de Yangwang, Coreea de Sud

Credința familiei mele în Domnul durează de trei generații. Am început din copilărie să merg la biserică împreună cu familia mea. Când am mai crescut, am adus servicii bisericii, de exemplu din funcția de diacon și contabilă. L-am slujit mereu pe Domnul cu entuziasm. Dar, în timp, am observat că biserica devine tot mai pustiită, iar pastorul și prezbiterii predică pur și simplu aceleași lucruri vechi, fără nicio lumină nouă. Ei nu puteau să rezolve adevăratele noastre dificultăți și probleme. Vorbeau mereu despre propria lor lucrare pentru Domnul, lăudându-se cât de mult suferiseră și ce preț plătiseră. Mă săturasem să aud asta. Și, la fiecare slujbă de duminică, îi vedeam pe clerici rugându-se pentru oameni pe baza unor texte pregătite, ceea ce mi se părea nesincer. Rugăciunea adevărată ar trebui să fie o discuție cu Domnul din inimă, chiar dacă sunt doar câteva cuvinte. Asta pentru că Domnul a spus: „Dumnezeu este Duh, iar cei ce I se închină trebuie să I se închine în duh și în adevăr” (Ioan 4:24). Recitarea de către ei a unor rugăciuni care fuseseră deja scrise nu erau rugăciuni adevărate și, cu siguranță, nu-I puteau aduce bucurie Domnului. Când conducătorii bisericii acordau funcțiile de diacon, nu selectau oameni care aveau un comportament bun, erau credincioși, nu erau lacomi și practicau moderația așa cum se învață în Biblie (1 Timotei 3:1-11). În schimb, desemnau oameni cu entuziasm mare, care contribuiau mai mult cu ofrande. Comportamentul conducătorilor bisericii era contrar învățăturilor Domnului la fiecare pas; ei conduceau congregația cu totul în funcție de doctrina lor personală. N-am văzut nicio îndrumare de la Domnul în acel fel de biserică, n-am putut să simt lucrarea Duhului Sfânt sau să dobândesc o hrană pentru viața mea. Alți membri ai bisericii erau cu toții slabi spiritual și credința lor slăbea. Clericii încercau să se gândească la moduri de a reînsufleți biserica, de exemplu organizând excursii de o zi și tabere de vară pentru credincioși, dar era doar o distracție trecătoare, apoi toți redeveneau în scurt timp mohorâți. Eram foarte dezamăgită de biserică și simțeam că nu voi dobândi nimic din slăvirea lui Dumnezeu într-un astfel de loc. Am decis să părăsesc biserica în mai 2013.

După asta, în încercarea de a găsi o biserică care să respecte învățăturile Domnului și să mă poată aproviziona pentru viață, am început să intru pe internet ca să ascult predicile unor pastori faimoși din țară și din străinătate. În plus, am luat legătura cu o predicatoare din biserica mea veche, care își începuse propria biserică după ce absolvise școala ecleziastică. Ascultam predici online și aveam întruniri cu ea, dar predicile nimănui nu erau plăcute sau hrănitoare pentru mine câtuși de puțin. După trei luni, am luat legătura cu o altă biserică. Am simțit că învățăturile lor sunt conforme cu Biblia, așa că am început să particip la câteva dintre activitățile lor. Dar, după un timp, am descoperit că, la începutul și la sfârșitul fiecărei slujbe, ei se rugau mereu în diferite limbi și spuneau că vorbirea în limbi e singura dovadă a deținerii lucrării Duhului Sfânt și a mântuirii. Dar eu nu eram deloc de acord, deoarece scrie în Biblie, în Galateni 5:22-23: „Dar roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, răbdarea, bunătatea, generozitatea, credinţa, blândeţea, înfrânarea.” Modul în care înțelegeam eu scriptura era că înțelegerea cuvintelor Domnului și obținerea celor nouă daruri ale Duhului Sfânt în viața ta reprezintă credința pură și dovada faptului că ai lucrarea Duhului Sfânt. Și, în toate slujbele, pastorii predicau întruna aceleași și aceleași lucruri vechi, fără nicio lumină nouă. Cea mai mare parte a congregației ațipea în timpul predicii. Ei participau doar ca formalitate. Majoritatea oamenilor erau într-o stare negativă, abătută. Nu puteam vedea bucuria pe care ar trebui să o aibă oamenii în slăvirea Domnului. Văzând că aceste slujbe sunt desfășurate într-un mod atât de neglijent, mi-am zis: „S-ar bucura Domnul să vadă că oamenii fac lucrurile doar de formă? Este într-adevăr Domnul cu noi în timpul slujbei?” Apoi m-am gândit la acest pasaj din Apocalipsa: „Îngerului bisericii din Laodicea scrie-i: […] știu faptele tale, știu că nu ești nici rece, nici în clocot. O, dacă ai fi rece sau în clocot! Dar fiindcă ești căldicel – nici în clocot, nici rece – o să te vărs din gura Mea!” (Apocalipsa 3:14-16). Nu era această biserică în aceeași stare ca biserica laodiceenilor? Nici această biserică nu-mi putea satisface nevoile spirituale și eu rămăsesem cu o senzație de gol și neajutorare. Am văzut că absolut fiecare dintre bisericile prin care trecusem fusese la fel. Toți se agățau de regulamente și respectau formalitățile în slujbe, dar eu nu puteam simți lucrarea sau îndrumarea Duhului Sfânt. Eram cu adevărat îndurerată. Singura mea speranță de la acea vreme era că Domnul Se va întoarce în curând ca să ne păstorească. Mă rugam frecvent Domnului: „O, Doamne! Când Te vei întoarce?”

