Esența credinței în Dumnezeu a majorității oamenilor este convingere religioasă: ei sunt incapabili să-L iubească pe Dumnezeu și doar Îl urmează pe Dumnezeu ca niște roboți, incapabili de a tânji cu adevărat după El sau de a-L adora. Ei doar Îl urmează în tăcere. Mulți oameni cred în Dumnezeu, dar există foarte puțini care Îl iubesc pe Dumnezeu; ei doar se „tem” de Dumnezeu pentru că le este frică de dezastru sau Îl „admiră” pe Dumnezeu pentru că El este mare și puternic – dar în teama și admirația lor nu există iubire sau tânjire adevărată. În experiențele lor, oamenii caută detaliile puțin importante ale adevărului sau niște taine nesemnificative. Majoritatea oamenilor doar urmează și fac acest lucru doar pentru a căuta să obțină binecuvântări când situația este dificilă, nu pentru a căuta adevărul sau pentru a I se supune cu adevărat lui Dumnezeu ca să primească binecuvântările Lui. Viața credinței tuturor oamenilor în Dumnezeu este lipsită de semnificație, este fără valoare și în ea sunt considerațiile și ceea ce urmăresc ei; ei nu cred în Dumnezeu pentru a-L iubi pe Dumnezeu, ci pentru a fi binecuvântați. Mulți oameni acționează după cum vor, fac orice vor și nu se gândesc niciodată la interesele lui Dumnezeu sau dacă ceea ce fac ei este în concordanță cu intențiile lui Dumnezeu. Astfel de oameni nu pot nici măcar să dobândească credință adevărată, cu atât mai puțin iubirea pentru Dumnezeu. Esența lui Dumnezeu nu este doar pentru ca omul să creadă în ea, este mai mult pentru ca omul să o iubească. Dar mulți dintre aceia care cred în Dumnezeu sunt incapabili de a descoperi acest „secret”. Oamenii nu îndrăznesc să-L iubească pe Dumnezeu, nici nu încearcă să-L iubească. Ei nu au descoperit niciodată că există atât de multe lucruri care sunt încântătoare la Dumnezeu; ei nu au descoperit niciodată că Dumnezeu este Dumnezeul care iubește omul și că El este pentru om Dumnezeul ce trebuie iubit. Frumusețea lui Dumnezeu este exprimată în lucrarea Sa: doar când experimentează lucrarea Sa pot oamenii să-I descopere frumusețea; doar în realitate pot ei să experimenteze frumusețea lui Dumnezeu; și fără a o experimenta și observa în viața reală, nimeni nu poate descoperi frumusețea lui Dumnezeu. Există atât de multe lucruri de iubit la Dumnezeu, dar fără a interacționa concret cu El, oamenii sunt incapabili să le descopere. Ceea ce înseamnă că, dacă Dumnezeu nu S-ar fi întrupat, oamenii ar fi fost incapabili să interacționeze concret cu El, și dacă ei ar fi incapabili să interacționeze concret cu El, ei, de asemenea, ar fi incapabili să Îi experimenteze lucrarea – și astfel, iubirea lor pentru Dumnezeu ar fi contaminată cu multe falsități și închipuiri. Iubirea oamenilor pentru Dumnezeul din ceruri nu este la fel de practică precum iubirea lor pentru Dumnezeul de pe pământ, căci cunoașterea lui Dumnezeu din ceruri de către oameni este construită pe închipuirile lor, mai degrabă decât pe ceea ce au văzut cu propriii lor ochi și ce au experimentat ei personal. Când Dumnezeu vine pe pământ, oamenii pot să Îi privească faptele practice și frumusețea și ei pot vedea totul din firea Sa practică și normală, toate acestea fiind de mii de ori mai practice decât cunoașterea lor a Dumnezeului din cer. Indiferent cât de mult Îl iubesc oamenii pe Dumnezeul din cer, nu există nimic practic la această iubire și este plină de idei umane. Indiferent cât de mică este iubirea lor pentru Dumnezeul de pe pământ, această iubire este practică; chiar dacă există doar puțin din ea, ea tot este practică. Dumnezeu îi face pe oameni să Îl cunoască prin lucrare practică și prin această cunoaștere El le câștigă dragostea. Este ca și cu Petru: dacă el nu ar fi trăit cu Isus, ar fi fost imposibil pentru el să-L adore pe Isus. La fel era și loialitatea sa față de Isus, construită pe interacțiunea lui cu Isus. De vreme ce Dumnezeu îi cere omului să-L iubească, El a venit personal printre oameni și trăiește împreună cu oamenii și tot ceea îl face pe om să vadă și să experimenteze este caracterul practic al lui Dumnezeu.

