Oamenii sunt de părere că practicarea adevărului este dificilă, dar atunci de ce unii oameni sunt capabili să îl practice? Totul depinde de iubirea pe care acea persoană o are sau nu față de adevăr. Unii oameni afirmă că aceia care practică adevărul au o bună umanitate. Afirmația este corectă. Unii oameni au o bună umanitate și sunt capabili să practice adevărul într-o oarecare măsură. Cu toate acestea, umanitatea unora este deficitară și le este dificil să practice adevărul, ceea ce înseamnă că trebuie să sufere într-o anumită măsură pentru a reuși să îl practice. Spuneți-Mi, o persoană care nu practică adevărul caută adevărul în acțiunile sale? Nu, deloc. Persoana respectivă își stabilește propriile intenții și crede că este bine și în interesul său să le pună în aplicare, așa că acționează în conformitate cu aceste intenții ale sale. Motivul pentru care nu caută adevărul este că în inima sa ceva este în neregulă, inima sa nu este dreaptă. Acea persoană nu caută, nu examinează și nici nu se roagă înaintea lui Dumnezeu, ci doar acționează cu încăpățânare potrivit propriilor dorințe. Acest gen de persoană pur și simplu nu are dragoste pentru adevăr. Deși nu nutrește niciun strop de dragoste pentru adevăr, poate face anumite lucruri în conformitate cu principiile și lucruri care nu încalcă principiile. Cu toate acestea, o astfel de absență a încălcării principiilor nu echivalează cu căutarea intențiilor lui Dumnezeu. Se poate spune doar că este pură coincidență. Unii oameni fac anumite lucruri într-un mod confuz și aleatoriu, fără să caute adevărul, dar sunt capabili să se examineze după aceea. Dacă descoperă că săvârșirea unor astfel de lucruri este incompatibilă cu adevărul, se vor abține de la a le mai săvârși data viitoare. Prin aceasta, se poate considera că au o oarecare măsură de dragoste pentru adevăr. Acest gen de persoană este capabilă să treacă printr-un anumit grad de schimbare. Cei care nu au dragoste pentru adevăr nici nu îl vor căuta pe moment, nici nu se vor examina pe ei înșiși după aceea. Ei nu scrutează niciodată dacă lucrurile pe care le fac sunt corecte sau greșite în cele din urmă, astfel că întotdeauna încalcă principiile și adevărul. Chiar dacă fac ceva care nu încalcă principiile, acțiunea lor nu este în conformitate cu adevărul, iar această așa-zisă absență a încălcării principiilor este pur și simplu o chestiune de abordare. Așadar, în ce stare se află acest gen de persoane atunci când acționează conform propriilor dorințe? Nu acționează într-o stare de amețeală și de confuzie și nu se poate spune că nu le-a fost clar dacă acționând în acest fel au urmat de fapt adevărul sau nu. Ei nu se află într-o astfel de situație, ci mai degrabă continuă cu încăpățânare să acționeze potrivit propriilor dorințe; sunt hotărâți să acționeze în acest fel, fără absolut nicio intenție de a căuta adevărul. Dacă ei caută cu adevărat intențiile lui Dumnezeu, înainte de a ajunge să le înțeleagă pe deplin, vor lua în considerare următorul mod de a acționa: „Pentru început, voi proceda astfel. Dacă este în conformitate cu adevărul, atunci voi continua în acest fel; dacă nu este conform cu adevărul, mă voi grăbi să remediez și voi înceta să acționez în acest mod.” Dacă sunt capabili să caute adevărul astfel, se vor putea schimba în viitor. Dacă nu au această intenție, nu se vor putea schimba. O persoană cu inimă poate greși o singură dată atunci când întreprinde o acțiune, cel