Era odată un om drept pe nume Iov,

ce se temea de Dumnezeu și se ferea de rău.

Dumnezeu i-a lăudat faptele, oamenii și le-au amintit,

viața lui Iov a fost valoroasă și însemnată.

El a fost binecuvântat și-ncercat de Dumnezeu,

dar a fost și testat de Satana.

Iov a mărturisit pentru Dumnezeu

și a meritat să fie numit un om drept.

Indiferent prin ce a trecut Iov,

a avut o viață fericită, fără durere.

Iov era fericit, căci a fost binecuvântat și lăudat de Dumnezeu,

dar și datorită îndeletnicirilor lui,

pentru că a căutat să-L venereze pe Dumnezeu.

După ce-a fost încercat de Dumnezeu,

viața lui Iov a fost mai stabilă și-nsemnată.

A căutat credința, recunoașterea

și supunerea față de suveranitatea lui Dumnezeu.

Acestea au marcat momentele cruciale din viața lui Iov.

Astfel și-a trăit ultimii ani în pace

și-a întâmpinat finalul cu fericire.

Indiferent prin ce a trecut Iov,

a avut o viață fericită, fără durere.

Iov era fericit, căci a fost binecuvântat și lăudat de Dumnezeu,

dar și datorită îndeletnicirilor lui,

pentru că a căutat să-L venereze pe Dumnezeu.

Ferindu-se de rău și temându-se de Dumnezeu,

Iov a cunoscut suveranitatea lui Dumnezeu.

Și în experiența sa, a realizat ce minunate

erau faptele Creatorului.

Iov se bucura de coexistența cu Dumnezeu,

și că L-a cunoscut și de-nțelegerea dintre Dumnezeu și om.

Iov era fericit!

Iov era fericit, căci a fost binecuvântat și lăudat de Dumnezeu,

dar și datorită îndeletnicirilor lui,

pentru că a căutat să-L venereze pe Dumnezeu.

Iov era fericit datorită alinării și bucuriei

venite din cunoașterea voinței Creatorului

și-a venerației când a văzut cât e El de măreț,

minunat, demn de iubire și credincios.

Iov era fericit!

Adaptare după Cuvântul, Vol. 2: Despre a-L cunoaște pe Dumnezeu, „Dumnezeu Însuși, Unicul III”