623. Astăzi, Dumnezeu vă judecă, vă mustră și vă condamnă, dar să știi că scopul acestei condamnări este ca tu să te cunoști pe tine. El condamnă, blestemă, judecă și mustră pentru ca tu să poți să te cunoști pe tine însuți, astfel încât firea ta să se poată schimba și, în plus, pentru ca tu să îți poți cunoaște valoarea și să vezi că toate acțiunile lui Dumnezeu sunt drepte, în conformitate cu firea Sa și cu cerințele lucrării Sale, că El lucrează potrivit planului Său pentru mântuirea omului și că este Dumnezeul drept care îl iubește, îl mântuiește, îl judecă și îl mustră pe om. Dacă tu știi doar că ai un statut umil, că ești corupt și neascultător, dar nu știi că Dumnezeu vrea să-Și facă mântuirea clară prin judecata și mustrarea pe care El le săvârșește în tine astăzi, atunci nu ai cum să capeți experiență, și cu atât mai puțin ești capabil să mergi mai departe. Dumnezeu nu a venit să omoare sau să distrugă, ci să judece, să blesteme, să mustre și să mântuiască. Până la încheierea planului Său de gestionare de 6.000 de ani – înainte ca El să arate clar sfârșitul fiecărei categorii de oameni – lucrarea lui Dumnezeu pe pământ va fi de dragul mântuirii; scopul acesteia este doar de a-i face compleți pe cei care Îl iubesc – pe deplin – și de a-i aduce la supunere sub stăpânirea Lui. Indiferent de modul în care Dumnezeu mântuiește oamenii, totul se săvârșește prin a-i face să scape de vechea lor natură satanică; adică, El îi mântuiește făcându-i să caute viața. Dacă ei nu fac asta, atunci nu vor avea cum să accepte mântuirea lui Dumnezeu. Mântuirea este lucrarea lui Dumnezeu Însuși, iar căutarea vieții este ceva ce omul trebuie să-și asume pentru a accepta mântuirea. În ochii omului, mântuirea este dragostea lui Dumnezeu, iar dragostea lui Dumnezeu nu poate fi mustrare, judecată și blesteme; mântuirea trebuie să conțină iubire, compasiune și, mai mult, cuvinte de consolare, cât și binecuvântări nesfârșite oferite de Dumnezeu. Oamenii cred că, atunci când Dumnezeu îi mântuiește, El face aceasta atingându-i prin binecuvântările și harul Său, ca ei să-și poată dărui inimile lui Dumnezeu. Adică faptul că îl atinge pe om înseamnă că-l mântuiește. O mântuire ca aceasta se săvârșește făcând un târg. Doar atunci când Dumnezeu le dăruiește de o sută de ori mai mult, oamenii vor veni să se supună înaintea numelui lui Dumnezeu și se vor strădui să facă bine pentru El și să-I aducă glorie. Nu asta este intenția lui Dumnezeu pentru omenire. Dumnezeu a venit să lucreze pe pământ pentru a mântui omenirea coruptă; nimic fals în asta. Dacă ar fi, El cu siguranță nu ar fi venit să-Și facă lucrarea în persoană. În trecut, metoda Sa de mântuire era de a arăta cea mai mare iubire și compasiune, până într-acolo încât a dat Satanei tot ce avea El, în schimbul întregii omeniri. Prezentul nu este deloc asemănător trecutului: mântuirea oferită vouă astăzi vine în timpul zilelor de pe urmă, în timpul clasificării fiecăruia după fel; mijloacele prin care sunteți mântuiți nu sunt iubire sau compasiune, ci mustrare și judecată pentru ca omul să fie pe deplin mântuit. Astfel, tot ceea ce primiți este mustrare, judecată și nimicire fără milă, dar să știți un lucru: în această nimicire nemiloasă nu există nici cea mai mică pedeapsă. Indiferent cât de dure ar putea fi cuvintele Mele, asupra voastră nu se abat decât câteva cuvinte care s-ar putea să vi se pară complet nemiloase și, indiferent cât de mânios aș putea fi, ce vine asupra voastră sunt tot cuvinte de învățătură, iar Eu nu vreau să vă rănesc sau să vă ucid. Nu sunt toate acestea o realitate? Să știți că astăzi, fie că este vorba de judecată dreaptă sau de rafinare și mustrare nemiloase, toate sunt de dragul mântuirii. Indiferent dacă astăzi fiecare este clasificat în funcție de felul său ori dacă sunt dezvăluite categoriile de oameni, scopul tuturor cuvintelor și lucrărilor lui Dumnezeu este de a-i mântui pe cei care-L iubesc cu adevărat. Judecata dreaptă este adusă pentru a-l purifica pe om, iar rafinarea nemiloasă este pentru a-l curăți; cuvintele aspre sau mustrarea sunt pentru a-l purifica pe om și de dragul mântuirii. Astfel, metoda de mântuire de astăzi este diferită de cea din trecut. Astăzi, mântuirea vi se aduce prin judecata dreaptă, iar aceasta este un instrument bun pentru a vă clasifica pe fiecare după fel. Mai mult decât atât, mustrarea nemiloasă servește ca mântuire supremă a voastră – și ce aveți de spus în fața unei astfel de mustrări și judecăți? Nu v-ați bucurat mereu de mântuire, de la început până la sfârșit? L-ați văzut pe Dumnezeu întrupat și ați înțeles omnipotența și înțelepciunea Sa; în plus, ați experimentat nimicirea și disciplina în repetate rânduri. Dar, totuși, nu ați primit și har suprem? Nu sunt binecuvântările voastre mai mari decât ale oricui altcuiva? Harurile voastre sunt chiar mai generoase decât gloria și bogățiile de care s-a bucurat Solomon! Gândiți-vă la asta: dacă intenția Mea de a veni ar fi să vă condamn și să vă pedepsesc, nu să vă mântuiesc, ați fi avut atât de multe zile? Ați fi putut voi, ființe păcătoase din trup și sânge, să supraviețuiți până astăzi? Dacă scopul Meu ar fi fost doar să vă pedepsesc, de ce aș fi devenit trup și aș fi luat o inițiativă atât de măreață? Nu aș fi putut să vă pedepsesc pe voi, simpli muritori, doar rostind un singur cuvânt? Aș mai fi nevoit să vă distrug, după ce v-am condamnat intenționat? Încă nu credeți aceste cuvinte ale Mele? Aș putea să-l mântuiesc pe om numai prin dragoste și compasiune? Sau aș putea folosi doar răstignirea pentru a-l mântui pe om? Firea Mea dreaptă nu este mai favorabilă pentru a-l face pe om pe deplin ascultător? Nu este mai capabilă să-l salveze pe om întru totul?

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Ar trebui să lăsați deoparte binecuvântările statutului și să înțelegeți voia lui Dumnezeu de a aduce mântuirea omului”