Am început să sper chiar și mai fervent la întoarcerea Domnului și la găsirea unei biserici care ar putea să-mi ofere hrană pentru viața mea. Am început să caut constant pe internet. Cu fiecare ocazie pe care o aveam, căutam termeni precum „glasul lui Dumnezeu” și „pașii lui Dumnezeu”, care se referă la arătarea Sa. În dimineața zilei de 27 ianuarie 2016, am căutat online informații despre întoarcerea Domnului. Am dat peste un videoclip și am auzit cuvinte care mi-au făcut inima să tresare. „Împărăția Mea prinde contur deasupra întregului univers, iar tronul Meu stăpânește în inimile a sute de milioane de oameni. Cu ajutorul îngerilor, marea Mea realizare va da roade în curând. Toți fiii Mei și poporul Meu Îmi așteaptă întoarcerea cu nerăbdare, tânjind după reunirea Mea cu ei, pentru a nu mai fi vreodată despărțiți. Cum ar putea populația nenumărată a Împărăției Mele să nu alerge unii spre alții în fericită celebrare datorită faptului că Eu sunt împreună cu ei? Poate aceasta să fie o reunire pentru care să nu trebuiască plătit nici un preț? Eu sunt vrednic de respect în ochii tuturor oamenilor, Eu sunt proclamat în cuvintele tuturor. Când Mă voi întoarce, în plus, voi cuceri toate forțele dușmane” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cuvintele lui Dumnezeu către întregul univers”, Capitolul 27). Chiar dacă nu puteam înțelege totul, când am auzit că „Împărăția Mea prinde contur deasupra întregului univers, iar tronul Meu stăpânește în inimile a sute de milioane de oameni.” „Când Mă voi întoarce, în plus, voi cuceri toate forțele dușmane.” am simțit cu adevărat că fiecare cuvânt are autoritate și putere și că acestea nu sunt cuvinte pe care le-ar putea rosti vreun om. M-am ridicat imediat în poziție dreaptă și am ascultat, complet fascinată. Apoi am auzit acest lucru în videoclip: „A sosit vremea! Îmi voi pune lucrarea în mișcare, voi domni ca Împărat printre oameni! Sunt pe cale de a Mă întoarce! Și sunt gata să pornesc! Aceasta este ceea ce speră cu toții, este ceea ce își doresc. Voi lăsa ca întreaga omenire să vadă venirea zilei Mele și cu toții vor întâmpina venirea zilei Mele cu bucurie!” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cuvintele lui Dumnezeu către întregul univers”, Capitolul 27). Cu cât ascultam mai mult, cu atât simțeam mai mult că aceste cuvinte au atâta autoritate și sunt atât de emoționante. M-am întrebat: „Oare de unde vin aceste cuvinte?” La sfârșitul videoclipului, am văzut acest text: „din «Cuvântul Se arată în trup»”. Am sunat imediat la două librării creștine să văd dacă au acea carte, dar ambele au spus că nu o au. Mă simțeam foarte dezamăgită, dar apoi am văzut că la sfârșitul videoclipului există un număr de contact, pe care l-am apelat imediat. O soră a răspuns la telefon și, din conversația noastră, am aflat că aceea nu e o carte ce poate fi cumpărată cu bani. Am simțit că acele cuvinte pe care le auzisem sunt incredibil de valoroase, așa că i-am spus că trebuie, pur și simplu, să citesc această carte! Atunci am stabilit când să ne întâlnim.