Dumnezeu utilizează caracterul Său practic și împlinirea faptelor pentru a-i desăvârși pe oameni; cuvintele lui Dumnezeu îndeplinesc o parte din desăvârșirea de către El a oamenilor și aceasta este lucrarea de îndrumare și de deschidere a căii. Ceea ce înseamnă că, în cuvintele lui Dumnezeu, omul poate găsi calea de practică și cunoașterea viziunilor. Prin înțelegerea acestor lucruri, omul va avea o cale și viziuni în practica lui concretă și va fi capabil să dobândească luminarea prin cuvintele lui Dumnezeu; el va fi capabil să înțeleagă că această chestiune a venit de la Dumnezeu și în stare să discearnă multe. După ce a înțeles, omul trebuie să intre imediat în această realitate și trebuie să utilizeze cuvintele lui Dumnezeu pentru a-L mulțumi pe Dumnezeu în viața lui concretă. Dumnezeu te va călăuzi în toate lucrurile și îți va da o cale de practică și te va face să simți că El este deosebit de încântător și îți va permite să vezi că fiecare pas al lucrării lui Dumnezeu asupra ta este menit să te desăvârșească. Dacă dorești să vezi iubirea lui Dumnezeu, dacă dorești să experimentezi cu adevărat iubirea lui Dumnezeu, atunci trebuie să te afunzi adânc în realitate, să te afunzi adânc în viața reală și să vezi că tot ceea ce face Dumnezeu este iubire și mântuire, că tot ceea ce face El este să le permită oamenilor să se elibereze de ceea ce este necurat și să rafineze lucrurile dinlăuntrul omului care nu pot să satisfacă intențiile lui Dumnezeu. Dumnezeu îi oferă omului adevărul folosind cuvinte; în același timp, El pregătește împrejurările vieții reale ca oamenii să experimenteze, iar dacă oamenii mănâncă și beau multe dintre cuvintele lui Dumnezeu, atunci, în practica lor concretă, ei pot rezolva toate dificultățile din viețile lor utilizând multe cuvinte ale lui Dumnezeu. Ceea ce înseamnă că trebuie să ai cuvintele lui Dumnezeu pentru a te afunda adânc în realitate; dacă nu mănânci și nu bei cuvintele lui Dumnezeu și ești fără lucrarea lui Dumnezeu, atunci nu vei avea nicio cale în viața reală. Dacă nu mănânci sau nu bei niciodată cuvintele lui Dumnezeu, atunci vei fi confuz când ți se va întâmpla ceva. Vei ști doar că ar trebui să Îl iubești pe Dumnezeu, dar vei fi incapabil de orice discernere și nu vei avea nicio cale de practică; vei fi zăpăcit și confuz și uneori vei crede chiar că prin satisfacerea trupului Îl mulțumești pe Dumnezeu. Toate acestea sunt consecința nemâncatului și nebăutului cuvintelor lui Dumnezeu. Ceea ce înseamnă că dacă ești fără ajutorul cuvintelor lui Dumnezeu și doar bâjbâi în cadrul realității, atunci ești fundamental incapabil de a găsi calea de practică. Astfel de oameni pur și simplu nu înțeleg ceea ce înseamnă să crezi în Dumnezeu, cu atât mai puțin înțeleg ce înseamnă să Îl iubești pe Dumnezeu. Dacă, utilizând luminarea și îndrumarea cuvintelor lui Dumnezeu, deseori te rogi, cauți, cercetezi, descoperi ceea ce ar trebui să practici, găsești oportunități pentru lucrarea Duhului Sfânt, cooperezi cu adevărat cu Dumnezeu și nu ești zăpăcit și confuz, atunci vei avea o cale în viața reală și Îl vei mulțumi cu adevărat pe Dumnezeu. Când L-ai mulțumit pe Dumnezeu, în interiorul