Sunt mulți oameni care, după ce-și fac datoria, simt că le lipsește ceva și că nu au adevărul-realitate, așa că își impun mereu să asculte mai multe predici, iar conducătorilor și lucrătorilor le cer să organizeze mai multe adunări, ca și cum numai asta le-ar putea oferi pătrunderea și creșterea în viață. Dacă trece o perioadă de timp în care nu participă la o adunare sau la o predică, li se pare că inima le e goală și pustie, de parcă nu au nimic. În inimile lor, e ca și cum doar adunările și predicile zilnice le vor oferi pătrunderea în viață sau le vor permite să ajungă la maturitatea spirituală. În realitate, acest tip de gândire este total incorect. Cei care cred în Dumnezeu și Îl urmează trebuie să-și facă datoria – numai atunci pot câștiga experiență de viață. Dacă spui că tu crezi sincer în Dumnezeu, însă nu vrei să-ți faci datoria, atunci unde-i sinceritatea din credința ta în Dumnezeu? Cei care-și fac datoria cu sinceritate sunt cei care au credință. Doar cei care au credință îndrăznesc să-și dedice viața lui Dumnezeu și sunt dispuși să renunțe la toate ca să se sacrifice pentru El. Astfel de oameni au parte de lucrarea Duhului Sfânt în timp ce-și fac datoria; sunt luminați, conduși și disciplinați de Duhul Sfânt. Toate acestea produc experiență de viață. Așadar, pătrunderea în viață începe făcându-ți datoria în mod oficial.

Dacă oamenii sunt indiferenți față de îndeplinirea datoriei lor sau sunt mereu dezorientați, ce fel de atitudine credeți că e aceasta? Oare nu înseamnă doar să lucrezi mecanic, de formă? Aceasta-i atitudinea pe care o aveți față de datoria voastră? Oare asta e o problemă ce ține de calibru sau de fire? Toți ar trebui să vă clarificați lucrul acesta. De ce sunt nepăsători oamenii când își fac datoria? De ce nu sunt loiali când fac lucruri pentru Dumnezeu? Au ei rațiune sau conștiință, măcar? Dacă ești realmente înzestrat cu rațiune și conștiință, atunci când faci lucruri, vei pune ceva mai multă inimă în ele, precum și ceva mai multă bunătate, responsabilitate și considerație și vei fi capabil să depui mai mult efort. Când poți să depui mai mult efort, rezultatele îndatoririlor pe care le îndeplinești se vor îmbunătăți. Rezultatele tale vor fi mai bune, iar lucrul acesta îi va mulțumi deopotrivă pe oameni și pe Dumnezeu. Trebuie să pui inimă în asta! Nu se poate să fii neatent, de parcă ai lucra în lumea laică și ai câștiga bani pe baza timpului pe care l-ai petrecut. Dacă ai o asemenea atitudine, ai o problemă. Pur și simplu nu ai cum să-ți îndeplinești bine datoria. Ce fel de umanitate e asta? Au umanitate oamenii fără conștiință? Nu au. Dacă spui că ai umanitate și vrei să pui în practică adevărul și să-ți îndeplinești bine datoria, atunci ar trebui să depui mai mult efort în datoria ta și să o faci cu mai mult suflet. Spui că ai conștiință, dar nu pui niciodată inimă în datoria ta. Își face efectul conștiința ta? Trebuie să-ți pui inima în locul potrivit. Ar trebui să vă gândiți des la aceste lucruri – ar trebui să le înțelegeți pe toate. Să lucrezi doar mecanic, de formă, când îți îndeplinești datoria e absolut interzis. Dacă întotdeauna lucrezi mecanic, de formă, în timp ce-ți îndeplinești datoria, nu ai cum să ți-o îndeplinești la un standard acceptabil. Dacă vrei să-ți îndeplinești loial datoria, mai întâi trebuie să-ți rezolvi problema lucrului mecanic, de formă. Ar trebui