Pe 5 februarie 2016, sora Wang și sora Jin au venit la mine acasă. Am vorbit despre situația din biserici din ultimii ani și despre faptul că eram în căutarea unei biserici care să aibă lucrarea Duhului Sfânt și care să-mi dea hrana vieții. Ele m-au întrebat: „Ce ai părere ai avut despre cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic?” Am spus: „Au multă autoritate și putere, precum ceva ce niciun om n-ar putea rosti. Ele par glasul lui Dumnezeu.” Sora Wang a răspuns: „Aceste cuvinte sunt glasul lui Dumnezeu. Acestea sunt cuvinte rostite de Domnul Isus întors, Dumnezeu Atotputernic întrupat. Dumnezeu Atotputernic face lucrarea de judecată începând din casa lui Dumnezeu în zilele de pe urmă, El exprimă toate adevărurile care purifică și mântuiesc omul. El dezvăluie toate tainele din planul de gestionare de 6000 de ani al lui Dumnezeu, tainele din cele trei etape ale lucrării lui Dumnezeu de mântuire a omenirii, tainele întrupării și adevărata poveste din spatele Bibliei, cum Satana corupe omenirea, cum Dumnezeu o mântuiește, cum oamenii pot fi eliberați de păcat și curățiți de Dumnezeu, care va fi finalul omenirii, cum ar trebui să caute oamenii pentru a putea fi mântuiți și a intra în Împărăția lui Dumnezeu și multe altele. Dumnezeu împărtășește toate aceste taine și adevăruri cu noi. Aceasta împlinește profeția Domnului Isus: «Mai am să vă spun multe lucruri, dar acum nu le puteți purta. Însă când va veni El, Duhul adevărului, vă va călăuzi în tot adevărul. Căci El nu va vorbi de la Sine, ci va vorbi tot ceea ce va auzi și vă va anunța lucrurile ce urmează să vină» (Ioan 16:12-13). Cuvântul Se arată în trup conține cuvântări exprimate de Dumnezeu Însuși în zilele de pe urmă. E apa vieții, care ne e dăruită de Dumnezeu, și calea vieții veșnice. Trebuie doar să urmăm pașii Mielului și să dobândim cuvintele exprimate de Dumnezeu ca să obținem hrană pentru viețile noastre. Atunci spiritele noastre însetate pot fi hrănite și udate.” Am fost uluită când am auzit-o spunând aceasta. M-am gândit: „Domnul chiar S-a întors? Dumnezeu Atotputernic este Domnul Isus întors după care tânjesc?” Deși știam că Domnul Isus Se va întoarce, nu eram întru totul capabilă să-L accept pe Dumnezeu Atotputernic pentru care erau martore. Dar atunci m-am gândit la fariseii care așteptau mereu întoarcerea lui Mesia, dar, când Domnul Isus a venit să lucreze, au refuzat să-L recunoască. Ei s-au agățat cu încăpățânare de propriile lor noțiuni, condamnându-L și hulindu-L nebunește pe Domnul Isus și au sfârșit prin a-L răstigni pe cruce. Au ofensat firea lui Dumnezeu și au fost blestemați și pedepsiți de El. Mă avertizasem de atât de multe ori să nu fiu ca fariseii la întoarcerea Domnului Isus. M-am gândit și la profeții Simeon și Ana. Îi admirasem foarte mult dintotdeauna și voiam să-L recunosc pe Domnul Isus la întoarcerea Lui, exact cum au făcut ei. Acum că aflasem vestea întoarcerii Domnului Isus, cum aș putea să nu caut și să nu investighez? Apoi surorile mi-au dat o copie din Cuvântul Se arată în trup. Ele mi-au spus, de asemenea, că fiecare cuvânt din carte vine din gura lui Dumnezeu și că ar trebui să o citesc cu atenție.

