Care este forța care-i împiedică mereu pe oameni

să Îl cunoască pe Dumnezeu?

De ce Îl țin la distanță

și nu Îi respectă voința?

În schimb, de ce alege omul

să I se opună pe la spate?

Oare asta e loialitatea omului?

Oare asta-i dragostea de Dumnezeu?

Natura omului nu se schimbă.

Ce are-n inimă nu respectă voia Lui,

voia Lui, nu respectă voia lui Dumnezeu,

nu e ce El dorește de la om.

Dumnezeu detestă cel mai mult

încăpățânarea și recidivismul omului.

De ce nu poate omul niciodată,

să se căiască și să renască?

De ce vrea să trăiască

în mlaștină, și nu-ntr-un loc fără noroi?

Dumnezeu nu i-a maltratat pe oameni,

nu le-a arătat un drum greșit.

Dumnezeu nu îi conduce

pe oameni direct în iad.

Natura omului nu se schimbă.

Ce are-n inimă nu respectă voia Lui,

voia Lui, nu respectă voia lui Dumnezeu,

nu e ce El dorește de la om.

Dumnezeu detestă cel mai mult

încăpățânarea și recidivismul omului.

Oamenii preferă „iadul”.

Când apare lumina, ochii lor orbesc,

pentru că ce are omul vine din iad,

dar oamenii nici nu știu asta.

Lor le plac „binecuvântările infernale”

și le țin aproape la piept.

Se tem că Dumnezeu le ia de la ei,

ia această „sursă de existență” de la ei.

Natura omului nu se schimbă.

Ce are-n inimă nu respectă voia Lui,

voia Lui, nu respectă voia lui Dumnezeu,

nu e ce El dorește de la om.

Dumnezeu detestă cel mai mult

încăpățânarea și recidivismul omului.

Oamenii sunt speriați de Dumnezeu.

De aceea, când Dumnezeu vine pe pământ,

ei nu se apropie de El.

Ei urăsc să intre în necazuri,

ei iubesc viața pașnică de familie

și le place „fericirea” pământească,

„fericirea” pământească.

Natura omului nu se schimbă.

Ce are-n inimă nu respectă voia Lui,

voia Lui, nu respectă voia lui Dumnezeu,

nu e ce El dorește de la om.

Dumnezeu detestă cel mai mult

încăpățânarea și recidivismul omului.

Adaptare după Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cuvintele lui Dumnezeu către întregul univers”, Capitolul 27