să iei măsuri să corectezi situația de îndată ce observi asta. Dacă ești confuz, nu ești niciodată capabil să observi problemele, lucrezi mereu mecanic, de formă, și faci lucrurile într-o manieră superficială, atunci nu vei avea cum să-ți faci datoria bine. De aceea, întotdeauna trebuie să-ți faci datoria din inimă. Oamenii au obținut foarte dificil această oportunitate! Când Dumnezeu le dă o șansă, dar ei nu profită de ea, atunci acea șansă este pierdută – și chiar dacă, mai târziu, își doresc să găsească o astfel de oportunitate, este posibil să nu mai apară din nou. Nici lucrarea lui Dumnezeu și nici șansele cuiva de a-și realiza datoria nu așteaptă pe nimeni. Unii oameni spun: „Nu mi-am realizat bine datoria înainte, dar acum tot vreau s-o îndeplinesc. Ar trebui doar să încerc din nou.” E minunat să fii atât de hotărât, însă trebuie să știi clar cum să-ți îndeplinești bine datoria și trebuie să te străduiești să ajungi la adevăr. Numai cei care înțeleg adevărul își pot îndeplini bine datoria. Cei care nu înțeleg adevărul nu sunt calificați nici măcar să facă servicii. Cu cât îți este mai limpede adevărul, cu atât vei deveni mai eficient în datoria ta. Dacă poți vedea chestiunea aceasta, atunci te vei strădui să ajungi la adevăr și ai o speranță de a-ți îndeplini bine datoria. În prezent, nu există multe oportunități de a îndeplini o datorie, așa că trebuie să te ții de ea atunci când poți. Exact atunci când te confrunți cu o datorie, tu trebuie să depui efort; atunci este momentul în care trebuie să te dăruiești, să te sacrifici pentru Dumnezeu și când ți se cere să plătești prețul. Nu ascunde nimic, nu unelti nimic, nu lăsa nicio marjă de libertate și nu-ți oferi o cale de scăpare. Dacă îți iei vreo libertate, ești calculat sau șiret și trădător, atunci sigur nu vei face o treabă de calitate. Să presupunem că spui: „Nimeni nu m-a văzut acționând cu viclenie. Ce grozav!” Ce fel de gândire este aceasta? Crezi că ai tras un văl de ceață peste ochii oamenilor și peste cei ai lui Dumnezeu? De fapt, cu toate acestea, știe sau nu Dumnezeu ce ai făcut? Știe. De fapt, oricine interacționează cu tine pentru o perioadă de timp va afla despre corupția și ticăloșia ta și, deși s-ar putea să nu spună direct acest lucru, va avea evaluările lui despre tine în inima lui. Au existat mulți oameni care au fost dați în vileag și alungați pentru că mulți alții au ajuns să îi înțeleagă. Odată ce toți le-au văzut esența, i-au dezvăluit pe acești oameni așa cum erau de fapt și i-au dat afară. Așadar, fie că urmăresc sau nu adevărul, oamenii ar trebui să-și îndeplinească bine datoria, făcând tot ce le stă în putință; ar trebui să-și folosească conștiința pentru a face lucruri practice. S-ar putea să ai defecte, dar dacă poți să fii eficient în îndeplinirea datoriei, acest lucru nu va fi atât de grav încât să fii alungat. Dacă te gândești mereu că ești bine, că ești sigur că nu vei fi alungat, dacă tot nu reflectezi sau nu încerci să te cunoști și îți ignori sarcinile proprii, dacă întotdeauna ești neglijent și superficial, atunci, când aleșii lui Dumnezeu chiar își pierd îngăduința față de tine, te vor expune așa cum ești și, cel mai probabil, vei fi alungat. Asta pentru că toată lumea te-a văzut așa cum ești de fapt, iar tu ți-ai pierdut demnitatea și integritatea. Dacă nimeni nu are încredere în tine, ar putea Dumnezeu să aibă