După aceea, am început să citesc cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic și să am întruniri online cu frații și surorile din Biserica lui Dumnezeu Atotputernic. Într-o zi, am citit aceste cuvinte ale lui Dumnezeu Atotputernic: „Adevărata credință în Dumnezeu înseamnă următorul lucru: în baza credinței că Dumnezeu deține suveranitatea asupra tututor lucrurilor, omul experimentează cuvintele și lucrarea Sa, își purifică firea coruptă, îndeplinește voia lui Dumnezeu și ajunge să Îl cunoască pe Dumnezeu. Numai o astfel de călătorie se poate numi «credință în Dumnezeu»” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Prefață”

). Am spus „Amin” în inima mea și m-am gândit înapoi la propriile mele experiențe din credința mea. Mă complăcusem cu harul răscumpărării Domnului Isus, crezând că participarea la întruniri, rugăciunea, citirea Bibliei și lucrul pentru Domnul sunt echivalente cu a avea credință. Chiar nu înțelegeam adevărata semnificație a credinței. Citirea acelor cuvinte a fost foarte iluminatoare pentru mine. Am văzut că, pentru credință e nevoie să experimentăm lucrarea și cuvintele lui Dumnezeu pentru a ne schimba firile corupte, astfel încât să putem dobândi adevărul și să ajungem să-L cunoaștem pe Dumnezeu. Asta înseamnă să ai credință în Dumnezeu. Aceste câteva cuvinte concise au explicat pe deplin adevărata semnificație a credinței și mi-au arătat calea spre modul în care să cred în Dumnezeu. Doar Dumnezeu ar putea rosti astfel de cuvinte. Mai târziu, am citit unele dintre cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic care expun adevărul și esența stricăciunii omului. De exemplu, El dezvăluie că lucrăm și ne sacrificăm nu pentru că Îl iubim pe Dumnezeu și dorim să-L mulțumim, ci în speranța de a obține în schimb binecuvântările Împărăției lui Dumnezeu, făcând târguri cu El. El demască aroganța și trufia noastră și lipsa noastră de frică de Dumnezeu. Imediat ce lucrarea Lui nu se conformează noțiunilor noastre, o judecăm și o condamnăm în mod arbitrar. Întocmai așa cum se scrie în Evrei 4:12: „Într-adevăr, Cuvântul lui Dumnezeu este viu și activ, mai ascuţit decât orice sabie cu două tăișuri, străpungând până desparte sufletul și duhul, încheieturile și măduva, și poate judeca gândurile și intenţiile inimii.” Am simțit și mai mult că vorbele exprimate de Dumnezeu Atotputernic sunt cu adevărat cuvintele lui Dumnezeu, deoarece doar Dumnezeu poate să cerceteze profunzimile inimilor omenești, să examineze gândurile și ideile noastre și să știe exact ce gândim și doar Dumnezeu poate diseca atât de exact adevărul stricăciunii noastre. Cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic au deslușit tainele din atât de multe pasaje ale Bibliei pe care nu le înțelesesem niciodată înainte, de exemplu ce înseamnă cu adevărat „să fii răpit”, ce este apa râului vieții, ce este Noul Ierusalim, cine sunt fecioarele înțelepte și nesăbuite, ce înseamnă deschiderea pergamentului și a celor șapte peceți ale sale și multe altele. Aceasta chiar mi-a deschis ochii. Am fost întru totul convinsă. Nimeni n-ar putea dezvălui aceste taine ale Bibliei decât Dumnezeu Însuși. Cu cât citeam mai mult cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic, cu atât mă simțeam mai hrănită spiritual. Era ca o ploaie dulce după o lungă secetă, hrănindu-mi și udându-mi viața. Am devenit pe deplin sigură că acestea sunt cuvintele Duhului Sfânt și Dumnezeu vorbind omenirii, că Dumnezeu Atotputernic este într-adevăr Domnul Isus întors. Am experimentat semnificația din spatele spuselor Domnului Isus: „Dar celui ce bea din apa pe care i-o voi da Eu, nu-i va mai fi sete în veac, ci apa pe care i-o voi da Eu va deveni în el un izvor de apă, ţâșnind spre viaţa veșnică” (Ioan 4:14). S-a dovedit că doar Hristos din zilele de pe urmă are izvorul apelor vii și acum găsisem, în final, sursa acestui izvor de viață.

