447 Ce este o stare normală?
1 În starea lor normală, oamenii nu se retrag și nu se năruie; în inima lor, pot să-L contemple pe Dumnezeu, să-L trateze cu respect și tânjesc după cuvintele lui Dumnezeu. Sunt în stare să se roage des; pot să rămână aproape de Dumnezeu; pot să ducă povara propriilor vieți. Pot să trăiască vieți normale și ordonate, iar inimile lor pot să-L atingă pe Dumnezeu. Uneori, se pot ivi împrejurări care le tulbură inimile, dar prin rugăciune, mâncând și bând cuvintele lui Dumnezeu sau prin părtășie cu frații și surorile, ei pot să-și schimbe rapid stările. Chiar dacă au momente de slăbiciune, clipe în care sunt subjugați de trup, ei pot trăi nestingheriți de acest lucru; nu îi preocupă.
2 Când li se întâmplă ceva, pot să experimenteze slabiciunea trupului, dar aceasta nu-și va exercita controlul asupra lor. Tot vor putea să își liniștească inimile și să se roage înaintea lui Dumnezeu, să caute voia lui Dumnezeu, să cânte imnuri, să danseze și să trăiască viața bisericească; cu aceste practici, nu se vor osteni; ei vor continua. Vor fi momente când vor fi negativi, în care trupul va fi slab, dar, odată ce recunosc asta, pot să se elibereze. În toiul negativității, ei tot pot să se roage lui Dumnezeu și să rămână aproape de El. Toate acestea constituie o condiție normală, o stare normală.
Adaptare după părtășia lui Dumnezeu
