145 Prin vânt și ploaie
1
O, Dumnezeu! Ți-am dat Ție inima mea. Dumnezeule real, Tu ești atât de încântător.
Te-ai smerit pe Tine în trup, mergând printre noi.
Ai exprimat adevăruri pentru a mântui omenirea, hrănindu-ne, crescându-ne și udându-ne cu răbdare.
Tolerezi în tăcere respingerea și calomnia, un exemplu pentru om la fiecare mișcare.
Cu a Ta conducere, inima mea este mulțumită, cuvintele Tale luminează drumul înainte.
Îți voi urma îndeaproape pașii, fie să trec prin tot vântul și ploaia alături de Tine.
2
O, Dumnezeu! Ți-am dat Ție inima mea. Dumnezeule real, Tu ești atât de încântător.
Judecata și mustrarea Ta dezvăluie întreaga Ta iubire.
Noi suntem curățați de către Tine, suntem reînnoiți și transformați, devenind oameni noi.
Dreptatea și sfințenia Ta sunt atât de frumoase, Tu îmi ocupi în întregime inima.
Cuvintele Tale ne-au desăvârșit, suntem de o inimă cu Tine, crescând atât de aproape de Tine.
Îți voi urma îndeaproape pașii, fie să trec prin tot vântul și ploaia alături de Tine.
3
O, Dumnezeu! Ți-am dat Ție inima mea. Dumnezeule real, Tu ești atât de încântător.
Deși am suferit mult prin greutăți și persecuție, cuvintele Tale împreună cu iubirea Ta ne îndrumă,
ca noi să avem credință și putere și să fim martori pentru Tine prin greutăți.
Noi Te vom iubi mereu și Îți vom răsplăti iubirea, vom răspândi adevărul și vom fi martori pentru Tine.
În anii de comuniune și iubire reciprocă, iubirea noastră s-a adâncit prin vânturi puternice și ploi grele.
Îți voi urma îndeaproape pașii, fie să trec prin tot vântul și ploaia alături de Tine.