I

Pe vremea când Dumnezeu încă nu Se întrupase, măsura împotrivirii omului față de Dumnezeu se stabilea în funcție de faptul dacă omul se închina și privea la Dumnezeul invizibil din ceruri. Felul în care era definită împotrivirea față de Dumnezeu la acea vreme nu era prea practic, pentru că omul nu Îl putea vedea pe Dumnezeu, nici nu știa precis cum era chipul lui Dumnezeu sau cum lucra și vorbea El. Omul nu avea niciun fel de noțiuni despre Dumnezeu și credea în El în mod nedeslușit, pentru că Dumnezeu încă nu Se arătase oamenilor. Prin urmare, indiferent cum credea omul în Dumnezeu în imaginația sa, Dumnezeu nu l-a condamnat pe om și nici nu i-a impus cerințe excesiv de mari, pentru că omul era complet incapabil să-L vadă pe Dumnezeu.

II

Când Dumnezeu devine trup și vine să lucreze printre oameni, toți Îl văd și Îi aud cuvintele și toți văd faptele lui Dumnezeu în trup. În acel moment, toate noțiunile omului se transformă în spumă. Cât despre cei care L-au văzut pe Dumnezeu arătându-Se în trup, nu vor fi condamnați dacă I se supun intenționat, pe când cei care I se împotrivesc dinadins vor fi considerați potrivnici ai lui Dumnezeu. Astfel de oameni sunt antihriști, dușmani care se împotrivesc intenționat lui Dumnezeu. Cei care nutresc noțiuni cu privire la Dumnezeu, dar tot sunt pregătiți și dornici să I se supună, nu vor fi condamnați. Dumnezeu condamnă omul pe baza intențiilor și acțiunilor lui, niciodată pentru gândurile și ideile lui. Dac-ar fi ca El să condamne omul pe baza gândurilor și ideilor acestuia, atunci nicio persoană nu ar putea scăpa din mâinile mânioase ale lui Dumnezeu.

III

Aceia care se împotrivesc cu bună știință Dumnezeului întrupat vor fi pedepsiți pentru sfidare. În privința oamenilor care se împotrivesc lui Dumnezeu cu bună știință, împotrivirea lor se naște din faptul că nutresc noțiuni despre El, lucru ce duce la acțiuni care tulbură lucrarea lui Dumnezeu. Acești oameni se împotrivesc și demolează intenționat lucrarea lui Dumnezeu. Ei nu doar că au noțiuni despre Dumnezeu, dar se și implică în activități care Îi tulbură lucrarea, iar din acest motiv, oamenii de acest fel vor fi condamnați. Aceia care nu tulbură cu bună știință lucrarea lui Dumnezeu nu vor fi condamnați ca păcătoși, pentru că ei sunt capabili să se supună intenționat și să nu se implice în activități care cauzează perturbare și tulburare. Oamenii ca aceștia nu vor fi condamnați.

din Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Toți oamenii care nu-L cunosc pe Dumnezeu sunt oameni care I se împotrivesc lui Dumnezeu”