sfânt și nici aceia care se află în acest curent nu pot câștiga viața. Viața nu este o proprietate comună, împărtășită de întreaga omenire, și nu toți oamenii pot să-și schimbe cu ușurință firea. Supunerea față de lucrarea lui Dumnezeu trebuie să fie reală și actuală și trebuie să fie trăită. Doar supunerea superficială nu poate primi lauda lui Dumnezeu și doar supunându-te aspectelor superficiale ale cuvântului lui Dumnezeu, fără a căuta o schimbare a propriei firi, nu e în conformitate cu intențiile lui Dumnezeu. Supunerea față de Dumnezeu și supunerea față de lucrarea lui Dumnezeu sunt una și aceeași. Cei ce se supun numai lui Dumnezeu, dar nu și lucrării Lui, nu pot fi considerați supuși, cu atât mai puțin cei ce nu se supun cu adevărat, ci sunt lingușitori fățarnici. Cei ce se supun cu adevărat lui Dumnezeu pot toți dobândi folos din lucrarea Lui și pot dobândi înțelegerea firii și lucrării lui Dumnezeu. Numai astfel de oameni se supun cu adevărat lui Dumnezeu. Astfel de oameni pot ajunge să obțină o nouă cunoaștere și să treacă prin noi schimbări, de la noua lucrare. Numai acești oameni sunt lăudați de Dumnezeu; numai acești oameni vor fi desăvârșiți și doar aceștia sunt cei ale căror firi s-au schimbat. Cei ce sunt lăudați de Dumnezeu sunt cei care se supun cu bucurie lui Dumnezeu și cuvântului și lucrării Sale. Numai oamenii ca aceștia se află în poziția bună; numai asemenea oameni Îl doresc sincer pe Dumnezeu și Îl caută cu sinceritate. Cei ce doar vorbesc despre credința lor în Dumnezeu, dar, în esență, Îl blestemă, sunt oameni ce își pun o mască, ce poartă veninul șarpelui; sunt cei mai perfizi dintre toți. Mai devreme sau mai târziu, acești nemernici vor fi demascați. Oare nu este aceasta lucrarea care se face astăzi? Oamenii răi rămân răi și nu pot scăpa de ziua pedepsei. Oamenii buni vor fi întotdeauna buni și vor fi descoperiți când lucrarea lui Dumnezeu se va sfârși. Niciun om rău nu va fi considerat drept și niciunul dintre cei drepți nu va fi considerat rău. Aș lăsa Eu vreun om să fie învinuit pe nedrept?

Pe măsură ce viața ta sporește, trebuie să ai mereu o nouă intrare și o nouă înțelegere mai pătrunzătoare, care să devină tot mai profunde cu fiecare pas. În aceasta ar trebui să intre întreaga omenire. Prin părtășie, ascultarea predicilor, citirea cuvântului lui Dumnezeu sau rezolvarea vreunei probleme, vei obține o nouă înțelegere și o nouă luminare și nu vei trăi după regulile vechi și în timpurile vechi; vei trăi mereu în lumina cea nouă și nu te vei îndepărta de cuvântul lui Dumnezeu. Aceasta înseamnă să pășești pe calea cea dreaptă. Nu va fi suficient să plătești doar superficial un preț; zi după zi, cuvântul lui Dumnezeu este tot mai profund și lucruri noi apar în fiecare zi, iar omul trebuie, de asemenea, să aibă o nouă intrare în fiecare zi. Așa cum vorbește Dumnezeu, așa El îndeplinește tot ceea ce a rostit, iar dacă tu nu poți ține pasul, atunci vei rămâne în urmă. Trebuie să mergi mai adânc în rugăciunile tale; a mânca și a bea din cuvântul lui Dumnezeu, nu pot fi cu întreruperi. Să aprofundezi luminarea și iluminarea pe care le primești, iar noțiunile și închipuirile tale trebuie să dispară treptat. De asemenea, trebuie să îți sporești judecata și, cu orice te confrunți, trebuie să ai propriile păreri despre acest lucru și propriile puncte de vedere. Înțelegând unele lucruri în duh, trebuie să înțelegi lucrurile exterioare și să înțelegi esența oricărei probleme. Dacă tu nu ești echipat cu aceste lucruri, cum vei putea oare conduce biserica? Dacă doar pomenești despre cuvinte și doctrine, fără nicio ancoră în realitate și fără nicio cale de practică, vei putea să reziști doar pentru o perioadă scurtă de timp. Poate fi acceptabil atunci când vorbim unor inițiați în credință, dar după un timp, când noii credincioși au avut o experiență reală, tu nu vei mai avea ce să le oferi. Atunci cum Îi ești tu folositor lui Dumnezeu? Fără noua luminare, tu nu poți lucra. Cei care nu au o luminare nouă sunt cei care nu știu cum să experimenteze și astfel de oameni nu dobândesc niciodată noi cunoștințe sau experiențe noi. Și, în ceea ce privește a furniza viață, aceștia nu-și pot face datoria și nici nu pot deveni de vreun folos lui Dumnezeu. Acest tip de om nu este bun de nimic, este un simplu nesăbuit. Într-adevăr, astfel de oameni sunt în totalitate incapabili să-și îndeplinească rolul în lucrare, sunt cu toții netrebnici. Nu numai că nu reușesc să-și îndeplinească rolul, dar de fapt ei dau multă trudă inutilă bisericii. Îi îndemn pe acești „venerabili bătrâni” să se grăbească și să părăsească biserica, astfel încât ceilalți să nu mai trebuiască să se uite la tine. Astfel de oameni nu au nici o înțelegere a lucrării noi și sunt plini de noțiuni nesfârșite. Ei nu au nici o funcție în biserică; mai degrabă, ei aduc daune și răspândesc răul pretutindeni, până în punctul de a se amesteca în orice fel de abatere și tulburare în biserică, prin urmare aducându-le celor nesăbuiți confuzie și dezordine. Acești diavoli vii, aceste duhuri rele ar trebui să părăsească biserica cât mai curând posibil, ca aceasta să nu fie blestemată din cauza ta. Tu poți să nu te temi de lucrarea de astăzi, dar nu te temi tu oare de pedeapsa dreaptă de mâine? Există un număr mare de oameni în biserică, care sunt paraziți și un număr mare de lupi care încearcă să perturbe lucrarea firească a lui Dumnezeu. Aceste ființe sunt toate demoni trimiși de regele demonilor, lupi feroce care caută să sfâșie mieii neștiutori. Dacă acești așa-numiți oameni nu sunt înlăturați, ei vor deveni paraziți ai bisericii, molii ce devorează ofrandele. Mai devreme sau mai târziu, va veni o zi în care acești viermi dezgustători, netrebnici, neștiutori și vrednici de dispreț vor fi pedepsiți!