Citind cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic, mergând la întruniri și având părtășie cu frații și surorile, am ajuns să înțeleg esența și cauzele dezolării lumii religioase. Dumnezeu Atotputernic spune: „Cei care nu urmează lucrarea prezentă a Duhului Sfânt nu au pătruns în lucrarea cuvintelor lui Dumnezeu și, indiferent cât de mult lucrează, cât de mari sunt suferințele lor sau cât de mult se zbat, nimic din acestea nu înseamnă ceva pentru Dumnezeu, iar El nu îi va lăuda. Astăzi, toți cei care urmează cuvintele actuale ale lui Dumnezeu sunt în curentul Duhului Sfânt; cei care sunt străini de cuvintele lui Dumnezeu de astăzi sunt în afara curentului Duhului Sfânt și astfel de oameni nu sunt lăudați de Dumnezeu. Slujirea care este separată de cuvântările prezente ale Duhului Sfânt este o slujire a trupului și a noțiunilor și e imposibil să fie în conformitate cu voia lui Dumnezeu. Dacă oamenii trăiesc printre noțiuni religioase, atunci nu pot face nimic potrivit pentru voia lui Dumnezeu și, chiar dacă Îl slujesc pe Dumnezeu, Îl slujesc în mijlocul închipuirilor și noțiunilor lor și sunt total incapabili de a sluji în conformitate cu voia lui Dumnezeu” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cunoaște cea mai recentă lucrare a lui Dumnezeu și urmează-I pașii”). „În fiecare etapă a lucrării lui Dumnezeu sunt și cerințe corespunzătoare de la om. Toți aceia care se află în curentul Duhului Sfânt au prezența și disciplina Duhului Sfânt, iar aceia care nu se află în curentul Duhului Sfânt sunt sub comanda Satanei și fără nimic din lucrarea Duhului Sfânt. Oamenii care se află în curentul Duhului Sfânt sunt aceia care acceptă lucrarea nouă a lui Dumnezeu și care colaborează la lucrarea nouă a lui Dumnezeu. […] Nu este același lucru pentru oamenii care nu acceptă lucrarea nouă: ei se află în afara curentului Duhului Sfânt, iar disciplina și reproșul Duhului Sfânt nu li se aplică. Toată ziua, acești oameni trăiesc în trup, trăiesc în mintea lor, și tot ce fac este conform doctrinei rezultată din analiza și cercetarea propriilor lor creiere. Nu asta e ceea ce se cere de către lucrarea nouă a Duhului Sfânt, cu atât mai puțin este colaborare cu Dumnezeu. Aceia care nu acceptă lucrarea nouă a lui Dumnezeu sunt lipsiți de prezența lui Dumnezeu și, mai mult, lipsiți de binecuvântările și protecția lui Dumnezeu. Majoritatea cuvintelor și acțiunilor lor țin de cerințele din trecut ale lucrării Duhului Sfânt; ele sunt doctrină, nu adevăr. O astfel de doctrină și de reglementare sunt suficiente pentru a demonstra că adunarea acestor oameni laolaltă nu este altceva decât religie; ei nu sunt cei aleși sau obiectele lucrării lui Dumnezeu. Adunarea tuturor celor din mijlocul lor se poate numi doar un mare congres al religiei și nu poate fi numită o biserică. Acesta este un fapt de nestrămutat” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Lucrarea lui Dumnezeu și practica omului”). După ce am citit aceasta, am realizat că, întrucât vechea mea biserică și diferitele confesiuni din care făcusem parte nu erau capabile să țină pasul cu noua lucrare a lui Dumnezeu, ele fuseseră excluse din lucrarea Duhului Sfânt și deveniseră stabilimente religioase, nemaifiind biserici ale lui Dumnezeu. Clericii doar expuneau cunoștințe biblice și doctrină, înălțându-se mereu și fiind martori pentru ei înșiși, mândrindu-se cu cât de mult suferiseră și la câte au renunțat. Ei nu-L slăveau și nu erau niciodată martori pentru Dumnezeu și nu-i conduceau pe alții să practice cuvintele Domnului. Unii dintre ei le acordau oamenilor funcții în biserică pe baza favoritismului și spuneau că oamenii care vorbesc în diferite limbi sunt plini de Duh Sfânt și că acest lucru dovedește că sunt mântuiți de Dumnezeu. Inventau aceste lucruri pe baza propriilor lor gânduri, noțiuni și închipuiri. Conducându-și bisericile în acest mod, conducătorii religioși se îndepărtau de învățăturile Domnului și se împotriveau voinței Sale. Ei spuneau că sunt credincioși, dar nu respectau calea Domnului și nu-I urmau poruncile. Calea lor era întru totul opusă Domnului. Cum ar putea Domnul să aprobe așa ceva? Locurile acelea nici nu mai puteau fi considerate biserici. Erau doar niște locuri pentru confesiuni sau grupuri religioase. De aceea n-am putut dobândi îndrumarea lui Dumnezeu când mi-am practicat credința acolo. Am rămas, pur și simplu, însetată spiritual și lipsită de hrană.

