1

O, Dumnezeule! Ți-am auzit glasul și m-am întors înaintea Ta.

Cuvintele Tale mă dezvăluie și mă judecă, acum am văzut cât de profund corupt sunt.

Am crezut în Domnul doar pentru a fi răsplătit, am suferit pentru binecuvântările Împărăției cerurilor.

De multe ori am refuzat mântuirea Ta, ba chiar Te-am judecat și m-am împotrivit Ție.

Însă Tu tot m-ai iertat, deși eu Ți-am adus atâta durere.

Detest faptul că inima mea era foarte împietrită și că eram lipsit de umanitate.

2

O, Dumnezeule! Judecata cuvintelor Tale mi-a trezit inima.

Deseori, în fața iubirii Tale, ea era plină de durere și regret.

În timpul mustrării mele, ești lângă mine; în timpul rafinării mele, Te doare inima pentru mine.

Cuvintele Tale îmi dau ce-mi lipsește; când sunt trist, cuvintele Tale mă alină.

Sunt atât de mizerabil și corupt și știu că nu vrednic de iubirea Ta.

Sunt neascultător și răzvrătit, ar trebui să accept și mai mult judecata și curățirea Ta.

3

O, Dumnezeule! Întruparea Ta Îți dezvăluie iubirea.

Pentru a mântui omenirea, înduri umilințe imense.

Suferi, fiindcă lumea Te-a respins, dar nu Te plângi niciodată de pustiirea lumii.

Glăsuiești și lucrezi, îndurând tot felul de persecuții, fără să ai unde să Te odihnești.

Nu Te-ai bucurat niciodată de fericirea unei familii. Nimeni nu Te primește cu căldură.

Smerit și ascuns, exprimi adevărul doar pentru a purifica și a câștiga oamenii.

4

O, Dumnezeule! Cu răbdare, aștepți căința omului... eu cum să mai amân?

Acum am experimentat iubirea Ta și voi lua aminte la voia Ta.

Sunt dispus să sufăr încercări și rafinare și să-Ți fiu martor ferm, pentru a Te mulțumi.

Iubirea Ta mi-a topit inima, Te voi iubi cu adevărat și voi trăi pentru Tine.

M-am hotărât să caut adevărul și să trăiesc conform cuvintelor Tale.

Te voi iubi, Te voi urma și-Ți voi fi martor pe veci.