624. Voi toți trăiți într-un tărâm al păcatului și al imoralității și toți sunteți păcătoși și imorali. Astăzi, nu numai că puteți să-L priviți pe Dumnezeu, dar, mai important, ați primit mustrarea și judecata, ați primit mântuirea cu adevărat profundă, ați primit cea mai mare iubire a lui Dumnezeu. În tot ceea ce face El, Dumnezeu e cu adevărat iubitor față de voi. El nu are nicio intenție rea. El vă judecă din cauza păcatelor voastre, ca să vă analizați și să primiți această extraordinară mântuire. Toate acestea au scopul de a-l face complet pe om. De la început până la sfârșit, Dumnezeu a făcut totul pentru a-l mântui pe om și nu-Și dorește să-i distrugă pe deplin pe oamenii pe care i-a creat cu propriile Sale mâini. Astăzi, El a venit printre voi ca să lucreze, și nu este aceasta o și mai mare mântuire? Dacă v-ar urî, ar mai face El o lucrare atât de amplă ca să vă îndrume personal? De ce să sufere așa? Dumnezeu nu vă urăște și nu are nicio intenție rea față de voi. Ar trebui să știți că iubirea lui Dumnezeu este cea mai sinceră iubire. Numai din cauza neascultării oamenilor trebuie să îi mântuiască El prin judecată; altfel, mântuirea lor ar fi imposibilă. Pentru că nu știți cum să trăiți și nici măcar nu sunteți conștienți de modul în care să trăiți și pentru că trăiți în acest tărâm păcătos și imoral și voi înșivă sunteți niște diavoli imorali și murdari, pe El nu-L lasă inima să vă lase să deveniți și mai depravați, nu-L lasă inima să vă vadă trăind în acest ținut mizerabil, așa cum trăiți acum, călcați în picioare de Satana după bunul plac sau să vă lase să cădeți în Infern. El vrea doar să câștige acest grup de oameni și să vă mântuiască pe deplin. Acesta este principalul scop al săvârșirii lucrării de cucerire asupra voastră – doar pentru mântuire. Dacă nu vezi că tot ceea ce se face asupra ta este iubire și mântuire, dacă tu crezi că este doar o metodă, o cale de a-l chinui pe om și ceva îndoielnic, atunci ai putea foarte bine să te întorci în lumea ta și să rabzi dureri și greutăți! Dacă ești dispus să te afli în acest curent și să te bucuri de această judecată și de această mântuire imensă, să te bucuri de toate aceste binecuvântări, binecuvântări care nu pot fi găsite nicăieri în lumea umană, și să te bucuri de iubirea aceasta, atunci fii bun: rămâi în acest curent pentru a accepta lucrarea de cucerire astfel încât să poți fi desăvârșit. Astăzi, se poate să înduri un strop de durere și rafinare din cauza judecății lui Dumnezeu, dar durerea aceasta este valoroasă și semnificativă. Deși oamenii sunt rafinați și demascați fără milă de mustrarea și judecata lui Dumnezeu – cu scopul de a-i pedepsi pentru păcatele lor, de a le pedepsi trupul – nimic din această lucrare nu este menit să le condamne trupul la pieire. Severele dezvăluiri prin cuvânt sunt toate în scopul de a te conduce pe calea cea dreaptă. Ați experimentat personal atât de mult din lucrarea aceasta și, în mod clar, nu v-a condus pe o cale rea! Totul este cu scopul de a vă face să trăiți o umanitate normală și totul este ceva ce umanitatea voastră normală poate să obțină. Fiecare etapă a lucrării lui Dumnezeu se face pe baza nevoilor voastre, în funcție de slăbiciunile voastre și de statura voastră reală, și nicio povară de nesuportat nu vă este pusă pe umeri. Lucrul acesta nu-ți este clar astăzi și ți se pare că sunt dur cu tine și, într-adevăr, crezi mereu că motivul pentru care te mustru, te judec și îți fac zilnic reproșuri este pentru că te urăsc. Dar, cu toate că ceea ce înduri este mustrare și judecată, în realitate, este iubire pentru tine și cea mai mare protecție. Dacă nu poți să înțelegi sensul mai profund al acestei lucrări, îți va fi imposibil să experimentezi în continuare. Mântuirea aceasta ar trebui să-ți aducă alinare. Nu refuza să îți vii în fire. Pentru că ai ajuns atât de departe, ar trebui să vezi clar importanța lucrării de cucerire și nu ar mai trebui să ai tot felul de păreri în privința acesteia!

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Adevărul lăuntric al lucrării de cucerire (4)”

625. Toți oamenii au fost supuși rafinării datorită cuvintelor lui Dumnezeu. Dacă Dumnezeu nu S-ar fi întrupat, omenirea nu ar avea cu siguranță binecuvântarea de a suferi această rafinare. Altfel spus, toți cei care sunt capabili să accepte încercările cuvintelor lui Dumnezeu sunt binecuvântați. Pe baza calibrului inerent al oamenilor, a comportamentului lor și a atitudinilor lor față de Dumnezeu, ei nu sunt vrednici să primească acest fel de rafinare. Ei s-au bucurat de această binecuvântare tocmai pentru că au fost înălțați de către Dumnezeu. Oamenii obișnuiau să spună că nu sunt vrednici să vadă chipul lui Dumnezeu sau să-I audă cuvintele. Astăzi, faptul că oamenii au primit rafinarea cuvintelor Lui se datorează pe deplin înălțării de la Dumnezeu și milei Lui. Aceasta este binecuvântarea fiecărei persoane care s-a născut în zilele de pe urmă – ați experimentat personal acest lucru? Aspectul în care oamenii trebuie să experimenteze suferința și să întâmpine piedici este predestinat de către Dumnezeu – nu se bazează pe cererile oamenilor. Acesta este adevărul inechivoc. Fiecare credincios ar trebui să aibă capacitatea de a trece prin încercările cuvintelor lui Dumnezeu și să sufere conform cuvintelor Lui. Vă e clar acest lucru? Așadar, în schimbul suferinței prin care ai trecut, ai primit binecuvântările de astăzi; dacă nu suferi pentru Dumnezeu, nu poți primi lauda Lui.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Iubirea autentică față de Dumnezeu este spontană”

626. Faptul că poți să accepți judecata, mustrarea, lovirea și rafinarea cuvintelor lui Dumnezeu și, în plus, că poți să accepți însărcinările date de El, a fost predestinat de Dumnezeu dinainte de veacuri și astfel, nu trebuie să fii prea necăjit când ești mustrat. Nimeni nu poate lua lucrarea care a fost făcută în voi și binecuvântările care au fost pogorâte asupra voastră și nimeni nu poate lua tot ceea ce v-a fost dat. Oamenii religioși nu suportă nicio comparație cu voi. Nu aveți o expertiză biblică bogată și nu sunteți dotați cu teorie religioasă, dar, pentru că Dumnezeu a lucrat în voi, ați dobândit mai mult decât oricine altcineva pe parcursul veacurilor – și astfel, aceasta este cea mai mare binecuvântare a voastră. Datorită acesteia, trebuie să fiți și mai dăruiți lui Dumnezeu și chiar și mai loiali lui Dumnezeu. Deoarece Dumnezeu te ridică, trebuie să-ți consolidezi eforturile și trebuie să-ți pregătești statura pentru a accepta însărcinările date de Dumnezeu. Trebuie să rămâi ferm în locul pe care ți l-a dat Dumnezeu, să urmărești să devii unul dintre oamenii lui Dumnezeu, să accepți ucenicia Împărăției, să fii câștigat de Dumnezeu și, în cele din urmă, să devii o mărturie glorioasă pentru Dumnezeu. Ai tu aceste hotărâri? Dacă ai astfel de hotărâri, atunci, în cele din urmă, ești sigur că vei fi câștigat de Dumnezeu și vei deveni o mărturie glorioasă pentru Dumnezeu. Ar trebui să înțelegi că principala însărcinare este să fii câștigat de Dumnezeu și să devii o mărturie glorioasă pentru El. Aceasta este voia lui Dumnezeu.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cunoaște cea mai recentă lucrare a lui Dumnezeu și urmează-I pașii”

