Lucrarea Duhului Sfânt se schimbă de la o zi la alta. Se înalță mai mult cu fiecare pas, revelația de mâine, mai înaltă decât cea de astăzi, urcând tot mai sus, pas cu pas. Astfel este lucrarea prin care Dumnezeu îl desăvârșește pe om. Dacă oamenii nu pot ține pasul, atunci ar putea fi eliminați oricând. Dacă nu au o inimă de supunere, atunci nu vor putea urma până la sfârșit. Vechea epocă a trecut; aceasta este o epocă nouă. Iar într-o epocă nouă, trebuie făcută o nouă lucrare. Mai ales în epoca finală, în care oamenii vor fi desăvârșiți, Dumnezeu va face o lucrare mai nouă, mult mai repede, așa că, dacă oamenii nu se supun intenționat, le va fi greu să urmeze urmele pașilor lui Dumnezeu. Dumnezeu nu Se supune niciunei reglementări, nici nu consideră vreun stadiu al lucrării Sale imutabil pe vecie. În schimb, El face constant lucrare care este tot mai nouă și tot mai înaltă. Cu fiecare etapă, lucrarea Sa devine din ce în ce mai practică și tot mai conformă cu nevoile concrete ale omului. Numai experimentând acest fel de lucrare pot oamenii să obțină transformarea finală a firilor lor. Cunoașterea omului despre viață atinge nivele tot mai înalte și, astfel, și lucrarea lui Dumnezeu atinge nivele tot mai înalte. Numai astfel poate fi omul desăvârșit și deveni potrivit pentru folosul lui Dumnezeu. Dumnezeu lucrează în acest fel, pe de o parte pentru a contracara și inversa noțiunile omului și, pe de altă parte, pentru a conduce omul într-o stare mai înaltă și mai practică, pe cel mai înalt tărâm al credinței în Dumnezeu, astfel încât, în cele din urmă, voia lui Dumnezeu să poată fi înfăptuită. Toți cei cu o natură răzvrătită, care se opun în mod voit, vor fi eliminați de această etapă a lucrării grabnice și strașnice a lui Dumnezeu; doar cei ce se supun intenționat și se smeresc cu bucurie pot ajunge până la capătul drumului. În acest fel de lucrare, voi toți ar trebui să învățați cum să vă supuneți și cum să vă lăsați noțiunile deoparte. Ar trebui să fiți cu băgare de seamă la fiecare pas pe care îl faceți. Dacă sunteți neglijenți, cu siguranță veți fi disprețuiți și respinși de Duhul Sfânt, veți fi cei care perturbă lucrarea lui Dumnezeu. Înainte de a trece prin această etapă a lucrării, reglementările și legile din vechime ale omului au fost atât de multe încât acesta s-a lăsat dus de val și, ca rezultat, a devenit îngâmfat și a uitat de sine. Toate acestea sunt obstacole care împiedică omul să accepte noua lucrare a lui Dumnezeu; sunt dușmanii cunoașterii lui Dumnezeu de către om. Este periculos ca oamenii să nu aibă nici supunere și nici o dorință pentru adevăr în inima lor. Dacă te supui doar muncii și vorbelor simple și nu ești capabil să accepți ceva mai profund, atunci ești un om care se agață de vechile căi și care nu poate ține pasul cu lucrarea Duhului Sfânt. Lucrarea făcută de Dumnezeu diferă de la o epocă la alta. Dacă te supui cum se cuvine într-o etapă a lucrării lui Dumnezeu, dar în etapa următoare supunerea ta față de lucrarea Lui devine insuficientă sau nu ești în stare să I te supui, atunci Dumnezeu te va părăsi. Ții pasul cu Dumnezeu când El face acest pas și trebuie să continui la fel atunci când El face următorul pas; numai atunci ești o persoană care se supune Duhului Sfânt. Din moment ce crezi în Dumnezeu, trebuie să rămâi