mult de două ori – o dată sau de două ori, nu de trei sau patru ori, aceasta este rațiunea normală. Dacă sunt în stare să facă aceeași greșeală de trei sau patru ori, asta dovedește că nu au dragoste pentru adevăr și că nu caută adevărul. Acestui gen de persoană cu siguranță îi lipsește umanitatea. Dacă, după ce a făcut o greșeală o dată sau de două ori, nu are nicio reacție în inima sa, nicio tulburare a conștiinței, atunci va comite aceeași greșeală de trei sau patru ori, iar acest gen de persoană este pur și simplu incapabilă să se schimbe; pur și simplu așa e ea – complet incorigibilă. Dacă, după ce a comis o greșeală o dată, simte că este ceva în neregulă cu ceea ce a făcut, se urăște mult pentru asta și se simte vinovată în inima sa; dacă are o astfel de stare, va acționa mai bine atunci când se va afla din nou într-o situație similară și, treptat, nu va mai comite același tip de greșeală. Chiar dacă în inima sa și-ar dori să o facă, nu va mai acționa la fel. Acesta este un aspect al schimbării. Poate că vei spune: „Firea mea coruptă nu se poate schimba.” Este oare adevărat că nu se poate schimba? Răspunsul este că tu nu vrei să te schimbi. Dacă ești dornic să practici adevărul, tot nu te-ai putea schimba? Oamenii care spun asta nu au voință. Sunt cu toții niște nefericiți demni de dispreț. Nu sunt dispuși să îndure suferința. Nu doresc să practice adevărul; în schimb, spun că adevărul nu îi poate schimba. Nu sunt astfel de persoane extrem de înșelătoare? Răspunsul este că nu sunt în stare să practice adevărul, umanitatea lor este defectuoasă și totuși nu își cunosc niciodată propria natură. Adeseori se îndoiesc dacă lucrarea lui Dumnezeu poate sau nu să îl facă pe om complet. Astfel de persoane nu intenționează niciodată să își dăruiască inima lui Dumnezeu, nu își propun niciodată să îndure greutăți. Singurul motiv pentru care rămân în această stare este doar că speră să aibă o soartă bună în viitor. Acest gen de persoane sunt lipsite de umanitate. Dacă ar avea umanitate, chiar și atunci când Duhul Sfânt nu lucrează în mod evident asupra lor și au o înțelegere redusă a adevărului, ar putea să săvârșească fapte nedrepte? O persoană cu umanitate, indiferent dacă Duhul Sfânt lucrează sau nu asupra ei, va fi incapabilă să săvârșească fapte nedrepte. Unele persoane fără umanitate pot săvârși anumite fapte bune doar dacă Duhul Sfânt lucrează asupra lor. Fără ca Duhul Sfânt să lucreze asupra lor, natura lor este expusă. Cine sunt cei asupra cărora poate lucra mereu Duhul Sfânt? Unii dintre cei non-credincioși au o umanitate bună, nici asupra lor nu lucrează Duhul Sfânt, cu toate acestea nu iau parte la acțiuni îndeosebi de ticăloase. Dacă tu crezi în Dumnezeu, cum poți să iei parte la acțiuni ticăloase? Acest lucru demonstrează problema naturii umane. În lipsa lucrării Duhului Sfânt asupra lor, natura oamenilor este expusă. Atunci când Duhul Sfânt lucrează asupra lor, Duhul Sfânt îi va mișca, dăruindu-le oamenilor luminare și iluminare, oferindu-le un imbold de putere, astfel încât să fie capabili să facă unele fapte bune. În acest caz, nu este vorba de faptul că natura lor este bună, ci este mai degrabă vorba despre rezultatele obținute prin lucrarea Duhului Sfânt. Dar fără ca Duhul Sfânt să lucreze asupra lor, oamenilor le place să își urmeze propriile dorințe, ceea ce îi determină să facă, fără să știe, unele lucruri rele. Abia atunci este dezvăluită adevărata lor natură.