627. Către toți frații și surorile care Mi-au auzit vocea: ați auzit vocea severei Mele judecăți și ați îndurat suferință extremă. Cu toate acestea, ar trebui să știți că, dincolo de vocea Mea aspră se ascund intențiile Mele! Vă disciplinez ca să puteți fi salvați. Ar trebui să știți că pentru fiii Mei iubiți, vă voi disciplina și vă voi tăia și vă voi face compleți în curând. Inima Mea este atât de dornică, dar voi nu-Mi înțelegeți inima și nu acționați conform cuvântului Meu. Cuvintele Mele vin astăzi la voi și vă fac să recunoașteți cu adevărat că Dumnezeu este un Dumnezeu iubitor și că ați experimentat cu toții dragostea sinceră a lui Dumnezeu. Totuși, există și un număr mic de oameni care se prefac și când văd necazul altor oameni, vor avea și ei lacrimi în ochi. Sunt alții care – la suprafață – par a-I fi datori lui Dumnezeu și par plini de remușcări, dar în interiorul lor, ei nu Îl înțeleg cu adevărat pe Dumnezeu și nici nu sunt siguri de El; mai degrabă, este doar o fațadă. Pe acești oameni îi detest cel mai tare! Mai devreme sau mai târziu, acești oameni vor fi eliminați din orașul Meu. Intenția Mea este că îi vreau pe aceia care Mă vor cu ardoare, și numai aceia care Mă urmează cu o inimă sinceră Mă pot mulțumi – pe ei am să-i sprijin cu siguranță cu propriile Mele mâini și am să Mă asigur că nu se confruntă cu calamități. Oamenii care Îl vor cu adevărat pe Dumnezeu vor fi dispuși să fie atenți cu inima lui Dumnezeu și să facă voia Mea. Așadar, voi ar trebui să pătrundeți în realitate curând și să-Mi acceptați cuvântul drept viață a voastră – aceasta este cea mai mare povară a Mea. Dacă bisericile și sfinții pătrund cu toții în realitate și sunt toți capabili să aibă părtășie cu Mine direct, să stea față în față cu Mine și să practice adevărul și dreptatea, doar atunci sunt ei fiii Mei iubiți, cei de care sunt mulțumit, și lor le voi acorda toate binecuvântările mărețe.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cuvântări ale lui Hristos la început”, Capitolul 23

628. Astăzi, nu poți fi mulțumit doar cu modul în care ești cucerit, ci trebuie să iei, de asemenea, în considerare calea pe care vei merge în viitor. Trebuie să ai aspirații și curajul de a fi desăvârșit și nu ar trebui să te consideri incapabil. Are oare adevărul favoriți? Poate adevărul să se opună în mod intenționat oamenilor? Dacă tu cauți adevărul, poate acesta să te copleșească? Dacă rămâi de neclintit pentru dreptate, aceasta te va doborî? Dacă aspirația ta este într-adevăr să cauți viața, poate viața să te ocolească? Dacă ești fără adevăr, nu este pentru că adevărul te ignoră, ci deoarece tu stai departe de adevăr; dacă nu poți rămâne de neclintit pentru dreptate, nu este pentru că există ceva în neregulă cu dreptatea, ci pentru că tu crezi că nu se potrivește cu faptele; dacă nu ai câștigat viață după ce ai urmărit-o mulți ani, nu este pentru că viața nu are conștiință față de tine, ci pentru că tu nu ai conștiință față de viață și ai îndepărtat viața; dacă trăiești în lumină și ai fost incapabil de a câștiga lumina, nu este pentru că lumina nu este capabilă să te ilumineze, ci pentru că nu ai dat atenție existenței luminii și astfel, lumina te-a părăsit în tăcere. Dacă nu cauți, atunci se poate spune doar că ești un gunoi fără valoare și nu ai curaj în viața ta și nu ai tăria de a rezista forțelor întunericului. Ești prea slab! Nu ești în stare să scapi de forțele Satanei care te asediază și ești dispus doar să duci acest tip de viață sigură și prudentă și să mori în ignoranță. Ce ar trebui să obții este căutarea ta de a fi cucerit; aceasta este misiunea ta obligatorie. Dacă ești mulțumit să fii cucerit, atunci tu îndepărtezi existența luminii. Trebuie să suferi greutăți pentru adevăr, trebuie să te dai pe tine însuți adevărului, trebuie să înduri umilințe pentru adevăr, și pentru a câștiga mai mult din adevăr trebuie să înduri mai multă suferință. Aceasta este ceea ce ar trebui să faci. Trebuie să nu renunți la adevăr de dragul unei vieți liniștite de familie și nu trebuie să pierzi demnitatea și integritatea vieții tale pentru o desfătare de moment. Ar trebui să urmărești tot ceea ce este bun și frumos și ar trebui să urmărești o cale în viață care este mai semnificativă. Dacă duci o asemenea viață vulgară și nu urmărești niciun obiectiv, nu îți irosești tu viața? Ce poți câștiga dintr-o asemenea viață? Ar trebui să abandonezi toate desfătările trupului pentru un singur adevăr și nu ar trebui să renunți la toate adevărurile pentru un pic de desfătare. Oamenii de genul acesta nu au integritate sau demnitate; nu există nicio semnificație în existența lor!

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Experiențele lui Petru: cunoștințele sale despre mustrare și judecată”

629. Să nu crezi că este atât de ușor să-L urmezi pe Dumnezeu. Cheia este că trebuie să-L cunoști, trebuie să-I cunoști lucrarea și trebuie să ai voința de a îndura greutăți pentru El, de a-ți sacrifica viața pentru El și de a fi desăvârșit de către El. Aceasta este viziunea pe care ar trebui să o ai. Nu va fi suficient dacă te gândești mereu să te bucuri de har. Să nu presupui că Dumnezeu este acolo doar pentru plăcerea oamenilor și doar ca să acorde har oamenilor. Ai greși! Dacă un om nu-și poate risca viața și abandona toate posesiunile lumești pentru a-L urma, atunci acel om nu va fi sub nicio formă capabil să-L urmeze până la sfârșit! Trebuie să ai viziuni drept fundament. Dacă, într-o zi, te lovește o nenorocire, ce s-ar cuveni să faci? Ai mai fi în stare să-L urmezi? Nu spune cu prea multă ușurință că vei fi capabil să-L urmezi până la sfârșit. Ai face mai bine să deschizi bine ochii mai întâi să vezi în ce vremuri trăim. Chiar dacă poate sunteți ca stâlpii templului acum, va veni o vreme când toți acești stâlpi vor fi roși de viermi, făcând templul să se prăbușească, pentru că în prezent vă lipsesc atât de multe viziuni. Nu dați atenție decât propriilor voastre lumi mărunte și nu știți care este modalitatea cea mai potrivită și cea mai demnă de încredere pentru a cerceta. Nu țineți seama de viziunea lucrării de astăzi și nu păstrați aceste lucruri în inimile voastre. V-ați gândit că într-o zi Dumnezeul vostru vă va așeza într-un loc complet nefamiliar? Puteți să vă imaginați ce se va alege de voi în ziua în care s-ar putea să vă smulg totul? Ați mai avea energia de acum în ziua aceea? Ar reapărea credința voastră? În a-L urma pe Dumnezeu, trebuie să cunoașteți această viziune măreață care este „Dumnezeu.” Aceasta este chestiunea cea mai importantă.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Trebuie să înțelegeți lucrarea – nu cercetați confuzi!”

630. Să ajungi să-L cunoști pe Dumnezeu crezând în El, acesta este scopul final pe care trebuie să-l urmărească tot omul. Trebuie să depui efort pentru a trăi după cuvintele lui Dumnezeu și pentru a le putea pune în practică. Dacă ai numai cunoștințe doctrinare, atunci credința ta în Dumnezeu nu va da roade. Numai dacă după aceea, de asemenea, vei practica și vei trăi după cuvântul Lui, credința ta poate fi considerată desăvârșită și după voia lui Dumnezeu. Pe acest drum, mulți oameni pot menționa multe cunoștințe, dar în ceasul morții lor, ochii li se vor umple de lacrimi și se vor urî pentru că și-au irosit o viață și au trăit degeaba până la o vârstă înaintată. Ei au avut numai înțelegerea doctrinei, dar nu pot să pună adevărul în practică și să stea mărturie pentru Dumnezeu, umblând, în schimb, de colo-colo, ocupați precum o albină; dar, odată ce ajung în ceasul morții, ei văd în cele din urmă că le lipsește mărturia adevărată, că nu Îl cunosc deloc pe Dumnezeu. Nu este oare prea târziu? De ce să nu profiți de ceasul zilei și să urmezi adevărul pe care îl iubești? De ce să aștepți până mâine? Dacă în timpul vieții nu suferi pentru adevăr sau nu încerci să-l dobândești, nu cumva dorești să regreți acest lucru în ceasul morții tale? Dacă așa stau lucrurile, atunci de ce să crezi în Dumnezeu? Într-adevăr, există multe situații în care, dacă omul depune un efort cât de mic, poate pune adevărul în practică și, prin urmare, Îl poate mulțumi pe Dumnezeu. Inima omului este posedată mereu de demoni și nu poate acționa de dragul lui Dumnezeu. Mai degrabă, omul umblă mereu încoace și încolo pentru cele ale trupului, care, în cele din urmă, la nimic nu-i folosesc. De aceea omul se confruntă mereu cu necazuri și suferințe. Nu sunt acestea chinurile Satanei? Nu este aceasta stricăciunea trupului? Nu ar trebui să-L păcălești pe Dumnezeu, cinstindu-L doar cu buzele. Mai degrabă, ar trebui să iei măsuri concrete. Nu te amăgi singur; ce înseamnă acest lucru? Ce poți câștiga trăind de dragul trupului, trudind pentru faimă și bogății?