constant în supunerea ta. Nu poți pur și simplu să te supui atunci când ai chef și să refuzi să te supui atunci când n-ai chef. Dumnezeu nu aprobă acest fel de supunere. Dacă nu poți ține pasul cu părtășia Mea despre lucrarea cea nouă și continui să te ții de vechile cuvântări, atunci cum poate să existe progres în viața ta? Lucrarea lui Dumnezeu este ca tu să te hrănești prin cuvintele Sale. Când te supui și accepți cuvintele Lui, Duhul Sfânt va lucra cu siguranță în tine. Duhul Sfânt lucrează exact așa cum spun Eu; fă cum am spus Eu și Duhul Sfânt va lucra cu promptitudine în tine. Voi elibera o lumină nouă ca voi să vedeți, aducându-vă în lumina prezentului; când vei intra în această lumină, Duhul Sfânt va lucra imediat în tine. Există unii care pot fi sfidători, spunând: „Pur și simplu nu voi pune cuvintele Tale în practică.” În această situație, îți spun că ai ajuns acum la capătul drumului; ești secătuit și ești fără viață. Prin urmare, în experimentarea transformării firii tale, nimic nu este mai important decât să ții pasul cu lumina prezentă. Duhul Sfânt nu numai că lucrează în anumiți oameni care sunt folosiți de Dumnezeu, dar, mai mult, El lucrează în biserică. El ar putea să lucreze în oricine. S-ar putea să lucreze în tine în prezent, iar tu vei experimenta această lucrare. În perioada următoare, s-ar putea să lucreze în altcineva, caz în care trebuie să-i dai zor să urmezi; cu cât urmezi mai îndeaproape lumina prezentă, cu atât viața ta poate crește. Indiferent ce fel de persoană e cineva, dacă Duhul Sfânt lucrează în ea, atunci trebuie să urmezi. În timp ce tu însuți treci prin lucruri, câștigi experiență reală despre cele prin care a trecut ea și vei primi lucruri chiar mai înalte. Prin intermediul acestui gen de practică, vei progresa mai repede. Aceasta este calea desăvârșirii pentru om și un mijloc prin care viața crește. Poți ajunge la calea spre desăvârșire prin supunerea față de lucrarea Duhului Sfânt. Tu nu știi prin ce fel de persoană va lucra Dumnezeu pentru a te desăvârși, nici prin ce persoană, eveniment sau lucru îți va permite El să câștigi și să vezi lucruri. Dacă poți să pășești pe această cale dreaptă, aceasta arată că există o mare speranță pentru ca tu să fii desăvârșit de Dumnezeu. Dacă nu poți să faci acest lucru, aceasta arată că viitorul tău este sumbru, lipsit de lumină. Odată ce pășești pe calea cea dreaptă, vei primi revelație în toate lucrurile. Indiferent ce le revelează Duhul Sfânt altora, dacă tu te conduci după cunoștințele lor pentru a experimenta lucruri de unul singur, atunci acest lucru va deveni o parte din viața ta și tu vei putea să-i aprovizionezi pe alții cu această experiență. Cei care îi aprovizionează pe alții cu vorbe pe care doar le repetă sunt oameni care nu au avut nicio experiență; trebuie să înveți să găsești, prin luminarea și iluminarea celorlalți, un mod de a practica înainte de a putea începe să vorbești despre propria ta experiență și cunoaștere concrete. Acest lucru va fi de un mai mare folos pentru viața ta. Ar trebui să experimentezi în acest fel, supunându-te la tot ce vine de la Dumnezeu. Ar trebui să cauți intențiile lui Dumnezeu în toate lucrurile și să înveți lecții din toate lucrurile, pentru ca viața ta să poată să crească. O astfel de practică oferă cel mai rapid progres.