tău va exista călăuzirea lui Dumnezeu și vei fi deosebit de binecuvântat de Dumnezeu, ceea ce îți va da un sentiment de bucurie: te vei simți deosebit de onorat că L-ai mulțumit pe Dumnezeu, te vei simți deosebit de luminos în interior și, în inima ta, te vei simți limpede și liniștit. Conștiința ta va fi consolată și liberă de acuzații și te vei simți plăcut pe dinăuntru când îi vei vedea pe frații și surorile tale. Aceasta este ceea ce înseamnă să te bucuri de iubirea lui Dumnezeu și doar aceasta înseamnă să te bucuri cu adevărat de Dumnezeu. Bucuria oamenilor legată de iubirea lui Dumnezeu este obținută prin experiență: prin experimentarea suferinței și experimentarea punerii adevărului în practică, ei câștigă binecuvântările lui Dumnezeu. Dacă doar spui că Dumnezeu te iubește cu adevărat, că Dumnezeu a plătit într-adevăr un preț mare de dragul oamenilor, că El a rostit cu răbdare și cu seriozitate atât de multe cuvinte și că întotdeauna mântuiește oamenii, rostirea acestor cuvinte de către tine este doar o parte a bucuriei tale de Dumnezeu. Totuși, o bucurie mai mare – o bucurie reală – este când oamenii pun adevărul în practică în viața lor reală, după care se simt liniștiți și limpezi în inimile lor. Ei se vor simți deosebit de mișcați lăuntric și vor simți că Dumnezeu este deosebit de încântător. Vei simți că prețul pe care l-ai plătit e mai mult decât corect. După ce ai oferit sângele inimii tale, vei fi deosebit de luminos în interior: vei simți că te bucuri cu adevărat de iubirea lui Dumnezeu și vei înțelege că Dumnezeu a făcut lucrarea de mântuire asupra oamenilor, că rafinarea oamenilor de către El este menită să-i purifice și că Dumnezeu încearcă oamenii pentru a testa dacă ei Îl iubesc cu adevărat. Dacă întotdeauna pui adevărul în practică în acest mod, atunci, treptat, vei dezvolta o cunoaștere clară a unei mari părți a lucrării lui Dumnezeu și, în acel moment, vei simți mereu că, înaintea ta, cuvintele lui Dumnezeu sunt clare precum cristalul. Când înțelegi cu claritate multe adevăruri, vei simți că această chestiune și acea chestiune sunt ușor de pus în practică, că poți depăși orice problemă și orice ispită și vei vedea că nimic nu este o problemă pentru tine, ceea ce te va face să te simți atât de liber și eliberat. În acest moment, te vei bucura de iubirea lui Dumnezeu și iubirea adevărată a lui Dumnezeu va fi coborât asupra ta. Dumnezeu îi binecuvântează pe aceia care au viziuni, care au adevărul, care au cunoaștere și care Îl iubesc cu adevărat. Dacă oamenii doresc să vadă iubirea lui Dumnezeu, ei trebuie să pună adevărul în practică în viața reală, ei trebuie să fie dispuși să îndure durere și să abandoneze ceea ce iubesc pentru a-L mulțumi pe Dumnezeu și, în ciuda lacrimilor din ochii lor, trebuie să fie totuși capabili să mulțumească inima lui Dumnezeu. În acest mod, Dumnezeu te va binecuvânta cu siguranță și dacă înduri greutăți precum acestea, ele vor fi urmate de lucrarea Duhului Sfânt. Prin viață reală și prin experimentarea cuvintelor lui Dumnezeu, oamenii sunt capabili să vadă frumusețea lui Dumnezeu și doar dacă ei au gustat iubirea lui Dumnezeu pot să-L iubească cu adevărat.

