Ca membri ai rasei umane și creștini devotați, este responsabilitatea și obligația noastră, a tuturor, să ne oferim mintea și trupul pentru a îndeplini porunca lui Dumnezeu, deoarece întreaga noastră ființă vine de la Dumnezeu și există grație suveranității lui Dumnezeu. Dacă mințile și trupurile noastre nu sunt pentru misiunea lui Dumnezeu și pentru cauza dreaptă a omenirii, atunci sufletele noastre vor fi nevrednice de cei care au fost martirizați pentru misiunea lui Dumnezeu și cu atât mai mult nevrednice de Dumnezeu, care ne-a oferit totul.

Dumnezeu a creat această lume, El a creat această omenire și, mai mult decât atât, El a fost arhitectul culturii Greciei antice și al civilizației umane. Doar Dumnezeu consolează această omenire și doar lui Dumnezeu îi pasă de aceasta noapte și zi. Dezvoltarea și progresul umanității sunt inseparabile de suveranitatea lui Dumnezeu, iar istoria și viitorul umanității sunt indisociabile în raport cu planurile lui Dumnezeu. Dacă ești un creștin adevărat, atunci, cu siguranță, vei crede că ascensiunea sau prăbușirea oricărei țări sau națiuni are loc în funcție de planurile lui Dumnezeu. Doar Dumnezeu cunoaște destinul unei țări sau națiuni și doar Dumnezeu controlează cursul acestei omeniri. Dacă omenirea își dorește să aibă un destin bun, dacă o țară își dorește să aibă un destin bun, atunci omul trebuie să se plece în fața lui Dumnezeu în închinare, să se căiască și să mărturisească înaintea lui Dumnezeu, altfel destinul și destinația omului vor sfârși inevitabil într-o catastrofă.

Privește înapoi spre vremea Arcei lui Noe: omenirea era foarte coruptă și s-a abătut de la binecuvântarea lui Dumnezeu, nu a mai fost îngrijită de Dumnezeu și a pierdut promisiunile lui Dumnezeu. Oamenii trăiau în întuneric, fără lumina lui Dumnezeu. Astfel au devenit imorali din fire și s-au dedat unei stricăciuni respingătoare. Acești oameni nu au mai putut primi promisiunea lui Dumnezeu; ei nu mai erau vrednici să fie martori ai chipului lui Dumnezeu, nici să audă vocea lui Dumnezeu, deoarece ei L-au abandonat pe Dumnezeu, au aruncat deoparte tot ceea ce El le-a dăruit și au uitat învățămintele Lui. Inimile lor s-au îndepărtat tot mai mult de Dumnezeu și, pe măsură ce au făcut asta, au devenit tot mai stricați dincolo de toată rațiunea și umanitatea și au devenit tot mai răi. Astfel, ei s-au apropiat și mai mult de moarte și au căzut sub mânia și pedeapsa lui Dumnezeu. Doar Noe L-a venerat pe Dumnezeu și a evitat răul, și astfel a putut să audă vocea lui Dumnezeu și instrucțiunile Lui. El a construit arca după instrucțiunile cuvântului lui Dumnezeu și a adunat tot felul de creaturi vii. Și astfel, de îndată ce totul a fost pregătit, Dumnezeu a dezlănțuit potopul Lui asupra lumii. Doar Noe și cei șapte membri ai familiei lui au supraviețuit potopului, deoarece Noe L-a venerat pe Iahve și a evitat răul.

Acum privește vremurile actuale: astfel de oameni virtuoși precum Noe, care a putut să-L venereze pe Dumnezeu și să evite răul, nu mai există. Totuși, Dumnezeu este încă milostiv față de această omenire și iartă omenirea de păcate în această eră finală. Dumnezeu îi caută pe cei care tânjesc după apariția Lui. El îi caută pe aceia care sunt capabili să audă cuvintele Lui, aceia care nu au uitat porunca Lui și care I-au oferit Lui inimile și trupurile lor. El îi caută pe aceia care sunt la fel de ascultători precum niște prunci în fața Lui și care nu I se împotrivesc. Dacă nu ești îngrădit de nicio forță în devotamentul tău față de Dumnezeu, atunci Dumnezeu te va privi favorabil și îți va dărui binecuvântările Lui. Dacă ești de rang înalt, ai o reputație onorabilă, deții foarte multe cunoștințe, ești proprietarul multor bunuri și ești susținut de multe persoane, iar toate acestea nu te împiedică să vii în fața lui Dumnezeu, să accepți chemarea Lui și porunca Lui, să faci ceea ce îți cere Dumnezeu, atunci tot ceea ce vei face va fi de cea mai mare importanță pe pământ și de cea mai mare virtute pentru omenire. Dacă respingi chemarea lui Dumnezeu de dragul statutului și obiectivelor tale, tot ceea ce vei face va fi blestemat și chiar urât de Dumnezeu. Poate că ești un președinte sau un om de știință, un pastor sau un înțelept, dar indiferent cât de importantă este funcția ta, dacă te bazezi pe cunoștințele și abilitățile tale în ceea ce faci, atunci vei avea întotdeauna parte de eșec și vei fi mereu lipsit de binecuvântările lui Dumnezeu, deoarece Dumnezeu nu acceptă nimic din ceea ce faci și nu recunoaște cariera ta ca fiind una dreaptă și nici nu acceptă că tu lucrezi în beneficiul omenirii. El va spune că tot ceea ce faci este să folosești cunoștințele și forța omenirii pentru a priva omul de protecția lui Dumnezeu și pentru a nega binecuvântările lui Dumnezeu. El va spune că tu conduci omenirea către întuneric, către moarte și către începutul unei existențe fără limite, în care omul L-a pierdut pe Dumnezeu și binecuvântările Lui.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Anexă 2: Dumnezeu conduce destinul întregii omeniri”