Duhul Sfânt te luminează prin experiențele tale concrete și te desăvârșește prin credința ta. Ești cu adevărat dispus să fii desăvârșit? Dacă ești cu adevărat dispus să fii desăvârșit de Dumnezeu, atunci vei avea curajul să te lepezi de trup, vei putea să practici cuvintele lui Dumnezeu și nu vei fi negativ sau slab. Vei fi în stare să te supui la tot ce vine de la Dumnezeu și vei fi în stare să-I prezinți lui Dumnezeu toate acțiunile tale – fie că sunt făcute în fața altora sau pe la spatele lor. Dacă acționezi ca o persoană cinstită și practici adevărul în toate lucrurile, atunci tu vei fi cel care este desăvârșit. Acei oameni înșelători care acționează într-un fel în fața altora și în alt fel pe la spatele lor nu sunt dispuși să fie desăvârșiți. Ei sunt toți fii ai pierzaniei și fii ai distrugerii; sunt ai Satanei și nu sunt aleși de Dumnezeu. Dumnezeu nu alege astfel de oameni! Dacă acțiunile și comportamentul tău nu pot fi aduse înaintea lui Dumnezeu sau scrutate de Duhul lui Dumnezeu, aceasta este o dovadă că ceva nu este în regulă cu tine. Trebuie să accepți judecata și mustrarea lui Dumnezeu și să te concentrezi pe transformarea firii tale; numai atunci vei putea să pășești pe calea spre desăvârșire. Dacă ești cu adevărat dispus să fii desăvârșit de Dumnezeu și să respecți voia lui Dumnezeu, atunci trebuie să te supui întregii lucrări a lui Dumnezeu, fără să te plângi deloc, fără să emiți judecăți sau concluzii arbitrare despre lucrarea lui Dumnezeu. Acestea sunt cerințele minime pentru a fi desăvârșit de Dumnezeu. Cerința necesară pentru cei ce caută să fie desăvârșiți de Dumnezeu este aceasta: să acționeze cu o inimă iubitoare de Dumnezeu în toate lucrurile. Ce înseamnă să acționezi cu o inimă iubitoare de Dumnezeu? Aceasta înseamnă că toate acțiunile tale și tot comportamentul tău pot fi aduse înaintea lui Dumnezeu. Și pentru că ai intenții bune, fie că acțiunile tale sunt corecte sau greșite, nu-ți este frică să I le arăți lui Dumnezeu sau fraților și surorilor tale și îndrăznești să depui un jurământ înaintea lui Dumnezeu. Trebuie să-ți aduci fiecare intenție, gând și idee înaintea lui Dumnezeu, pentru ca El să le observe; dacă practici și intri în acest fel, atunci viața ta va spori rapid.

De vreme ce crezi în Dumnezeu, trebuie să-ți pui credința în toate cuvintele lui Dumnezeu și în toată lucrarea Lui. Cu alte cuvinte, din moment ce crezi în Dumnezeu, trebuie să I te supui. Dacă nu ești în stare să faci acest lucru, atunci nu este nicio diferență dacă tu crezi sau nu. Dacă ai crezut în Dumnezeu timp de mulți ani și totuși nu I te-ai supus niciodată și nu accepți întregimea cuvintelor Lui, și ceri în schimb ca Dumnezeu să ți Se supună ție și să acționeze conform noțiunilor tale, atunci ești cel mai răzvrătit dintre toți și ești un neîncrezător. Cum ar putea astfel de oameni să reușească să se supună lucrării și cuvintelor lui Dumnezeu care nu se conformează noțiunilor omului? Cei mai răzvrătiți dintre toți sunt cei care refuză intenționat să cedeze în fața lui Dumnezeu și I se împotrivesc. Ei sunt dușmanii lui Dumnezeu, antihriștii. Ei nutresc mereu o atitudine de ostilitate față de noua lucrare a lui Dumnezeu; nu au niciodată nici cea mai mică înclinație de a se supune și nici nu s-au supus ori smerit vreodată de bunăvoie. Înaintea altora, ei sunt cei mai înfumurați și nu se supun niciodată nimănui. Înaintea lui Dumnezeu, se consideră cei mai buni la a ține „predici” și cei mai pricepuți la a face lucrare asupra altora. Ei nu renunță niciodată la „averile” din posesia lor; în schimb, le consideră niște moșteniri de familie pe care să le venereze și despre care să le predice altora și le folosesc pentru a ține prelegeri acelor nătărăi care îi idolatrizează. Există într-adevăr un anumit număr de oameni ca aceștia în biserici. Se poate spune că sunt „o dinastie de eroi neîmblânziți”, care, generație după generație, poposesc în casa lui Dumnezeu. Ei consideră că a ține „predici” (a predica doctrine) este datoria lor supremă. An de an, generație după generație, aceștia își aduc la îndeplinire cu rigurozitate datoria lor „sacră și intangibilă”. Nimeni nu îndrăznește să-i