229 Auto-reflecția îmi permite să am o cale de urmat
I
Urmându-L pe Dumnezeu tot drumul până astăzi,
Văd că Dumnezeu este iubire.
Prin eșecuri și dureri multe,
vorbele Lui sunt alinarea ce o am.
Văzându-mă pe mine prin ale Lui cuvinte
Descopăr că stricăciunea mi-e profundă.
Natura mea satanică are rădăcini adânci
și în păcat mă face să trăiesc.
Arogant și fudul, mințind și înșelând,
Nu am cu omul multă asemănare.
Eu acționez după voința mea,
arareori practic adevărul.
Fără principii faptele îmi sunt,
dar cred ca am realitatea adevărului.
Nu sunt decât un fățarnic
nu mă supun lui Dumnezeu deloc.
Mă concentrez să alerg
după statut și faimă.
Intrarea în viață mi-e superficială.
Spre deosebire de Petru, eu am lipsuri,
departe sunt de duhul lui.
Atât de rușinos, cuvintele-mi lipsesc.
II
Încercările și năpastele îmi arată
că sunt lipsit de iubire de Dumnezeu.
Nu-mi pasă decât de-al meu trup
și de Dumnezeu deloc nu mă preocup.
Mă tem de chinul arestării
mă tem să nu devin ca Iuda.
De moarte mi-a fost frică
și-am trăit un trai nedemn.
Îmi văd adevărata statură din
a faptelor dezvăluire.
Fără realitatea adevărului,
negreșit Îl voi trăda pe Dumnezeu.
Fără iubire pentru Dumnezeu în inima mea
cum m-aș putea închina și asculta?
Regret că ai mei ani de credință
nu sunt pentru căutarea adevărului.
Dezvăluită prin prigoană,
încercări și năpaste,
îmi văd cu ochii mei
primejdioasa situație.
Fără realitatea adevărului
nu poate fi un martor cu tărie.
III
Încercările, rafinarea, tratarea și emondarea,
mă demască pe mine și ceea ce fac.
Cu doctrine mă justific
și caut scuze pentru a mă apăra.
Cu minciuna și înșelăciunea in inima mea,
cum aș putea fi onest cu adevărat?
Reflectând, descopăr că a mea fire
nu e schimbată mult prin credința din toți acești ani.
Cât de prostește să nu cauți adevărul,
dar tot să vrei să intri în Împărăție!
Firea lui Dumnezeu, credincioasă, dreaptă,
Fără de adevăr voi fi îndepărtat de Dumnezeu.
Văd că am atât de multe lipsuri
Și firea mea stricată nu a fost purificată.
Ani am crezut în Dumnezeu fără a urmări adevărul,
Așa că sunt atât de nenorocit.
Fără auto-reflecție, cum aș fi putut ști
că merg pe drumul lui Pavel?
Mă hotărăsc să îl imit pe Petru,
să caut să-L iubesc pe Dumnezeu
și voia lui Dumnezeu să o împlinesc.