Cei care Îl iubesc pe Dumnezeu sunt cei care iubesc adevărul și, cu cât cei care iubesc adevărul îl pun mai mult în practică, cu atât mai mult au parte de adevăr; cu cât îl pun mai mult în practică, cu atât mai mult au iubirea lui Dumnezeu; și cu cât îl pun mai mult în practică, cu atât mai mult sunt binecuvântați de Dumnezeu. Dacă întotdeauna practici în acest mod, iubirea lui Dumnezeu pentru tine îți va permite treptat să vezi, tot așa cum Petru a ajuns să-L cunoască pe Dumnezeu: Petru a spus că Dumnezeu nu are doar înțelepciunea de a crea cerul, pământul și toate lucrurile, ci, mai mult decât atât, că El are și înțelepciunea de a face o lucrare practică asupra oamenilor. Petru a spus că El nu este doar vrednic de iubirea oamenilor datorită creării de către El a cerului, pământului și tuturor lucrurilor ci, mai mult decât atât, datorită abilității Sale de a crea omul, de a mântui omul, de a desăvârși omul și de a dărui iubirea Sa omului. La fel, Petru a spus că există multe în El care sunt vrednice de iubirea omului. Petru I-a spus lui Isus: „Oare crearea cerului, pământului și tuturor lucrurilor este singurul motiv pentru care meriți iubirea oamenilor? Există mai multe în Tine care sunt încântătoare, Tu acționezi și te miști în viața reală, Duhul Tău mă atinge în interior, mă disciplinezi, îmi aduci reproșuri – aceste lucruri sunt chiar mai vrednice de iubire.” Dacă dorești să vezi și să experimentezi iubirea lui Dumnezeu, atunci trebuie să cauți și să cercetezi în viața reală și trebuie să fii dispus să dai laoparte propriul trup. Trebuie să iei această hotărâre. Trebuie să fii o persoană cu hotărâre, care este capabilă să Îl mulțumească pe Dumnezeu în toate lucrurile, fără a fi leneș sau a râvni la plăcerile trupului, trăind nu pentru trup, ci pentru Dumnezeu. Poate că nu Îl mulțumești pe Dumnezeu de data aceasta din cauză că nu înțelegi intențiile lui Dumnezeu; data viitoare, chiar dacă trebuie să depui un oarecare efort, trebuie să-L mulțumești, și nu trebuie să satisfaci trupul. Când vei experimenta în acest fel, vei fi ajuns să-L cunoști pe Dumnezeu. Vei vedea că Dumnezeu poate să creeze cerul, pământul și toate lucrurile, că El a devenit trup astfel încât oamenii să poată să-L vadă într-un mod real și tangibil și că El interacționează cu ei într-un mod real și tangibil; vei vedea că El este capabil să umble printre oameni și că Duhul Său poate să-i desăvârșească pe oameni în viața reală; vei vedea că toate acestea le permit oamenilor să vadă frumusețea Lui și să experimenteze disciplinarea Sa, certarea Sa și binecuvântările Sale. Dacă întotdeauna experimentezi în acest mod, în viața reală vei fi inseparabil de Dumnezeu și dacă într-o zi, relația ta cu Dumnezeu încetează să fie normală, tu vei fi capabil să înduri reproșul și să simți remușcări. Când ai o relație normală cu Dumnezeu, nu vei dori niciodată să Îl părăsești pe Dumnezeu, și dacă într-o zi Dumnezeu spune că te va abandona, tu te vei teme și vei spune că preferi să mori decât să fii abandonat de Dumnezeu. De îndată ce percepi aceasta, vei simți că ești incapabil de a-L părăsi pe Dumnezeu și în acest mod vei avea o bază și te vei bucura cu adevărat de iubirea lui Dumnezeu.

