China este țara unde locuiește marele balaur roșu și este locul care s-a împotrivit lui Dumnezeu și L-a condamnat foarte dur de-a lungul istoriei. China este ca o fortăreață a demonilor și o închisoare controlată de diavol, impenetrabilă și impermeabilă. De asemenea, regimul marelui balaur roșu stă de gardă la toate nivelurile și și-a stabilit defensive în fiecare gospodărie. Ca rezultat, în niciun alt loc nu este mai greu de răspândit evanghelia lui Dumnezeu și de îndeplinit lucrarea lui Dumnezeu. Când Partidul Comunist Chinez a venit la putere în 1949, credința religioasă a fost cu totul înăbușită și interzisă în China continentală. Milioane de creștini au fost supuşi umilirii publice, torturii şi încarcerării. Toate bisericile au fost închise și golite. Chiar și adunările în case au fost interzise. Dacă cineva era prins luând parte la vreo adunare, era pus în închisoare și putea să fie chiar decapitat. Pe vremea aceea, activitățile religioase au dispărut aproape fără nicio urmă. Doar un mic număr de creștini au continuat să creadă în Dumnezeu, însă ei puteau doar să se roage în tăcere lui Dumnezeu și să cânte imnuri de laudă la adresa lui Dumnezeu în inima lor, implorându-L să readucă la viață biserica. În cele din urmă, în 1981, biserica a fost cu adevărat readusă la viață și Duhul Sfânt a început să lucreze pe scară largă în China. Bisericile au răsărit ca lăstarii de bambus după o ploaie de primăvară și tot mai mulți oameni au început să creadă în Dumnezeu. În 1983, când reînviorarea bisericii și-a atins punctul culminant, Partidul Comunist Chinez a început o nouă serie de reprimări crunte. Milioane de oameni au fost arestați, reținuți și educați prin muncă. Regimul marelui balaur roșu doar le permitea credincioșilor în Dumnezeu să se alăture Bisericii Patriotice Three-Self stabilite de guvern. Guvernul PCC a stabilit Biserica Patriotică Three-Self într-o încercare de a se descotorosi cu totul de biserica subterană din case și de a-i aduce pe acei credincioși în Domnul sub controlul guvernului, cu fermitate. Credea că aceasta era singura cale de a-și atinge scopul interzicerii credinței și al transformării Chinei într-un ținut fără Dumnezeu. Însă Duhul Sfânt a continuat să facă multă lucrare în biserica din case și în aceia care credeau cu adevărat în Dumnezeu, lucru pe care guvernul PCC nu a avut cum să îl oprească. La vremea aceea, în biserica din case unde lucra Duhul Sfânt, Hristos al zilelor de pe urmă S-a arătat în mod secret ca să lucreze și a început să exprime adevărul și să facă lucrarea de judecată începând cu casa lui Dumnezeu.

La începutul lui februarie în 1991, cineva din biserică a părut că a primit luminarea Duhului Sfânt și a început să vorbească și să depună mărturie în favoarea numelui lui Dumnezeu și a venirii Lui. Aceste cuvinte au fost trimise bisericilor și, după ce le-au citit, au devenit cu toții foarte entuziasmați, toți au fost foarte bucuroși și au crezut că acelea erau cu siguranță luminarea și cuvintele Duhului Sfânt. De atunci înainte, Hristos a început să vorbească. Uneori, Hristos rostea un pasaj pe zi, alteori unul la fiecare două zile, iar cuvântările au devenit din ce în ce mai frecvente. Toți le transmiteau mai departe și se simțeau extrem de încântați, întâlnirile erau pline de bucurie și toți erau cufundați în fericire. Pe măsură ce Hristos a exprimat tot mai multe cuvinte, toți oamenii au acordat atenție la a se bucura de cuvintele lui