Cum poate fi rezolvată natura oamenilor? Începi prin a înțelege esența naturii umane, care trebuie disecată conform cuvintelor lui Dumnezeu, pentru a vedea dacă este pozitivă sau negativă și dacă I se împotrivește lui Dumnezeu sau I se supune. Trebuie să procedezi astfel până când îți descoperi natura-esență, iar atunci te poți urî cu adevărat și te poți răzvrăti împotriva trupului. În același timp, trebuie să înțelegi intențiile și cerințele lui Dumnezeu. Care este scopul tău în căutarea adevărului? Trebuie să faci schimbări în viața-fire pe care o ai. Odată ce firea ta se va schimba, vei dobândi adevărul. Cu statura voastră actuală, cum vă puteți înfrâna de la a face rău, a vă împotrivi lui Dumnezeu sau a face lucruri care încalcă adevărul? Trebuie să iei în considerare aceste aspecte dacă vrei să te schimbi. Pentru a combate problema de a avea o natură rea, trebuie să înțelegi ce firi corupte ai și ce ești capabil să faci. Trebuie să înțelegi ce măsuri să iei și cum să le pui în practică, pentru a-ți controla natura rea. Aceasta este principala problemă. Atunci când în mintea ta este confuzie sau în sufletul tău este întuneric, trebuie să știi cum să cauți adevărul pentru a rezolva această problemă, cum să-ți îndeplinești corect îndatoririle și cum să urmezi calea cea dreaptă. Trebuie să stabilești un principiu pentru tine însuți. Acesta depinde de voința unei persoane și dacă această persoană Îl dorește sau nu pe Dumnezeu. Există o persoană care își pierde adesea cumpătul. A făcut o placă, pe care a scris „Stăpânește-ți temperamentul”. Apoi, a agățat-o pe peretele biroului său, ca o metodă de a se stăpâni și ca un avertisment pentru sine însuși. Poate că este de folos, dar poate rezolva în totalitate problema? Categoric nu. În ciuda acestui fapt, oamenii ar trebui să se stăpânească. Pe primul plan se află necesitatea de a rezolva problema firii lor corupte. Pentru a rezolva problemele legate de natura lor, oamenii trebuie să înceapă prin a se cunoaște pe ei înșiși. Numai văzând clar esența firii lor corupte se pot urî pe ei înșiși și se pot răzvrăti împotriva trupului. Pentru a te răzvrăti împotriva trupului trebuie de asemenea să ai principii. Poate cineva să se răzvrătească împotriva trupului dacă este confuz? De îndată ce întâmpină o problemă, îi cedează trupului. Unii oameni se pot opri brusc la vederea unei femei frumoase; în acest caz, trebuie să îți stabilești un motto personal. Atunci când o femeie frumoasă se apropie de tine, ar trebui să pleci sau ce să faci? Ce ar trebui să faci dacă ea se întinde spre tine să te ia de mână? Dacă nu ai principii, te vei poticni când te vei afla într-o asemenea situație. Ce ar trebui să faci dacă descoperi că ești orbit de lăcomie la vederea banilor și a bogăției? Ar trebui să te străduiești în mod special să rezolvi această problemă și să te concentrezi pe a te pregăti s-o rezolvi, iar în timp, vei reuși treptat să te răzvrătești împotriva trupului. În ceea ce privește corectarea unei naturi corupte, există un principiu crucial, și anume că ar trebui să vii în fața lui Dumnezeu cu toate problemele tale și să te examinezi pe tine însuți. În plus, în fiecare seară, trebuie să-ți analizezi condițiile din ziua respectivă și să îți scrutezi propriul comportament: care dintre faptele tale au fost săvârșite în conformitate cu adevărul și care au încălcat principiile? Acesta este un alt principiu. Aceste două aspecte sunt cele mai importante. Cu privire la primul, trebuie să reflectezi asupra ta atunci când corupția ta este dezvăluită. Cu privire la al doilea, trebuie să reflectezi asupra ta și să cauți adevărul după această dezvăluire. Un al treilea aspect este că trebuie să știi clar ce înseamnă să practici adevărul și să acționezi în baza principiilor. Dacă poți înțelege cu adevărat aceste aspecte, atunci poți face lucrurile corect. Dacă urmezi aceste trei principii, te poți stăpâni, înfrânându-te de la a-ți dezvălui sau manifesta natura coruptă. Acestea sunt principiile de bază pentru rezolvarea naturii tale. Ținând cont de aceste principii, dacă încerci să cauți adevărul și dacă rămâi într-o stare normală chiar și atunci când Duhul Sfânt nu lucrează asupra ta sau dacă petreci o perioadă lungă de timp fără ca cineva să-ți ofere părtășie, atunci ești o persoană care iubește adevărul și se răzvrătește împotriva trupului. Cei care depind întotdeauna de alții pentru a avea părtășie despre adevăr și pentru a-i emonda sunt sclavi. Astfel de oameni au un handicap și sunt incapabili să trăiască independent. Cei care acționează fără principii se vor purta în mod nechibzuit și vor pierde controlul asupra lor înșiși, dacă nu sunt emondați sau dacă nu au părtășie o perioadă de timp. Cum poate o astfel de persoană să-L liniștească pe Dumnezeu? Așadar, trebuie să respecți aceste trei principii pentru a rezolva problema naturii. Asta te va împiedica să săvârșești fărădelegi majore și va asigura că nu te vei împotrivi lui Dumnezeu sau nu Îl vei trăda.