Oamenii vorbesc deseori despre a-L lăsa pe Dumnezeu să fie viața lor, dar încă mai au de experimentat până acolo. Tu doar spui că Dumnezeu este viața ta și că El te călăuzește în fiecare zi și că mănânci și bei cuvintele Sale în fiecare zi și că te rogi Lui în fiecare zi și că, astfel, El a devenit viața ta. Cunoașterea acelora care spun aceasta este foarte superficială. În mulți oameni nu există o bază; cuvintele lui Dumnezeu au fost plantate în interiorul lor, dar încă nu au încolțit, cu atât mai puțin nu au făcut vreun rod. Astăzi, în ce măsură ai experimentat? Doar acum, după ce Dumnezeu te-a forțat să ajungi până aici, simți că nu Îl poți părăsi pe Dumnezeu. Într-o zi, după ce experiența ta a ajuns până la un anumit punct, dacă Dumnezeu te-ar face să pleci, nu ai putea să o faci. Întotdeauna vei simți că nu poți fi fără Dumnezeu în interiorul tău; poți fi fără soț, soție sau copii, fără o familie, fără o mamă sau un tată, fără plăcerile trupului, dar nu poți fi fără Dumnezeu. Să fii fără Dumnezeu ar fi precum pierderea vieții tale, nu vei fi capabil să trăiești fără Dumnezeu. Când ai experimentat până în acest punct, îți vei fi atins ținta credinței tale în Dumnezeu și atunci Dumnezeu va fi devenit viața ta, El va fi devenit baza existenței tale. Nu vei mai fi în stare niciodată să Îl părăsești pe Dumnezeu. Când ai experimentat în măsura aceasta, te vei fi bucurat cu adevărat de iubirea lui Dumnezeu, relația ta cu Dumnezeu va fi devenit strânsă până în punctul în care El va fi viața ta, iubirea ta și, în acel moment, te vei ruga lui Dumnezeu și vei spune: „Dumnezeule! Nu Te pot părăsi, Tu ești viața mea, pot rezista fără orice altceva – dar fără Tine, nu pot continua să trăiesc.” Aceasta este statura adevărată a oamenilor; este viața reală. Unii oameni au fost forțați să ajungă atât de departe pe cât au ajuns astăzi: vor fi trebuit să continue indiferent dacă vor sau nu, și ei au simțit întotdeauna c-ar fi prinși între ciocan și nicovală. Trebuie să experimentezi astfel încât Dumnezeu să fie viața ta, astfel încât dacă Dumnezeu ar fi luat din inima ta, ar fi ca și cum ți-ai pierde viața; Dumnezeu trebuie să fie viața ta și tu trebuie să fii incapabil să-L părăsești. Atunci tu vei fi dobândit cu adevărat o experiență practică a lui Dumnezeu și, în acest moment în care Îl iubești pe Dumnezeu, Îl vei iubi cu adevărat pe Dumnezeu și va fi o iubire pură, cu un singur scop. S-ar putea să vină o zi în experiențele tale în care viața ta a ajuns într-un anumit punct în care te rogi lui Dumnezeu, mănânci și bei cuvintele lui Dumnezeu, ești incapabil să-L părăsești pe Dumnezeu în interior și ești incapabil să uiți de El chiar dacă ai vrea. Dumnezeu va fi devenit viața ta; tu vei fi capabil să uiți lumea, vei fi capabil să uiți de soția ta, de soțul tău sau de copiii tăi, dar vei avea dificultăți în a uita de Dumnezeu – să faci acest lucru ar fi imposibil. Aceasta va fi adevărata ta viață și adevărata ta iubire pentru Dumnezeu. Când iubirea ta pentru Dumnezeu a ajuns într-un anumit punct în care nu poate fi depășită de iubirea ta pentru nimic altceva și este pe primul loc, atunci vei fi capabil să renunți la orice altceva și să fii dispus să accepți toată emondarea de la Dumnezeu. Când vei obține o iubire față de Dumnezeu care le depășește pe toate celelalte, vei trăi în realitate și în iubirea lui Dumnezeu.

