933 Oamenii ar trebui să prețuiască creațiile lui Dumnezeu
Omul nu poate exista separat de restul creației. Așadar, ce fel de atitudine ar trebui să aibă omul față de toate lucrurile? Să le prețuiască, să le protejeze, să le folosească eficient.
1 Dumnezeu îi permite omului să gestioneze toate lucrurile și să domnească peste ele, dar face omul o treabă bună? Omul distruge orice poate. Nu doar că nu e capabil să păstreze în condiția originară tot ceea ce a creat Dumnezeu – el a făcut contrariul și a distrus creația lui Dumnezeu. Omenirea a mutat munții, a revendicat pământul din mări și a transformat câmpiile în deșerturi unde nu poate trăi nimeni. Și totuși, tocmai în deșert, omul a făcut industrii și a construit baze nucleare, semănând pretutindeni distrugerea. Acum râurile nu mai sunt râuri, marea nu mai este mare…
2 Odată ce omenirea a stricat echilibrul mediului natural și regulile lui, ziua dezastrului și a morții sale nu este departe; este inevitabilă. Când va veni dezastrul, oamenii vor ști cât de prețios este tot ceea ce Dumnezeu a făcut pentru ei și cât este de important pentru omenire. Pentru om, să trăiască într-un mediu înconjurător unde ploaia și vânturile vin la timp este ca și când ar fi în paradis. Oamenii nu-și dau seama că este o binecuvântare, dar în momentul în care vor pierde totul, vor vedea cât de rar și prețios este.
3 Și odată ce s-a dus, cum ar putea cineva să obțină totul înapoi? Dacă Dumnezeu nu face nimic, dacă Dumnezeu nu mai dorește să facă nimic pentru omenire – adică, dacă El nu intervine în această chestiune – atunci cea mai bună soluție pentru omenire ar fi să oprească toată distrugerea și să îngăduie mediului său de trai să se întoarcă la starea naturală. A termina cu toată această distrugere înseamnă a opri această jefuire și devastare a lucrurilor create de Dumnezeu. Asta va permite mediului în care trăiește omul să-și revină treptat, pe când eșecul în a face asta ar duce la un mediu din ce în ce mai odios a cărui distrugere s-ar cu accelera timpul.
Adaptare după Cuvântul, Vol. 2: Despre a-L cunoaște pe Dumnezeu, „Dumnezeu Însuși, Unicul VII”