168 O alegere fără regrete
1
Când arestările și persecuțiile creștinilor de către PCC devin din ce în ce mai sălbatice,
când orașul este plin de oroare întunecată și fug oriunde pot,
când libertatea este încătușată într-o închisoare îngrozitoare,
când singura mea companie este o lungă noapte de durere,
nu voi șovăi în credința mea în Dumnezeu,
niciodată nu Te voi trăda, Domnul meu, Dumnezeul meu.
Dumnezeule Atotputernic adevărat, inima mea Îți aparține Ție.
Încarcerarea îmi poate controla doar trupul.
Nu îmi poate opri pașii ce Te urmează pe Tine.
Suferință dureroasă, un drum accidentat,
cu îndrumarea cuvintelor Tale, inima mea este fără teamă,
în compania iubirii Tale, inima mea este sătulă.
2
Când tortura nimicitoare a diavolilor PCC devine chiar mai cumplită,
când durerea mistuitoare mă lovește iar și iar,
când slăbiciunea și agonia trupului ating culmea,
la momentul final, când viața e gata să îmi fie luată,
nu voi ceda în fața marelui balaur roșu,
niciodată nu voi fi Iudă, o pată a rușinii asupra lui Dumnezeu.
Dumnezeule Atotputernic adevărat, Îți voi fi loial până la moarte.
Diavolii nu îmi pot decât tortura și chinui trupul.
Viața și moartea vor fi veșnic sub stăpânirea Ta.
Mă voi lepăda de toate pentru a-Ți mărturisi.
Dacă aduce rușine Satanei, voi muri fără a mă plânge.
Sunt onorat să trăiesc în mărturie către Tine.
Cor
Cât de glorios este să Îl urmezi pe Hristos și să cauți să-L iubești pe Dumnezeu în această viață!
Cu inima și cu sufletul, eu trebuie să Îl răsplătesc pe Dumnezeu; sunt dispus să mă lepăd de tot pentru a mărturisi despre Dumnezeu.
Cât timp voi trăi, să îmi dau întreaga ființă lui Dumnezeu este o alegere pe care nu o voi regreta niciodată.