De îndată ce Dumnezeu devine viața din interiorul oamenilor, ei devin incapabili să-L părăsească pe Dumnezeu. Nu este aceasta fapta lui Dumnezeu? Nu există mărturie mai mare! Dumnezeu a lucrat până la un anumit punct; El a spus ca oamenii să presteze servicii, să fie mustrați sau să moară, iar oamenii nu au dat înapoi, ceea ce arată că au fost cuceriți de Dumnezeu. Oamenii care au adevărul sunt cei care, în experiențele lor reale, pot să rămână fermi în mărturia lor, pot să rămână fermi în poziția lor, să stea de partea lui Dumnezeu, fără a se retrage vreodată, și care pot să aibă o relație normală cu oamenii care-L iubesc pe Dumnezeu, care, atunci când li se întâmplă lucruri, sunt capabili să I se supună total lui Dumnezeu și pot să I se supună lui Dumnezeu până la moarte. Practica și dezvăluirile tale din viața reală sunt mărturia pentru Dumnezeu, sunt ceea ce trăiește omul și mărturia pentru Dumnezeu, și asta înseamnă cu adevărat să te bucuri de iubirea lui Dumnezeu; când ai experimentat până în acest punct, efectul dorit va fi fost obținut. Ai într-adevăr o trăire reală și fiecare acțiune a ta este privită cu admirație de ceilalți. Hainele și înfățișarea ta sunt neremarcabile, dar trăiești o viață cu cea mai mare evlavie, și când ai părtășie despre cuvintele lui Dumnezeu, ești călăuzit și luminat de El. Ești capabil să rostești intențiile lui Dumnezeu prin cuvintele tale, să ai părtășie despre realități, și înțelegi multe chestiuni legate de slujirea în spirit. Vorbești cu siguranță de sine, ești decent și integru, nu te implici în certuri și nu ești desfrânat, ești capabil să te supui rânduielilor lui Dumnezeu și să rămâi ferm în mărturia ta când ți se întâmplă lucruri și ești calm și stăpân pe tine, indiferent cu ce te confrunți. Acest tip de persoană a văzut cu adevărat iubirea lui Dumnezeu. Unii oameni sunt încă tineri, dar se poartă ca o persoană de vârstă mijlocie; sunt maturi, au adevărul și sunt admirați de alții – și aceștia sunt oamenii care au mărturie și sunt manifestarea lui Dumnezeu. Ceea ce înseamnă că, atunci când oamenii au experimentat până la un anumit punct, înlăuntrul lor, vor avea o înțelegere întru Dumnezeu, iar firea lor externă se va stabiliza, de asemenea. Mulți oameni nu pun adevărul în practică și nu rămân fermi în mărturia lor. În astfel de oameni, nu există iubire pentru Dumnezeu sau mărturie pentru Dumnezeu, iar aceștia sunt oamenii pe care Dumnezeu îi detestă cel mai mult. Ei citesc cuvintele lui Dumnezeu la adunări, dar ceea ce trăiesc ei este Satana, iar asta Îl dezonorează pe Dumnezeu, Îl reprezintă greșit pe Dumnezeu și Îl blasfemiază. În asemenea oameni nu există niciun semn al iubirii lui Dumnezeu, iar ei nu au deloc lucrarea Duhului Sfânt. Așadar, cuvintele și acțiunile lor îl reprezintă pe Satana. Dacă inima ta este întotdeauna liniștită înaintea lui Dumnezeu, iar tu acorzi mereu atenție persoanelor, evenimentelor și lucrurilor din jurul tău și dacă ești atent la povara lui Dumnezeu și ai întotdeauna o inimă cu frică de Dumnezeu, atunci Dumnezeu te va lumina deseori înlăuntrul tău. În biserică, există oameni care sunt „supraveghetori”: ei își propun să urmărească lipsurile celorlalți și, apoi, să-i imite. Sunt incapabili să aibă discernământ, nu detestă păcatul, nu urăsc lucrurile Satanei și nu sunt dezgustați de acestea. Oamenii ca aceștia sunt plini de lucrurile Satanei și, în cele din urmă, vor fi cu totul abandonați de Dumnezeu. Ar trebui să ai mereu o inimă cu frică de Dumnezeu înaintea Lui, să fii moderat în limbajul și acțiunile tale și să nu-ți dorești niciodată să te opui lui Dumnezeu sau să-L superi. Nu ar trebui niciodată să fii dispus ca lucrarea lui Dumnezeu asupra ta să fi fost degeaba sau să permiți tuturor greutăților pe care le-ai îndurat și tuturor lucrurilor pe care le-ai pus în practică să fie în zadar. Trebuie să fii dispus să muncești mai mult și să Îl iubești mai mult pe Dumnezeu pe calea din fața ta. Aceștia sunt oamenii care au o viziune ca bază a lor. Aceștia sunt oamenii care caută progresul.