atingă; nici o singură persoană nu îndrăznește să le reproșeze deschis. Ei devin „împărați” în casa lui Dumnezeu, comportându-se ca scăpați de sub control în timp ce îi tiranizează pe ceilalți din epocă în epocă. Această ceată de demoni răi caută să se unească pentru a-Mi distruge lucrarea; cum pot permite acestor diavoli vii să existe în fața ochilor Mei? Nici măcar cei care sunt supuși doar pe jumătate nu pot să continue până la capăt, cu atât mai puțin acești tirani fără cea mai neînsemnată urmă de supunere în inimile lor! Lucrarea lui Dumnezeu nu este câștigată de om cu ușurință. Chiar și folosindu-și toată puterea pe care o au, oamenii pot să câștige doar o parte din ea, permițându-le în cele din urmă să fie desăvârșiți. Ce se întâmplă atunci cu copiii arhanghelului care caută să distrugă lucrarea lui Dumnezeu? Nu au ei oare o speranță și mai mică de a fi câștigați de Dumnezeu? Scopul Meu în a face lucrarea de cucerire nu este numai de a cuceri de dragul cuceririi, ci de a cuceri pentru a dezvălui dreptatea și nedreptatea, pentru a obține dovada pedepsirii omului, pentru a-i condamna pe cei răi și, mai mult decât atât, scopul Meu e de a cuceri de dragul desăvârșirii celor care se supun în mod intenționat. În cele din urmă, toți vor fi sortați după felul lor, iar gândurile și ideile celor care vor fi desăvârșiți vor fi pline de supunere. Aceasta este lucrarea care va fi îndeplinită în cele din urmă. Între timp, cei plini de acte de răzvrătire vor fi pedepsiți și aruncați în focul arzător și vor fi obiectele blestemului veșnic. Când va veni acel moment, acea „dinastie de eroi mari și de neîmblânzit”, care a existat de-a lungul veacurilor, va deveni cea mai josnică și mai disprețuită „dinastie de lași slabi și neputincioși”. Doar acest lucru poate dezvălui toată dreptatea lui Dumnezeu și firea Sa care nu tolerează ofensarea de către om și doar acest lucru poate potoli ura din inima Mea. Nu sunteți de acord că acest lucru este întru totul rezonabil?

Nu toți cei care experimentează lucrarea Duhului Sfânt și nici aceia care se află în acest curent nu pot câștiga viața. Viața nu este o proprietate comună, împărtășită de toți oamenii, și nu toți oamenii pot să-și schimbe cu ușurință firea. Supunerea față de lucrarea lui Dumnezeu trebuie să fie autentică și să fie trăită. Doar supunerea superficială nu poate primi aprobarea lui Dumnezeu și a te supune doar aspectelor superficiale ale cuvântului lui Dumnezeu, fără a urmări o schimbare a propriei firi, nu e în concordanță cu intențiile lui Dumnezeu. Supunerea față de Dumnezeu și supunerea față de lucrarea lui Dumnezeu sunt una și aceeași. Cei ce se supun numai lui Dumnezeu, dar nu și lucrării Lui, nu pot fi considerați supuși, cu atât mai puțin cei ce nu se supun cu adevărat, ci sunt lingușitori fățarnici. Cei ce se supun cu adevărat lui Dumnezeu pot toți dobândi folos din lucrarea Lui și pot dobândi înțelegerea firii și lucrării lui Dumnezeu. Numai astfel de oameni se supun cu adevărat lui Dumnezeu. Astfel de oameni pot ajunge să obțină o nouă cunoaștere și să treacă prin noi schimbări, prin noua lucrare. Numai acești oameni sunt aprobați de Dumnezeu; numai acești oameni vor fi desăvârșiți și doar aceștia sunt cei ale căror firi s-au schimbat. Cei ce sunt aprobați de Dumnezeu sunt cei care se supun cu bucurie lui Dumnezeu și cuvântului și lucrării Sale. Numai acești oameni sunt persoane corecte; numai asemenea oameni Îl doresc sincer pe Dumnezeu și Îl caută cu sinceritate. Cât despre cei ce doar vorbesc despre credința lor în Dumnezeu, dar, în esență, Îl împroașcă cu insulte, aceștia sunt oameni ce își pun o mască, ce poartă veninul șarpelui; sunt cei mai perfizi dintre toți. Mai devreme sau mai târziu, acestei bande de nemernici li se vor smulge măștile lor josnice. Oare nu este aceasta lucrarea care se face astăzi? Oamenii răi vor fi întotdeauna răi și nu vor scăpa niciodată de ziua pedepsei. Oamenii buni vor fi întotdeauna buni și vor fi dezvăluiți când lucrarea lui Dumnezeu se va sfârși. Niciun om rău nu va fi considerat drept și niciunul dintre cei drepți nu va fi considerat rău. Aș lăsa Eu vreun om să fie învinuit pe nedrept?