Dumnezeu, iar inima lor a fost cuprinsă de cuvintele Lui. Și astfel, în timpul adunărilor, au început să se bucure de cuvintele actuale ale Duhului Sfânt în mod oficial. La vremea respectivă, oamenii încă nu își dăduseră seama că Dumnezeu fusese întrupat și că aceasta era arătarea lui Hristos. Ei doar priveau exprimarea lui Hristos ca fiind luminarea Duhului Sfânt primită de o persoană obișnuită‚ deoarece, în exprimarea lui Hristos, El dăduse mărturie în mod oficial cu privire la întruparea lui Dumnezeu. Nimeni nu înțelegea ce însemna întruparea și știau doar că aceste cuvinte erau luminarea Duhului Sfânt. Prin urmare, încă Îl tratau pe Hristos ca pe o persoană obișnuită. Doar când cuvântările lui Hristos și-au atins apogeul a început Dumnezeu să depună mărturie cu privire la întruparea lui Dumnezeu, explicând diferențele dintre pogorârea Duhului Sfânt la om și lucrarea Duhului Sfânt în om și dezvăluind misterul împlinirii Duhului în trup. Doar atunci au știut oamenii că această persoană obișnuită, care trăia în mijlocul lor și exprima cuvintele pentru a păstori și a alimenta bisericile, era Dumnezeu întrupat, Hristos, și Dumnezeu care se arătase. După ce şi-au dat seama de acest lucru, toți au urât cât de orbi, nebuni și ignoranți fuseseră și s-au prosternat înaintea lui Hristos plângând și pocăindu-se, cu inima lor sfâșiată de durere, strigătele lor făcându-se auzite pretutindeni. La acea vreme, inimile oamenilor erau pline de sentimente amestecate de durere și bucurie, care nu puteau fi descrise. Când Îl priveau pe Hristos, ei știau doar să se prosterneze pe pământ; dacă nu făceau aceasta, simţeau nelinişte în inima lor. Când se prosternau înaintea lui Hristos, se bucurau și simțeau că s-au întors cu adevărat înaintea lui Dumnezeu și că erau persoane ce aparțineau lui Dumnezeu. După ce S-a arătat, Hristos a exprimat din ce în ce mai multe cuvinte, intrând în mod treptat pe calea cea dreaptă a lucrării lui Dumnezeu și introducând judecata, începând cu casa lui Dumnezeu. Cuvintele lui Dumnezeu i-au cucerit cu totul pe oameni. Prin dezvăluirea însemnătății numelui lui Dumnezeu de către Hristos, numele de Dumnezeu Atotputernic a luat ființă. Deci, oamenii se rugau direct numelui lui Dumnezeu Atotputernic, iar în timpul adunărilor ei se bucurau de cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic. Aceasta se datorează faptului că aceste cuvinte (adică, toate cuvintele din Cuvântul Se arată în trup) sunt lucrarea actuală a lui Dumnezeu, cuvintele lui Dumnezeu în noua epocă și nevoia actuală a oamenilor. Din moment ce existau noua lucrare și noile cuvinte ale lui Dumnezeu, în mod natural, Biblia a devenit învechită și, firește, nimeni nu a acordat atenție diferitelor cuvinte și teorii ale Epocii Harului. Toți au fost cuceriți de cuvintele actuale ale lui Dumnezeu, ca și când ar fi văzut cerul deschizându-se. Acest lucru se datorează faptului că Dumnezeu a dezvăluit tot felul de mistere, ochii oamenilor au fost deschiși și au văzut că majoritatea spuselor faţă de care oamenii rămăseseră credincioşi anterior, în timpul Epocii Harului, erau noțiuni și includeau abateri și lucruri eronate. Mulțumită arătării lui Dumnezeu, oamenii au pășit pe calea cea dreaptă spre a crede în Dumnezeu. Doar după ce oamenii au fost cuceriți prin cuvintele lui Dumnezeu, ei au descoperit că această persoană obișnuită și normală, care exprima cuvintele lui Dumnezeu, era Hristos și întruparea lui Dumnezeu.