Dacă oamenii cred în Dumnezeu și Îi experimentează cuvintele cu o inimă cu frică de El, atunci în astfel de oameni poate fi văzută mântuirea lui Dumnezeu și iubirea lui Dumnezeu. Acești oameni sunt capabili să aducă mărturie pentru Dumnezeu; ei trăiesc adevărul, iar pentru ce aduc ei mărturie este, de asemenea, adevărul, ceea ce este Dumnezeu și firea lui Dumnezeu. Ei trăiesc în iubirea lui Dumnezeu și au văzut iubirea lui Dumnezeu. Dacă vor să Îl iubească pe Dumnezeu, oamenii trebuie să experimenteze frumusețea lui Dumnezeu și să vadă frumusețea lui Dumnezeu; doar atunci poate fi trezită în ei o inimă iubitoare de Dumnezeu și o inimă care se consumă cu devotament pentru Dumnezeu. Dumnezeu nu îi face pe oameni să Îl iubească prin cuvinte sau prin închipuirile lor și nu îi forțează să Îl iubească. În schimb, îi lasă să-L iubească din proprie inițiativă și îi lasă să-I vadă frumusețea în lucrarea și cuvintele Sale, după care se naște în ei iubirea de Dumnezeu. Doar în acest mod pot oamenii să aducă mărturie adevărată pentru Dumnezeu. Oamenii nu-L iubesc pe Dumnezeu pentru că au fost îndemnați de alții să facă astfel, nici nu este un impuls emoțional de moment. Ei Îl iubesc pe Dumnezeu pentru că I-au văzut frumusețea, au văzut că există atât de multe lucruri ale Sale care sunt vrednice de iubire din partea oamenilor, pentru că au văzut mântuirea, înțelepciunea și faptele minunate ale lui Dumnezeu – și, drept rezultat, Îl laudă cu adevărat pe Dumnezeu și tânjesc cu adevărat după El și se trezește în ei o astfel de pasiune, încât nu ar putea să supraviețuiască fără să-L câștige pe Dumnezeu. Cei care aduc cu adevărat mărturie pentru Dumnezeu sunt capabili să o facă în mod răsunător deoarece mărturia lor se bazează pe temelia cunoașterii adevărate a lui Dumnezeu și a adevăratei tânjiri după Dumnezeu. O asemenea mărturie nu este adusă conform unui impuls emoțional, ci conform cunoașterii lor despre Dumnezeu și firea Sa. Pentru că au ajuns să Îl cunoască pe Dumnezeu, ei simt că trebuie cu siguranță să aducă mărturie pentru Dumnezeu și să îi facă pe toți cei care tânjesc după Dumnezeu să Îl cunoască și să fie conștienți de frumusețea Lui și de caracterul Lui practic. Precum iubirea oamenilor pentru Dumnezeu, mărturia lor este spontană; este înzestrată cu realitate și are valoare și semnificație adevărate. Nu este pasivă sau goală ori lipsită de sens. Motivul pentru care se spune că doar aceia care Îl iubesc cu adevărat pe Dumnezeu au cea mai mare valoare și însemnătate în viețile lor și cred cu adevărat în Dumnezeu este că acești oameni sunt capabili să trăiască în lumina lui Dumnezeu și sunt capabili să trăiască pentru lucrarea și gestionarea lui Dumnezeu. Este pentru că ei nu trăiesc în întuneric, ci trăiesc în lumină; ei nu duc vieți lipsite de însemnătate, ci vieți care au fost binecuvântate de Dumnezeu. Doar aceia care Îl iubesc pe Dumnezeu sunt capabili să aducă mărturie pentru El, doar ei sunt martorii lui Dumnezeu, doar ei sunt binecuvântați de Dumnezeu și doar ei sunt capabili să moștenească promisiunile lui Dumnezeu. Aceia care Îl iubesc pe Dumnezeu sunt confidenții Lui; ei sunt oamenii iubiți de Dumnezeu și se pot bucura de binecuvântări împreună cu El. Doar astfel de oameni vor trăi veșnic și doar ei vor trăi veșnic sub grija și protecția lui Dumnezeu. Dumnezeu este pentru a fi iubit de oameni și este vrednic de iubirea tuturor oamenilor, dar nu toți oamenii sunt capabili să-L iubească pe Dumnezeu și nu toți oamenii pot aduce mărturie pentru Dumnezeu și domni împreună cu El. Datorită faptului că pot aduce mărturie pentru Dumnezeu și că își dedică toate eforturile lucrării lui Dumnezeu, aceia care Îl iubesc cu adevărat pe Dumnezeu pot merge oriunde sub ceruri, fără ca nimeni să îndrăznească să li se opună și ei pot domni peste pământ și îi pot cârmui pe toți oamenii lui Dumnezeu. Acești oameni s-au adunat din toată lumea. Sunt oameni din întreaga lume, care vorbesc limbi diferite și au culori ale pielii diferite, dar semnificația existenței lor este aceeași; toți au o inimă iubitoare de Dumnezeu, toți aduc aceeași mărturie și au aceeași hotărâre și aceeași dorință. Aceia care Îl iubesc pe Dumnezeu pot merge liberi de la un capăt la celălalt al lumii și aceia care aduc mărturie pentru Dumnezeu pot călători prin univers. Acești oameni sunt iubiți de Dumnezeu, sunt binecuvântați de Dumnezeu și vor trăi veșnic în lumina Lui.