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Ar trebui să trăiești pentru adevăr întrucât crezi în Dumnezeu”

631. Cei care nu urmăresc viața, nu pot fi transformați, iar cei care nu sunt însetați după dreptate nu pot dobândi adevărul. Tu nu te concentrezi pe a urmări transformarea personală și intrarea, ci te concentrezi în schimb asupra dorințelor extravagante și a lucrurilor care îți îngrădesc dragostea față de Dumnezeu și te împiedică să te apropii de El. Te pot transforma acele lucruri? Te pot aduce în Împărăție? Dacă obiectul urmăririi tale nu este acela de a căuta adevărul, atunci ai putea la fel de bine să profiți de această oportunitate și să te întorci în lume pentru a face din asta un succes. Să-ţi pierzi timpul în acest fel chiar nu merită – de ce să te torturezi? Nu e adevărat că te-ai putea bucura de tot felul de lucruri în lumea frumoasă de afară? Bani, femei frumoase, statut, vanitate, familie, copii și așa mai departe – nu sunt toate aceste produse ale lumii cele mai bune lucruri de care te-ai putea bucura? Ce rost are să te plimbi pe aici, în căutarea unui loc unde poţi fi fericit? Fiul Omului nu are unde să-Și pună capul, deci, cum ai putea avea tu un loc al tihnei? Cum ți-ar putea crea El un loc frumos al liniştii? Este posibil aşa ceva? În afară de judecata Mea, astăzi poți primi numai învățături despre adevăr. Nu poți dobândi mângâiere de la Mine și nu poți dobândi patul de trandafiri după care tânjești zi și noapte. Nu voi revărsa asupra ta bogățiile lumii. Dacă urmezi cu adevărat, atunci Eu sunt dispus să îți dau calea vieții în întregime, să fii ca un pește înapoi în apă. Dacă nu urmezi cu adevărat, voi lua totul înapoi. Nu sunt dispus să dau cuvintele din gura Mea celor care sunt ahtiaţi după confort și sunt la fel ca porcii și câinii!

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „De ce nu ești dispus să fii un contrast?”

632. Astăzi este credința cea care îţi permite să fii cucerit și a fi cucerit este ce îţi permite să crezi fiecare faptă a lui Iahve. Doar datorită credinței primeşti acest fel de mustrare și judecată. Prin aceste mustrări și judecăți, eşti cucerit şi desăvârşit. Fără felul de mustrare și judecată pe care le primeşti astăzi, credința ta ar fi în zadar pentru că nu-L cunoşti pe Dumnezeu; indiferent de cât de mult crezi în El, credința ta nu va fi în continuare decât o expresie goală, neîntemeiată. Numai după ce primeşti o astfel de lucrare de cucerire, care te face complet ascultător, credința ta devine adevărată și de nădejde și inima ta se întoarce spre Dumnezeu. Chiar dacă eşti judecat sau blestemat îndelung din cauza acestui cuvânt „credință”, ai credință adevărată și vei primi cel mai adevărat, cel mai real și cel mai prețios lucru. Acest lucru este din cauza faptului că numai pe parcursul judecății vezi destinația finală a creațiilor lui Dumnezeu; această judecată este cea în care vezi că trebuie iubit Creatorul; această lucrare de cucerire este cea în care vezi brațul lui Dumnezeu; în această cucerire ajungi să înțelegi pe deplin viața umană; în această cucerire dobândeşti calea cea dreaptă a vieții umane și ajungi să înțelegi adevăratul sens al „omului”; numai în această cucerire vezi firea dreaptă a Celui Atotputernic și chipul Său frumos și glorios; această lucrare de cucerire este cea în care înveţi despre originea omului și înțelegi „istoria nemuritoare” a întregii omeniri; în această cucerire ajungi să înțelegi strămoșii omenirii și originea stricăciunii omenirii; în această cucerire primeşti bucuria și mângâierea, precum și mustrarea nesfârșită, disciplina și cuvintele de dojană din partea Creatorului pentru omenirea pe care El a creat-o; în această lucrare de cucerire primeşti binecuvântări și primeşti calamitățile pe care omul ar trebui să le primească…. Nu se datorează toate acestea acelui strop de credinţă al tău? După ce ai câștigat aceste lucruri, nu a sporit credința ta? Nu ai câștigat o valoare extraordinară? Nu numai că ai auzit cuvântul lui Dumnezeu și ai văzut înțelepciunea lui Dumnezeu, dar ai și experimentat personal fiecare pas al lucrării. Poate că ai spune că, dacă nu ai avea credință, atunci nu ai suferi o astfel de mustrare sau o astfel de judecată. Dar ar trebui să ştii că, fără credință, nu numai că nu vei fi în stare să primeşti acest fel de mustrare sau acest fel de îngrijire de la Cel Atotputernic, dar vei pierde pentru totdeauna ocazia de a vedea Creatorul. Nu ai afla niciodată originea omenirii și niciodată nu ai înțelege semnificația vieții umane. Chiar dacă trupul tău va muri și sufletul tău va pleca, tot nu ai putea înțelege toate faptele Creatorului. Chiar mai puțin ați ști că Ziditorul a făcut o asemenea lucrare extrem de importantă pe pământ după ce El a făcut omenirea. Ca membru al acestei omeniri pe care El a făcut-o, eşti dispus într-un mod de neînțeles ca acesta în întuneric și să înduri pedeapsa veșnică? Dacă te separi de mustrarea și judecata de astăzi, cu ce te vei întâlni? Crezi că, odată separat de judecata prezentă, vei putea să scapi de această viață dificilă? Nu este adevărat că, dacă vei părăsi „acest loc”, ceea ce vei întâlni sunt chinurile dureroase sau vătămările crude provocate de diavol? Ai putea întâlni zile și nopți de neîndurat? Crezi că doar pentru că ai scăpat astăzi de această judecată, poţi evita pentru totdeauna acea tortură viitoare? Ce va fi ceea ce va veni în calea voastră? Poate fi într-adevăr acel Shangri-La la care speri? Crezi că poţi scăpa de acea mustrare veșnică de mai târziu pur și simplu fugind de realitate, așa cum o faci? După ziua de azi, vei reuși vreodată să mai găseşti din nou o astfel de ocazie și o astfel de binecuvântare? Vei putea să le găseşti când dezastrul va cădea asupra ta? Le vei putea găsi când toată omenirea va intra în odihnă? Viața ta fericită actuală și familia ta armonioasă – pot acestea să-ţi înlocuiască destinația veșnică viitoare? Dacă ai credință adevărată și dacă vei dobândi multe datorită credinței tale, atunci toate acestea sunt ceea ce tu – o ființă creată – ar trebui să dobândeşti și ce ar fi trebuit să ai. Acest fel de cucerire este cea mai benefică pentru credința ta și cea mai benefică pentru viața ta.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Adevărul lăuntric al lucrării de cucerire (1)”