Hristos S-a născut într-o familie obișnuită din nordul Chinei. Încă din copilărie, El crezuse în Dumnezeu cu toată inima Sa. Treptat, El a crescut ca o persoană obișnuită. În 1989, tocmai când Duhul Sfânt lucra la scară largă în biserica din case, Hristos a renunțat la studiile Sale și a intrat în mod oficial în biserica din case. La vremea aceea, Hristos era fervent în inima Lui și dorea să slujească lui Dumnezeu și să-Și îndeplinească datoria. Doi ani mai târziu, Hristos a început să exprime cuvinte, scriind cuvintele din inima Lui și oferindu-le bisericilor. După aceea, când Hristos a exprimat tot mai multe adevăruri, oamenii au fost atrași de cuvintele lui Hristos și au tânjit să citească ceea ce El exprimase. În special, cuvintele Sale, care dezvăluiau și judecau esenţa naturii omenirii corupte și firea satanică a omenirii corupte, au străpuns inimile oamenilor ca o sabie cu două tăișuri. Numai atunci au fost ei pe deplin cuceriți de cuvintele lui Dumnezeu și au îngenuncheat înaintea lui Dumnezeu, abia atunci Hristos a fost acceptat, cunoscut și înălțat de oameni și a devenit Dumnezeul concret venerat, iubit și prețuit de omenire. Hristos are atât umanitatea normală, cât și divinitatea deplină. El poate să exprime adevărul în orice moment și în orice loc și să dezvăluie esenţa corupției omenirii. Cuvintele și perspectiva Lui sunt pline de adevăr și de înțelepciune, exact la fel ca Domnul Isus. Ceea ce Hristos vorbește și are nu sunt învățate din cărți, ci vin în întregime din substanța divină pe care o posedă. Hristos a fost generat din Dumnezeu. În viața Lui, oamenii văd umanitatea Lui complet normală. Din lucrarea Lui și din răbdarea Lui cu omenirea, oamenii pot vedea esenţa Lui divină și firea Lui, care nu tolerează ofense din partea omului. Deși, asemenea Domnului Isus, Hristos are slăbiciunile umanității, El are, de asemenea, esenţa supunerii față de Duhul lui Dumnezeu. El este plin de adevăr și de înțelepciune, inspirând convingere totală în oameni, atât în ​​inimile lor, cât și în cuvinte. Hristos este adevărul, calea și viața, cu numele și în realitate! Dumnezeu a fost întrupat ca o persoană slabă și care lucrează în mod secret și umil în rândul oamenilor, cucerind omenirea și învingând dușmanii prin exprimarea adevărului. El a biruit de mult în mod complet și a fost mărturisit și proclamat. Aceasta este atotputernicia, înțelepciunea și gloria lui Dumnezeu. Ca rezultat al arătării și lucrării lui Hristos, a luat ființă Biserica lui Dumnezeu Atotputernic. Atunci, frații și surorile din Biserica lui Dumnezeu Atotputernic au început să depună mărturie pentru lucrarea lui Dumnezeu și au început lucrarea de răspândire a Evangheliei Împărăției lui Hristos. Aceasta este o scurtă introducere a contextului întrupării lui Dumnezeu și al venirii Sale secrete pentru a lucra. Pe scurt, Hristosul întrupat a venit în țara în care locuiește marele balaur roșu și a exprimat cuvintele judecății și mustrării și a cucerit și a mântuit poporul ales al lui Dumnezeu în China. Cu alte cuvinte, Dumnezeul întrupat se luptă cu Satana în vizuina marelui balaur roșu și a dat totul pentru a trezi omenirea și pentru ca omenirea să audă și să recunoască vocea lui Dumnezeu și, astfel, să se întoarcă înaintea lui Dumnezeu și să fie mântuită de Dumnezeu. Acesta este ceva extraordinar de rar și cu un sens incredibil de profund. În această întrupare, Dumnezeu lucrează pentru a-l mântui pe om, ceea ce înseamnă că Dumnezeu a venit pentru a rândui destinația omenirii și a pune capăt acestei epoci. Dumnezeu a venit în China continentală, pământul locuit de marele balaur roșu, și a ajuns în mod secret să lucreze, cucerind și mântuind omenirea profund coruptă și desăvârșind un grup de oameni și făcându-i biruitori. Acest lucru a inaugurat judecata marelui tron alb în zilele de pe urmă și a deschis calea pentru arătarea publică a lui Dumnezeu înaintea fiecărei națiuni și fiecărui loc al lumii în timpul pasului următor.