878 Fiecare etapă a lucrării lui Dumnezeu este pentru viața omului
Dumnezeu S-a-ntrupat de data asta
să-Și completeze lucrarea neterminată,
această epocă s-o judece, s-o sfârșească,
să-i mântuiască pe păcătoși din lumea suferinței
și să-i transforme complet.
El petrece nopți nedormite pentru lucrarea omenirii.
Din înălțimi până-n adâncuri, El a coborât
în iadul viu să Își petreacă timpul cu oamenii.
Nu s-a plâns niciodată de decăderea lumii,
nu i-a reproșat omului neascultarea,
ci îndură umilință-n timp ce-Și face lucrarea.
Cum ar putea Dumnezeu să trăiască în iad?
Dar ca omul să se poată-odihni curând,
El a suferit umilință, a-ndurat nedreptate
să coboare pe pământ, acest iad viu,
pentru mântuirea omului.
Ce drept are omul
să se împotrivească lui Dumnezeu?
Cum se poate plânge omul de El?
Cum poate-avea tupeul să privească spre El?
Dumnezeu a venit din ceruri
în acest ținut dezgustător al viciului,
fără vreo obiecție, fără să se plângă de om.
El acceptă-n tăcere opresiunea și abuzul omului,
nu S-a opus niciodată cerințelor lui,
nu i-a cerut lucruri nerezonabile;
El nu Se plânge când face lucrarea necesară omului.
Toți pașii Lui au fost făcuți pentru omenire.
El luminează, reproșează, rafinează prin cuvânt;
reamintește, consolează, judecă și revelează.
Deși a-nlăturat destinul omului,
toți pașii Lui au fost pentru supraviețuirea omului
și pentru-a-l elibera pe om din durere și-ntuneric.
Cine oare-nțelege inima
plină de dorință a lui Dumnezeu,
la fel ca a unei mame iubitoare?
Adaptare după Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Lucrarea și intrarea”