633. Când Moise a lovit stânca și apa dată de Iahve a izvorât, aceasta s-a datorat credinței sale. Când David a cântat la liră laude pentru Mine, Iahve – cu inima plină de bucurie – a fost datorită credinței lui. Când Iov și-a pierdut animalele care umpleau munții și nenumăratele bogății, iar trupul său a fost acoperit de bube dureroase, a fost datorită credinței lui. Când a auzit glasul Meu, a lui Iahve, și a văzut slava Mea, a lui Iahve, a fost datorită credinței sale. Faptul că Petru a putut să-L urmeze pe Isus Hristos, a fost prin credința lui. Faptul că a putut fi crucificat de dragul Meu și că a dat mărturie slăvită, a fost tot prin credința lui. Când Ioan a văzut chipul slăvit al Fiului Omului, a fost prin credința sa. Când a avut vedenia zilelor de pe urmă, a fost cu atât mai mult prin credința lui. Motivul pentru care așa-numitele mulțimi ale neamurilor au primit revelația Mea și au ajuns să știe că M-am întors în trup pentru a-Mi face lucrarea între oameni, se datorează, de asemenea credinței lor. Toți aceia care sunt loviți de cuvintele Mele dure și totuși li se aduce consolare de către ele și sunt mântuiți – nu au făcut-o datorită credinței lor? Cei care cred în Mine, dar care încă suferă greutăți, nu au fost, de asemenea, respinși de lume? Cei care trăiesc în afara cuvântului Meu, fugind de suferința judecății, nu sunt purtați cu toţii prin lume? Ei sunt asemănători cu frunzele toamnei care flutură ici și colo, fără niciun loc de odihnă, cu atât mai puțin în cuvintele Mele de consolare. Cu toate că mustrarea și rafinarea Mea nu îi urmează, nu sunt cerșetori care se plimbă dintr-un loc în altul, rătăcind pe străzile din afara Împărăției cerurilor? Lumea este într-adevăr locul tău de odihnă? Poți tu cu adevărat, evitând mustrarea Mea, să obții cel mai slab zâmbet de mulțumire de la lume? Poți tu să-ți folosești cu adevărat bucuria efemeră pentru a acoperi goliciunea inimii tale care nu poate fi ascunsă? Tu poți păcăli pe oricine din familia ta, dar niciodată nu Mă poți păcăli pe Mine. Deoarece credința ta este prea slabă, până în ziua de azi ești neputincios în a găsi oricare dintre bucuriile pe care le poate oferi viața. Te îndemn: mai bine să îți petreci în mod sincer jumătate din viața ta pentru Mine, decât să-ți petreci toată viața în mediocritate și trebăluind pentru trup, îndurând toate suferințele pe care un om cu greu le poate suporta. Care este scopul în a te prețui atât de mult pe tine și a fugi de mustrarea Mea? Care este scopul în a te ascunde de mustrarea Mea de moment doar pentru a culege o veșnicie de rușine, o eternitate de mustrare? Eu, de fapt, nu supun pe nimeni voinței Mele. Dacă un om este cu adevărat dispus să se supună tuturor planurilor Mele, nu îl voi trata rău. Dar cer ca toți oamenii să creadă în Mine, așa cum a crezut Iov în Mine, în Iahve. Dacă credința voastră o depășește pe cea a lui Toma, atunci credința voastră va primi aprecierea Mea, în loialitatea voastră veți găsi fericirea Mea și veți găsi, cu siguranță, slava Mea în zilele voastre.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Ce înseamnă să fii o persoană adevărată”

634. Dacă aș pune acum niște bogății în fața voastră și v-aș cere să alegeți în mod liber, știind că^[a] nu v-aș condamna, atunci majoritatea ar alege bogățiile și s-ar lepăda de adevăr. Cei mai buni dintre voi ar renunța la bogății și ar alege cu reticență adevărul, în timp ce alții, nehotărâți, ar lua bogățiile într-o mână și adevărul în cealaltă. În felul acesta, adevărata voastră fire nu ar ieși la iveală? Atunci când alegeți între adevăr și orice altă valoare căreia îi sunteți loiali, toți veți lua o astfel de decizie și atitudinea voastră va rămâne aceeași. Nu-i așa? Nu sunt mulți printre voi care au pendulat între bine și rău? În competiția dintre pozitiv și negativ, dintre alb și negru, sunteți cu siguranță conștienți de alegerile pe care le-ați făcut între familie și Dumnezeu, copii și Dumnezeu, pace și tulburare, bogăție și sărăcie, statut social și normalitate, a fi susținut și a fi marginalizat și așa mai departe. Între o familie liniștită și una destrămată, ați ales-o pe cea dintâi și fără nici o ezitare; între bogăție și datorie, din nou ați ales-o pe cea dintâi, chiar lipsiți de voința de a vă întoarce la țărm^[b]; între lux și sărăcie, ați ales prima opțiune; între fii, fiice, soții, soți și Mine, i-ați ales pe cei dintâi; și între noțiune și adevăr, ați ales-o, încă o dată, pe cea dintâi. Fiind confruntat cu toate faptele voastre rele, Mi-am pierdut de-a dreptul încrederea în voi. Sunt pur și simplu uimit că inimile voastre sunt atât de rezistente să fie înmuiate. Mulți ani de dăruire și de efort Mi-au adus aparent numai resemnare și deznădejdea voastră față de Mine. Totuși, speranțele Mele pentru voi cresc cu fiecare zi care trece, căci ziua Mea a fost deja pusă integral înaintea fiecăruia. Cu toate acestea, continuați să căutați ceea ce aparține întunericului și răului si refuzati sa slăbiţi stransoarea. Ca atare, care va fi consecința? V-ați gândit atent la acest lucru înainte? Dacă vi s-ar cere să alegeți din nou, care ar fi poziția voastră? Ar mai fi tot prima? Ceea ce Îmi oferiți ar mai fi tot o dezamăgire și o întristare jalnică? Ar mai rămâne inimile voastre unicul loc cald din ființa voastră? Încă tot nu știți ce ar trebui să faceți pentru a-Mi mângâia inima? În acest moment, care este alegerea voastră? Vă veți supune cuvintelor Mele sau veți fi obosiți de ele? Ziua Mea a fost pusă chiar în fața ochilor voștri, iar ceea ce vă așteaptă este o viață nouă și un nou punct de plecare. Cu toate acestea, trebuie să vă spun că acest punct de plecare nu este începutul unei lucrări noi din trecut, ci încheierea celei vechi. Adică, acesta este actul final. Cred că veți înțelege cu toții ce este neobișnuit cu privire la acest punct de plecare. Dar, într-o zi apropiată, veți înțelege adevăratul sens al acestui punct de plecare, așa că haideți să trecem de el împreună și să inaugurăm finalul următor! Cu toate acestea, ceea ce Mă neliniștește în continuare este faptul că atunci când vă confruntați cu injustiția și justiția, o alegeți întotdeauna pe cea dintâi. Dar toate acestea sunt de domeniul trecutului. De asemenea, sper să uit evenimentele din trecutul vostru, unul după altul, cu toate că acest lucru este foarte greu de înfăptuit, deși am mijloace foarte bune de a-l realiza. Lăsați viitorul să înlocuiască trecutul și permiteți umbrelor din trecutul vostru să fie înlocuite cu sinele vostru adevărat de astăzi. Așadar, trebuie să vă deranjez să faceți din nou alegerea: cui, mai exact, îi sunteți loiali?

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cui îi ești credincios?”