Pe măsură ce viața ta progresează, trebuie să ai mereu o nouă intrare și o nouă înțelegere mai înaltă, care să devină tot mai profunde cu fiecare pas. În aceasta ar trebui să intre toată lumea. Dacă, prin părtășie, ascultarea predicilor, citirea cuvântului lui Dumnezeu sau rezolvarea vreunei probleme, obții o nouă înțelegere și o nouă luminare, nu trăiești niciodată după reglementările vechi și din timpurile vechi și trăiești mereu în lumina cea nouă, fără să te îndepărtezi de cuvântul lui Dumnezeu, aceasta înseamnă să pășești pe calea cea dreaptă. Nu va fi suficient doar să plătești un preț la un nivel superficial; zi după zi, cuvântul lui Dumnezeu atinge culmi mai înalte și lucruri noi apar în fiecare zi, iar omul trebuie, de asemenea, să aibă o nouă intrare în fiecare zi. Așa cum vorbește Dumnezeu, așa El îndeplinește tot ceea ce a rostit, iar dacă tu nu poți ține pasul, atunci vei rămâne în urmă. Trebuie să mergi mai adânc în rugăciunile tale; a mânca și a bea cuvântul lui Dumnezeu nu pot fi intermitente. Să aprofundezi luminarea și iluminarea pe care le primești, iar noțiunile și închipuirile tale trebuie să se diminueze treptat. De asemenea, trebuie să îți sporești judecata și, cu orice te confrunți, trebuie să ai propriile păreri despre acest lucru și propriile puncte de vedere. Înțelegând unele chestiuni ale spiritului, trebuie să dobândești înțelegere asupra lucrurilor exterioare și să pricepi esența acestor chestiuni. Dacă tu nu ești echipat cu aceste lucruri, cum vei putea oare conduce biserica? Dacă doar pomenești despre cuvinte și doctrine, fără nicio realitate și fără nicio cale de practică, vei putea să reziști doar pentru o perioadă scurtă de timp. Poate fi puțin mai acceptabil atunci când le vorbești unor inițiați în credință, dar după un timp, când noii credincioși au avut o oarecare experiență practică, tu nu vei mai fi capabil să îi aprovizionezi. Atunci cum ești tu potrivit pentru folosul lui Dumnezeu? Fără noua luminare, tu nu poți lucra. Cei care nu au o luminare nouă sunt cei care nu știu cum să experimenteze și astfel de oameni nu dobândesc niciodată noi cunoștințe sau experiențe noi. Și, în ceea ce privește aprovizionarea cu viață, aceștia nu-și pot îndeplini niciodată funcția și nici nu pot fi potriviți pentru folosul lui Dumnezeu. Acest tip de persoană nu este bună de nimic, este o risipă de aer. Într-adevăr, astfel de oameni sunt în totalitate incapabili să-și îndeplinească rolul în lucrare, sunt cu toții netrebnici. Nu numai că nu reușesc să-și îndeplinească rolul, dar de fapt ei aduc bisericii multe necazuri inutile. Îi îndemn pe acești „venerabili bătrâni” să se grăbească și să părăsească biserica, astfel încât ceilalți să nu mai trebuiască să se uite la tine. Astfel de oameni nu au nicio înțelegere a lucrării noi și sunt plini de noțiuni. Ei nu îndeplinesc absolut nicio funcție în biserică; mai degrabă, seamănă discordie și diseminează remarci negative peste tot și chiar comit cu nesăbuință fapte rele și provoacă necazuri în biserică, aruncându-i astfel pe cei cărora le lipsește discernământul în confuzie și dezordine. Acești diavoli vii, aceste spirite rele ar trebui să părăsească biserica cât mai curând posibil, ca aceasta să nu sufere o pierdere din cauza ta. Tu poți să nu te temi de lucrarea de astăzi, dar nu te temi tu oare de pedeapsa dreaptă de mâine? Există un număr mare de oameni în biserică ce sunt paraziți și un număr mare de lupi care caută să distrugă lucrarea normală a lui Dumnezeu. Aceste ființe sunt toate demoni trimiși de șeful demonilor, lupi feroce care caută să devoreze mieii neștiutori. Dacă acești așa-numiți oameni nu sunt excluși, ei vor deveni paraziți ai bisericii, molii ce devorează ofrandele. Mai devreme sau mai târziu, va veni o zi în care acești viermi vrednici de dispreț, ignoranți, abjecți și mizerabili vor fi pedepsiți!