După aceea, am citit alte câteva pasaje din cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic. Dumnezeu Atotputernic spune: „Dumnezeu va împlini acest fapt: va face ca toți oamenii din univers să vină înaintea Lui și să I se închine Dumnezeului de pe pământ, iar lucrarea Lui din alte locuri va înceta, iar oamenii vor fi forțați să caute adevărata cale. Va fi ca și cu Iosif: toți veneau la el pentru mâncare și i se închinau, pentru că el avea ce să mănânce. Pentru a evita foametea, oamenii vor fi forțați să caute adevărata cale. Întreaga comunitate religioasă va suferi o foamete aspră și numai Dumnezeul zilei de astăzi este izvorul de apă vie, este în posesia izvorului nesecat oferit pentru bucuria omului, iar oamenii vor veni și vor depinde de El” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Împărăția Milenară a sosit”). „Mi-am dat slava lui Israel și apoi Mi-am luat-o înapoi, aducându-i astfel pe israeliți la Răsărit și aducând toată omenirea la Răsărit. I-am adus pe toți la lumină ca să poată fi reuniți cu ea și să se afle în comuniune cu ea și să nu mai trebuiască să o caute. Îi voi lăsa pe toți cei care caută să vadă din nou lumina și să vadă slava pe care o aveam în Israel; îi voi lăsa să vadă că am venit de mult pe un nor alb în mijlocul omenirii, să vadă nenumărați nori albi și fructe în grămezile lor abundente și, mai mult, să vadă pe Iahve Dumnezeul lui Israel. Îi voi lăsa să se uite la Învățătorul iudeilor, la Mesia cel așteptat și la arătarea Mea deplină, care a fost persecutată de împărați de-a lungul veacurilor. Voi lucra asupra întregului univers și voi face o mare lucrare, dezvăluind toată slava Mea și toate faptele Mele omului în zilele de pe urmă. Îmi voi arăta chipul slăvit în plinătatea Sa celor care M-au așteptat mulți ani, celor care au tânjit să vin pe un nor alb, lui Israel, care a tânjit să Mă arăt din nou și întregii omeniri care Mă prigonește, pentru ca toți să știe că Mi-am luat cu mult timp în urmă slava și am adus-o în Răsărit și nu mai este în Iudeea. Pentru că zilele de pe urmă au venit deja!” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cele șapte tunete răsună – Prorocind că Evanghelia Împărăției se va răspândi în tot universul”). Citind cuvintele lui Dumnezeu și mergând la întruniri cu frații și surorile, am ajuns să înțeleg că Domnul Isus S-a întors întrupat pentru a face o nouă lucrare în zilele de pe urmă. El a început Epoca Împărăției și a încheiat Epoca Harului, iar lucrarea Duhului Sfânt s-a îndreptat, la rândul ei, spre lucrarea lui Dumnezeu din zilele de pe urmă. Lumea religioasă a pierdut în întregime lucrarea Duhului Sfânt. Acei oameni blocați în stabilimentele religioase au căzut în întuneric și dezolare. La sfârșitul Epocii Legii, Domnul Isus întrupat a făcut o lucrare mai nouă, mai înaltă, în afara templului, începând Epoca Harului și încheind Epoca Legii. Lucrarea lui Dumnezeu s-a îndreptat spre lucrarea de răscumpărare din acea epocă și templul a devenit apoi pustiu. Cei care s-au agățat de lucrarea lui Iahve Dumnezeu și n-au vrut să accepte lucrarea Domnului Isus au căzut cu toții în întuneric și au devenit pierduți. Asta m-a făcut să mă gândesc la Amos 8:11: „Iată, vor veni zile, a spus Iahve Domnul. când voi trimite o foamete în țară, nu o foamete de pâine, nici o sete de apă, ci de a-I auzi cuvintele lui Iahve.” Atunci, am înțeles în cele din urmă. Vizitasem mai multe biserici și ascultasem predici ale multor pastori faimoși, dar n-am găsit niciodată provizii pentru viață. Spiritul meu înfometat a fost îndestulat când am auzit cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic. Mi-am dat seama că se datora întru totul faptului că Dumnezeu face o lucrare nouă și lucrarea Duhului Sfânt s-a transformat. Duhul Sfânt susține acum doar lucrarea înfăptuită în numele lui Dumnezeu Atotputernic. Indiferent cât de bine urmează oamenii lucrarea Domnului Isus, aceasta nu mai este aprobată de Dumnezeu.