635. Tinerii nu ar trebui să fie lipsiți de idealuri, aspirații sau de o dorință entuziastă de a deveni mai buni; nu ar trebui să fie descurajați de perspectivele lor și nici nu ar trebui să își piardă speranța în viață sau încrederea în viitor; ar trebui să aibă perseverența de a continua drumul adevărului pe care l-au ales acum – să-și împlinească dorința de a-și sacrifica întreaga viață pentru Mine. Nu ar trebui să trăiască fără adevăr, nici să ascundă ipocrizie și necinste – ar trebui să rămână fermi pe poziția corectă. Ei nu ar trebui doar să fie pasivi, ci ar trebui să aibă spiritul de a îndrăzni să facă sacrificii și să lupte pentru dreptate și adevăr. Oamenii tineri ar trebui să aibă curajul de a nu ceda în fața opresiunii forțelor întunericului și de a transforma semnificația existenței lor. Tinerii nu ar trebui să renunțe în fața nenorocirilor, ci ar trebui să fie deschiși și sinceri și cu un spirit de iertare pentru frații și surorile lor. Bineînțeles, acestea sunt cerințele Mele pentru toată lumea, cât și sfatul Meu pentru toată lumea. Dar chiar mai mult, acestea sunt cuvintele Mele liniștitoare pentru toți oamenii tiner. Ar trebui să practicați potrivit cuvintelor Mele. În special, persoanelor tinere nu ar trebui să le lipsească hotărârea de a-și exersa discernământul în anumite probleme și de a căuta dreptatea și adevărul. Ar trebui să căutați toate lucrurile frumoase și bune și ar trebui să dobândiți realitatea tuturor lucrurilor pozitive. Ar trebui să fiți responsabili față de viața voastră – nu trebuie să o tratați cu ușurință. Oamenii vin pe pământ și Mă întâlnesc rareori și, de asemenea, rar au oportunitatea de a căuta și dobândi adevărul. De ce nu să nu prețuiești acest moment frumos ca pe calea corectă de urmat în această viață? Și de ce disprețuiți atât de mult adevărul și dreptatea? De ce vă călcați mereu în picioare și vă distrugeți pentru acea nedreptate și murdărie care se joacă cu oamenii? Și de ce vă purtați ca acei oameni în vârstă care se dedau celor făcute de nedrepți? De ce imitați vechile căi ale lucrurilor vechi? Viețile voastre ar trebui să fie pline de dreptate, adevăr și sfințenie; la o vârstă atât de fragedă, viețile voastre nu ar trebui să fie atât de depravate și să ducă spre căderea în Infern. Nu credeți că asta ar fi o nenorocire înspăimântătoare? Nu credeți că ar fi îngrozitor de nedrept?

Toți ar trebui să săvârșiți lucrarea perfectă și să o sacrificați pe altarul Meu, făcând din aceasta unicul, cel mai bun sacrificiu pe care Mi-l oferiți. Ar trebui să stați cu toții fermi pe propriile poziții și să nu vă îndepărtați cu fiecare adiere trecătoare, ca norii de pe cer. Lucrați din greu jumătate din viața voastră, așa că de nu ați căuta destinația pe care ar trebui să o aveți? Vă trudiți jumătate din viață și, totuși, vă lăsați părinții asemănători unor porci și câini să târască adevărul și însemnătatea propriei voastre existențe în mormânt. Nu simți că e o mare nedreptate față de tine? Nu simți că a trăi astfel este complet lipsit de sens? Căutarea adevărului și a căii drepte în felul acesta va provoca probleme care îi vor deranja pe vecini, va neferici întreaga familie și va duce la dezastre fatale. Dacă trăiești astfel, nu înseamnă că ai o viață total lipsită de sens? A cui viață ar putea fi mai norocoasă decât a ta și a cui viață ar putea fi mai ridicolă decât a ta? Nu Mă cauți ca să dobândești bucuria Mea și cuvinte de mângâiere pentru tine? Dar, după ce ai alergat încoace și încolo o jumătate de viață, Mă provoci până când sunt plin de furie și nu Îmi mai pasă de tine și nu te mai laud – nu înseamnă asta că întreaga ta viață a fost în zadar? Cum ai putea avea îndrăzneala să te duci să vezi sufletele acelor sfinți de-a lungul veacurilor, care au fost eliberate din purgatoriu? Ești indiferent față de Mine și, în final, vei provoca un dezastru fatal – ar fi mai bine să profiți de această oportunitate și să pleci într-o călătorie plăcută peste oceanul vast și, apoi, să te supui „sarcinii” Mele. V-am spus cu mult timp în urmă că astăzi, oricât de indiferenți și, totuși, nedoritori să plecați ați fi, în final veți fi cuprinși și înghițiți de valurile create de Mine. Chiar vă puteți proteja? Chiar ești încrezător că actuala ta metodă de căutare îți va asigura desăvârșirea? Nu-ți este inima prea tare? Cum ar putea acest tip de urmărire, acest tip de căutare, acest tip de viață și acest tip de caracter să dobândească lauda Mea?

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cuvinte pentru cei tineri și cei vârstnici”

636. Dumnezeu nu vrea să-i cucerească pe oameni prin mustrare, nu vrea să-i împingă întotdeauna de la spate. El vrea ca oamenii să se supună cuvintelor Lui și să lucreze într-un mod disciplinat și, prin asta, să facă voia Lui. Dar oamenii nu au nicio rușine și se răzvrătesc constant împotriva Lui. Cred că este mai bine pentru noi să găsim cea mai simplă cale de a-L mulțumi, adică să ne supunem tuturor rânduielilor Lui. Dacă poți cu adevărat să obții asta, vei fi desăvârșit. Nu este un lucru ușor și vesel? Mergi calea pe care ar trebui să mergi; nu lua în seamă ce spun ceilalți și nu gândi prea mult. Sunt viitorul și soarta ta în propriile tale mâini? Încerci mereu să scapi, dorindu-ți să alegi calea lumească – dar de ce nu poți scăpa? De ce mulți ani eziți la răscruce, iar apoi ajungi să alegi din nou această cale? După ce ai rătăcit mulți ani, de ce te-ai întors acum la casa aceasta, fără să vrei? Depinde de tine? Pentru cei din curentul acesta, dacă nu Mă credeți, atunci ascultați: dacă plănuiești să pleci, vezi dacă te lasă Dumnezeu, vezi cum te mișcă Duhul Sfânt – experimentează personal. Ca să fiu sincer, chiar dacă înduri nenorociri, trebuie să le suporți în acest curent, iar dacă există suferință, trebuie să suferi aici, azi; nu te poți duce în altă parte. Îți este clar? Unde te-ai duce? Acesta este decretul administrativ al lui Dumnezeu. Crezi că faptul că Dumnezeu a ales acest grup de oameni nu are nicio semnificație? În lucrarea Lui de astăzi, Dumnezeu nu Se înfurie ușor – dar, dacă oamenii încearcă să Îi perturbe planul, chipul I se schimbă imediat, devenind din luminos, întunecat. Așadar, te sfătuiesc să te liniștești și să te supui planurilor lui Dumnezeu și să Îi permiți să te facă complet. Doar oamenii care fac lucrul acesta sunt inteligenți.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Calea… (7)”

637. Destinația și soarta voastră sunt foarte importante pentru voi – ele sunt de maximă preocupare. Voi credeți că dacă nu faceți lucrurile cu mare grijă, aceasta va fi echivalentă cu lipsa destinației și distrugerea destinului. Dar v-a trecut vreodată prin minte că dacă eforturile depuse de cineva sunt doar de dragul destinației sale, atunci ele sunt doar o muncă în zadar? Astfel de eforturi nu sunt autentice – sunt false și înșelătoare. Dacă așa stau lucrurile, atunci cei care lucrează pentru destinația lor își vor primi înfrângerea finală, deoarece eșecul credinței oamenilor în Dumnezeu se întâmplă din cauza înșelăciunii. Am spus mai devreme că nu-Mi place să fiu flatat sau lingușit, sau tratat cu entuziasm. Îmi place ca oamenii sinceri să înfrunte adevărul și așteptările Mele. Mai mult, Îmi place când oamenii pot arăta cea mai mare grijă și considerație pentru inima Mea și când chiar pot să renunțe la toate lucrurile de dragul Meu. Numai astfel poate fi inima Mea mângâiată. În acest moment, câte sunt lucrurile care Îmi displac la voi? Câte sunt lucrurile care Îmi plac la voi? Nu v-ați dat seama niciunul de toată urâțenia pe care ați arătat-o de dragul destinației voastre?

În inima Mea, nu doresc să rănesc nicio inimă care este pozitivă și motivată și, mai ales, nu doresc să diminuez energia nimănui care își face datoria cu credincioșie; cu toate acestea, trebuie să vă reamintesc fiecăruia despre neajunsurile voastre și murdăria sufletului din adâncul inimilor voastre. Scopul pentru care fac acest lucru este speranța că veți putea oferi inima voastră cinstită în fața cuvintelor Mele, deoarece lucrul pe care îl urăsc cel mai tare este înșelăciunea oamenilor față de Mine. Sper doar ca în ultima etapă a lucrării Mele să puteți acționa în mod remarcabil, să fiți total devotați și să nu mai fiți șovăielnici. De asemenea, mai sper ca toți să aveți parte de o destinație bună. Cu toate acestea, continuu să am o cerință de la voi și anume, ca voi să luați cea mai bună decizie de a-Mi oferi devotamentul vostru deplin și complet. Dacă îi lipsește cuiva acel devotament deplin, acel om va deveni negreșit comoara Satanei, iar Eu nu voi mai continua să îl folosesc. Îl voi trimite acasă, ca părinții lui să se îngrijească de el.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Despre destinație”

638. În viitor, se va decide dacă ești binecuvântat sau blestemat în funcție de faptele și comportamentul de astăzi. Dacă vei fi desăvârșit de către Dumnezeu, trebuie să se întâmple chiar acum, în această eră; nu va mai exista o altă oportunitate în viitor. Dumnezeu vrea cu adevărat să vă desăvârșească acum, iar acesta nu este un mod de a vorbi. În viitor, indiferent ce încercări ce se vor abate asupra voastră, ce evenimente vor avea loc sau ce dezastre veți înfrunta, Dumnezeu vrea să vă desăvârșească; acesta este un fapt cert și incontestabil. Unde se poate vedea acest lucru? Se poate vedea în faptul că, de-a lungul veacurilor și generațiilor, cuvântul lui Dumnezeu nu a atins niciodată o culme atât de înaltă ca astăzi. A intrat pe cel mai înalt tărâm, iar lucrarea Duhului Sfânt asupra întregii omeniri este astăzi fără precedent. Aproape nimeni din generațiile trecute nu a avut o astfel de experiență; nici măcar în epoca lui Isus nu au existat revelațiile de astăzi. Cuvintele rostite către voi, ceea ce înțelegeți și experiența voastră au atins, toate, un nou vârf. În toiul încercărilor și mustrărilor, voi, oamenii, nu plecați, iar acest lucru este suficient pentru a dovedi că lucrarea lui Dumnezeu a atins o splendoare fără precedent. Acesta nu este un lucru pe care omul e capabil să-l facă și nici nu este ceva ce omul păstrează; mai degrabă, este lucrarea lui Dumnezeu Însuși. Așadar, din multele realități ale lucrării lui Dumnezeu, se poate vedea că Dumnezeu Își dorește să-i desăvârșească pe oameni și că El este cu siguranță capabil să vă facă compleți. Dacă aveți această intuiție și faceți această nouă descoperire, atunci nu veți aștepta cea de-a doua venire a lui Isus; în schimb, Îi veți permite lui Dumnezeu să vă facă compleți în epoca actuală. Astfel, fiecare dintre voi ar trebui să facă tot ce îi stă în putință și să nu se scutească de niciun efort pentru a putea fi desăvârșit de către Dumnezeu.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Despre toată lumea care își îndeplinește funcția”

639. Dorința lui Dumnezeu este ca fiecare persoană să fie desăvârșită, să fie în final câștigată de El, să fie complet curățată de El și să devină una pe care El o iubește. Nu contează dacă vă spun că sunteți înapoiați sau de calibru slab – acestea sunt toate adevărate. Faptul că Eu spun aceasta nu dovedește că intenționez să te abandonez, că mi-am pierdut speranța în voi, cu atât mai puțin că nu sunt dispus să vă salvez. Astăzi, am venit să fac lucrarea mântuirii voastre, ceea ce înseamnă că lucrarea pe care o fac Eu este o continuare a lucrării de mântuire. Fiecare persoană are șansa de a fi desăvârșită: dacă ești dispus, dacă urmărești, în final vei putea să obții acest rezultat, și niciunul dintre voi nu va fi abandonat. Dacă ești de calibru slab, cerințele Mele pentru tine vor fi în conformitate cu calibrul tău slab; dacă ești de calibru înalt, cerințele Mele pentru tine vor fi în conformitate cu calibrul tău înalt; dacă ești ignorant și analfabet, cerințele Mele vor fi în conformitate cu analfabetismul tău; dacă ești cult, cerințele Mele pentru tine vor fi în conformitate cu faptul că ești cult; dacă ești în vârstă, cerințele Mele pentru tine vor fi în conformitate cu vârsta ta; dacă ești capabil să oferi ospitalitate, cerințele Mele pentru tine vor fi în conformitate cu aceasta; dacă spui că nu poți oferi ospitalitate și poți doar să îndeplinești o anumită funcție, fie ea propovăduirea evangheliei sau îngrijirea bisericii, ori participarea la celelalte treburi generale, desăvârșirea Mea pentru tine va fi în conformitate cu funcția pe care o îndeplinești. Să fii credincios, să te supui până la sfârșit și să urmărești să obții iubirea supremă a lui Dumnezeu – aceasta este ceea ce trebuie să realizezi și nu există practici mai bune decât aceste trei lucruri. În final, omul trebuie să obțină aceste trei lucruri și, dacă el le poate obține, atunci va fi desăvârșit. Dar, mai presus de toate, trebuie să urmărești cu adevărat, trebuie în mod activ să înaintezi cu hotărâre, înainte și în sus, și să nu fii pasiv în privința asta. Am spus că fiecare persoană are șansa de a fi desăvârșită și este capabilă să fie desăvârșită, și aceasta contează, dar nu încerci să fii mai bun în urmărirea ta. Dacă nu obții aceste trei criterii, atunci în final trebuie să fii eliminat. Vreau ca toată lumea să recupereze, vreau ca toată lumea să aibă lucrarea și luminarea Duhului Sfânt și să poată să se supună până la sfârșit, deoarece aceasta este datoria pe care fiecare dintre voi trebuie să o îndeplinească. Când toți v-ați îndeplinit misiunea, veți fi desăvârșiți cu toții și veți fi și o mărturie răsunătoare. Toți aceia care dau mărturie sunt aceia care au fost triumfători asupra Satanei și au câștigat promisiunea lui Dumnezeu și ei sunt cei care vor rămâne să trăiască în destinația minunată.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Restaurarea vieții normale a omului și conducerea lui către o destinație minunată”

640. Omenirea, după ce s-a abătut de la provizia de viață a Celui Atotputernic, nu cunoaște scopul existenței, dar se teme, totuși, de moarte. Nu are niciun ajutor sau sprijin, dar totuși ezită să-și închidă ochii și se călește pentru a prelungi o existență dezonorantă în această lume – saci de carne fără niciun simț al propriilor suflete. Tu trăiești astfel, fără speranță, la fel ca ceilalți, fără scop. Doar Cel Sfânt din legendă va mântui oamenii care, gemând în mijlocul suferinței lor, tânjesc cu disperare după sosirea Lui. Până acum, o astfel de credință nu a luat ființă în aceia cărora le lipsește conștiința. Cu toate acestea, oamenii încă tânjesc mult după ea. Cel Atotputernic are milă de acești oameni care au suferit profund; în același timp, El este sătul de acești oameni care nu au conștiință, fiindcă a trebuit să aștepte prea mult timp un răspuns din partea omenirii. El dorește să caute, să caute inima ta și duhul tău, să-ți aducă apă și mâncare și să te trezească, ca să nu-ți mai fie sete și foame. Când ești epuizat și când începi să simți puțin din dezolarea sumbră a acestei lumi, nu te pierde, nu plânge. Dumnezeu Atotputernic, Veghetorul, va întâmpina cu brațele deschise sosirea ta în orice moment. El stă de veghe lângă tine, așteptând să te întorci înapoi. El așteaptă ziua în care îți vei recăpăta brusc memoria: când vei realiza că ai venit de la Dumnezeu, că, la un moment dat, fără să-ți dai seama, ți-ai pierdut direcția, că, fără să-ți dai seama, ți-ai pierdut conștiința pe drum și că, fără să-ți dai seama, ai dobândit un „tată”; când realizezi, de asemenea, că Cel Atotputernic a stat întotdeauna de veghe, așteptând acolo mult, mult timp întoarcerea ta. El a vegheat cu dorință intensă, așteptând o reacție, dar fără a primi răspuns. Veghea Lui statornică este dincolo de orice preț și este de dragul inimii omului și al duhului omului. Poate că această veghe statornică este nedeterminată și poate că este pe sfârșite. Dar tu ar trebui să știi exact unde îți sunt inima și duhul în acest moment.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Suspinul Celui Atotputernic”