Am împărtășit această înțelegere într-o adunare și sora Wang a avut această părtășie: „De fapt, voia lui Dumnezeu se află în spatele foametei din lumea religioasă. Foametea din religie îi face pe cei care cred cu adevărat în Dumnezeu și iubesc adevărul să părăsească religia pentru a căuta ceea ce Duhul Sfânt le spune bisericilor și pentru a căuta arătarea și lucrarea lui Dumnezeu. Toți cei care aud glasul lui Dumnezeu și acceptă și se supun lucrării de judecată a lui Dumnezeu Atotputernic din zilele de pe urmă sunt fecioarele înțelepte și vor fi ridicați înaintea tronului lui Dumnezeu. Ei trec prin judecata, curățirea și desăvârșirea cuvintelor lui Dumnezeu Atotputernic și văd adevărul modului în care au fost corupți de Satana. Firile lor satanice arogante, necinstite și viclene sunt curățite și transformate treptat. Ei ajung să-L cunoască tot mai bine pe Dumnezeu și cresc treptat în viețile lor. Ei dau tot soiul de mărturii ale supunerii față de Dumnezeu și ale fidelității lor. Ei sunt biruitorii creați de Dumnezeu înaintea dezastrelor și sunt primele roade. Aceasta împlinește profeția din Apocalipsa: «Aceștia sunt cei care nu s-au întinat cu femei, căci sunt virgini. Ei Îl urmează pe Miel oriunde merge. Ei au fost răscumpăraţi dintre oameni ca prime roade pentru Dumnezeu și pentru Miel» (Apocalipsa 14:4). Odată ce acest grup de biruitori a fost creat de Dumnezeu, lucrarea de judecată a lui Dumnezeu întrupat ce începe din casa Lui va ajunge la final. După aceasta, El va abate dezastre, îi va răsplăti pe cei buni și îi va pedepsi pe cei răi. Atunci, toți cei care au refuzat să accepte lucrarea de judecată a lui Dumnezeu, care L-au condamnat pe Dumnezeu Atotputernic și I s-au opus vor cădea pradă dezastrelor, plângând și scrâșnind din dinți. Doar cei curățiți de Dumnezeu vor dobândi protecția Lui și vor supraviețui pentru a fi aduși, în cele din urmă, în Împărăția lui Dumnezeu.”

Din părtășia surorii, am înțeles lucrarea lui Dumnezeu și voia Lui. Am simțit cât de reală e dragostea lui Dumnezeu. Dumnezeu nu mă dăduse deoparte, ci îmi îngăduise să întâmpin întoarcerea Domnului Isus în timpul vieții mele. El mi-a oferit toate aceste cuvinte și mi-a dăruit atât de multe adevăruri, hrănindu-mi spiritul însetat. Cu cât mă gândesc mai mult la asta, cu atât mă simt mai binecuvântată! Am citit și aceste cuvinte de la Dumnezeu: „Calea vieții nu este ceva ce poate fi deținut de oricine și nici nu poate fi obținută cu ușurință de către toți. Acest lucru se întâmplă deoarece viața poate veni doar de la Dumnezeu, cu alte cuvinte, doar Dumnezeu Însuși are esența vieții și doar Dumnezeu Însuși are calea vieții. Și astfel, doar Dumnezeu este sursa vieții și izvorul nesecat al apei vii a vieții” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Doar Hristos din zilele de pe urmă îi poate oferi omului calea vieții veșnice”). Dumnezeu Atotputernic este sursa vieții pentru toate lucrurile. Cuvintele Lui sunt adevărul, calea și viața. Ele ne udă și ne hrănesc fără încetare. Și acum, am dobândit udarea și păstorirea cuvintelor lui Dumnezeu Atotputernic și mă scald în apele vii ale vieții de la tron. Particip cu adevărat la ospățul nunții Mielului. Sunt atât de recunoscătoare lui Dumnezeu Atotputernic pentru mântuirea mea!