641. Dragostea și compasiunea lui Dumnezeu pătrund în fiecare detaliu al lucrării Sale de gestionare și, indiferent dacă oamenii sunt capabili sau nu să înțeleagă intențiile bune ale lui Dumnezeu, El continuă să facă neobosit lucrarea pe care intenționează să o ducă la bun sfârșit. Indiferent de cât de mult înțeleg oamenii din gestionarea lui Dumnezeu, beneficiile și asistența lucrării făcute de Dumnezeu pot fi apreciate de toți. Poate că astăzi nu ai simțit nici dragostea, nici viața oferite de Dumnezeu, dar atâta timp cât nu-L părăsești pe Dumnezeu și nu renunți la hotărârea ta de a căuta adevărul, atunci va fi întotdeauna o zi când Dumnezeu îți va zâmbi. Căci scopul lucrării de gestionare a lui Dumnezeu este de a recupera omenirea care se află sub stăpânirea Satanei, nu de a abandona omenirea care a fost coruptă de Satana și care se opune lui Dumnezeu.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Anexă 3: Omul poate fi salvat numai în mijlocul gestionării lui Dumnezeu”

642. Cât se săvârșește lucrarea de mântuire a lui Dumnezeu, toți cei care pot fi mântuiți vor fi mântuiți pe cât este posibil, fără ca niciunul să fie lepădat, pentru că scopul lucrării lui Dumnezeu este de a mântui omul. Toți aceia care, în timpul mântuirii omului de către Dumnezeu, sunt incapabili să obțină o schimbare în firea lor – cât și toți aceia care sunt incapabili să-L asculte pe Dumnezeu întru totul – vor deveni obiecte pentru pedeapsă. Această etapă a lucrării – lucrarea cuvintelor – va deschide oamenilor toate căile și tainele pe care ei nu le înțeleg, astfel încât omul să poată înțelege voia lui Dumnezeu și cerințele Lui de la om și să poată avea condițiile necesare pentru a pune cuvintele lui Dumnezeu în practică și să obțină schimbări în firea sa. Dumnezeu folosește doar cuvinte pentru a-Și face lucrarea și nu-i pedepsește pe oameni pentru că sunt puțin răzvrătiți, întrucât acum este timpul lucrării de mântuire. Dacă toți cei răzvrătiți ar fi pedepsiți, atunci nimeni nu ar avea ocazia de a fi mântuit; toți ar fi pedepsiți și ar cădea în Infern. Scopul cuvintelor care-i judecă pe oameni este de a le permite să se cunoască pe ei înșiși și să se supună lui Dumnezeu; nu este pentru ca ei să fie pedepsiți cu o astfel de judecată. În timpul lucrării cuvintelor, mulți oameni își vor expune răzvrătirea și sfidarea, cât și neascultarea față de Dumnezeul întrupat. Totuși, El nu-i va pedepsi pe toți acești oameni din această cauză, ci, în schimb, doar îi va lăsa deoparte pe cei care sunt corupți până în măduva oaselor și care nu pot fi mântuiți. El va da trupul lor Satanei și, în câteva cazuri, le va nimici trupul. Cei rămași vor continua să urmeze și să experimenteze tratarea și emondarea. Dacă în timp ce urmează, acești oameni sunt încă incapabili să accepte tratarea și emondarea și devin din ce în ce mai degenerați, atunci își vor fi pierdut șansa la mântuire. Fiecare persoană care s-a supus cuceririi cuvintelor va avea numeroase șanse pentru mântuire; mântuirea fiecăruia dintre acești oameni de către Dumnezeu va arăta cea mai mare îngăduință a Sa. Cu alte cuvinte, li se va arăta toleranța supremă. Atât timp cât oamenii se întorc de pe calea greșită și câtă vreme se pot căi, Dumnezeu le va da ocazii să obțină mântuirea Lui. Când oamenii se răzvrătesc prima dată împotriva lui Dumnezeu, El nu-Și dorește să-i omoare; în schimb, face tot ce poate pentru a-i mântui. Dacă cineva nu are nicidecum loc pentru mântuire, atunci Dumnezeu îl va arunca deoparte. Faptul că Dumnezeu nu Se grăbește să pedepsească pe cineva înseamnă că El vrea să-i mântuiască pe toți cei care pot fi mântuiți. El judecă, luminează și îndrumă oamenii doar prin cuvinte, și nu folosește un toiag pentru a-i omorî. Folosirea cuvintelor pentru a le aduce oamenilor mântuirea reprezintă scopul și însemnătatea etapei finale a lucrării.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Ar trebui să lăsați deoparte binecuvântările statutului și să înțelegeți voia lui Dumnezeu de a aduce mântuirea omului”

643. În lumea întreagă, au avut loc o mulțime de schimbări, de nenumărate ori. Nimeni nu este capabil să conducă și să ghideze omenirea, cu excepția Lui, care conduce toate lucrurile în univers. Nu există nimeni atotputernic care să trudească sau să facă pregătiri pentru această omenire, cu atât mai puțin o persoană care să fie capabilă să o conducă spre destinația luminii și eliberarea de nedreptățile pământești. Dumnezeu deplânge viitorul omenirii și jelește căderea ei. El simte tristețe față de marșul lent al omenirii spre declin și calea fără întoarcere. Omenirea a frânt inima lui Dumnezeu și a renunțat la El pentru a-l căuta pe cel rău. Nimeni nu s-a gândit vreodată la direcția în care se va îndrepta o omenire cum este aceasta. Tocmai din acest motiv, nimeni nu simte mânia lui Dumnezeu. Nimeni nu caută o modalitate de a-L mulțumi pe Dumnezeu sau să încerce să devină mai apropiat de Dumnezeu. Mai mult decât atât, nimeni nu caută să înțeleagă tristețea și durerea lui Dumnezeu. Chiar și după ce aude vocea lui Dumnezeu, omul își continuă drumul departe de Dumnezeu, ocolind harul și grija lui Dumnezeu, ferindu-se de adevărul lui Dumnezeu, deoarece preferă mai degrabă să se vândă Satanei, dușmanul lui Dumnezeu. Și cine s-a gândit cum va acționa Dumnezeu față de omul nepocăit care L-a respins? Nimeni nu știe că atenționările repetate și îndemnurile lui Dumnezeu sunt pentru că El ține în mâinile Lui un dezastru fără precedent pe care El l-a pregătit, unul care va fi de nesuportat pentru trupul și sufletul omului. Acest dezastru nu este numai pedeapsa trupului, ci și a sufletului. Trebuie să știi asta: Atunci când planul lui Dumnezeu este anulat și atunci când atenționările și îndemnurile Lui nu vor primi răspuns, ce furie va dezlănțui El? Va fi total diferit de ceea ce a fost experimentat sau auzit până acum de vreo creație. Și astfel îți spun că acest dezastru este fără precedent și nu va mai fi repetat niciodată. Acest lucru se datorează faptului că doar o singură creație și o singură mântuire fac parte din planul lui Dumnezeu. Aceasta este prima și ultima oară. Prin urmare, nimeni nu poate înțelege intenția blândă și anticiparea înflăcărată a lui Dumnezeu pentru mântuirea omenirii.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Dumnezeu este sursa vieții omului”

Note de subsol:

a. Textul original nu conține expresia „știind aceasta.”

b. A se întoarce la țărm: un proverb chinezesc, care are sensul de „a se întoarce de la căile sale rele.”