încredere în tine? Dumnezeu Se uită la inima cea mai lăuntrică a omului: El nu ar putea sub nicio formă să aibă încredere într-o astfel de persoană. Dacă cineva e o persoană pe care nu te poți baza, nu-i încredința, în niciun caz, o sarcină. Dacă nu știi cum e o persoană sau doar i-ai auzit pe alți oameni zicând că persoana aceasta e bună la ceea ce face, dar în inima ta nu ești sigur sută la sută, atunci, tot ce poți face este să-i dai mai întâi să se ocupe de o sarcină mică, nimic important. Dacă se descurcă bine cu câteva sarcini mici, atunci poți să-i dai una obișnuită. Și numai dacă reușește în sarcina aceea, ar trebui să-i dai să se ocupe de una importantă. Dacă dă greș la sarcina obișnuită, atunci persoana aceasta nu e de încredere. Indiferent dacă o sarcină e mare sau mică, nu i se poate încredința. Dacă observi o persoană care e amabilă și responsabilă, care niciodată nu a lucrat doar mecanic, de formă, care tratează sarcinile pe care i le-au încredințat alții ca fiind ale sale, care acordă atenție fiecărui aspect al sarcinii, se gândește la nevoile tale, ia în considerare toate perspectivele, e foarte meticuloasă și gestionează lucrurile exact în modul potrivit, făcându-te să fii deosebit de mulțumit de munca ei, atunci, acesta-i genul de persoană care e de încredere. Oamenii de încredere sunt oameni care au umanitate, iar cei care au umanitate au conștiință și rațiune și lor ar trebui să le fie foarte ușor să-și îndeplinească bine datoria, întrucât își tratează datoria ca pe obligația lor. Oamenii lipsiți de conștiință sau rațiune își îndeplinesc, cu siguranță, slab datoria și nu au simțul răspunderii față de datoria lor, indiferent care este aceasta. Alții trebuie să-și facă întotdeauna griji pentru ei, să-i supravegheze și să întrebe despre progresul lor; dacă nu, lucrurile ar putea merge prost în timp ce își îndeplinesc datoria și lucrurile ar putea merge greșit în timp ce îndeplinesc o sarcină, ceea ce ar fi mai problematic decât merită. Pe scurt, oamenii trebuie întotdeauna să reflecte la ei înșiși atunci când își îndeplinesc îndatoririle: „Am îndeplinit în mod adecvat această datorie? Mi-am pus inima în ea? Sau doar am făcut-o cât de cât?” Dacă ești mereu nepăsător și superficial, ești în pericol. Cel puțin, înseamnă că nu ai credibilitate și că oamenii nu pot avea încredere în tine. Vorbind mai serios, dacă mereu faci totul mecanic atunci când îți îndeplinești datoria și dacă Îl înșeli mereu pe Dumnezeu, ești în mare pericol! Care sunt consecințele faptului de a fi înșelător cu bună știință? Toată lumea poate să vadă că săvârșești fărădelegi cu bună știință, că trăiești doar potrivit firii tale corupte, că ești doar nepăsător și superficial, că nu practici adevărul deloc – ceea ce înseamnă că ești lipsit de umanitate! Dacă acest lucru se manifestă în tine în toate privințele, dacă eviți greșelile majore, dar le comiți neîncetat pe cele minore și ești nepocăit de la început până la sfârșit, atunci ești unul dintre cei răi, un necredincios și ar trebui să fii îndepărtat. Asemenea consecințe sunt odioase – ești pe deplin dat în vileag și alungat ca necredincios și persoană rea.

Orice datorie pe care o îndeplinești implică intrarea în viață. Indiferent dacă datoria ta este mai degrabă ordonată sau dezordonată, anostă sau plină de viață, întotdeauna trebuie să dobândești intrarea în viață. Îndatoririle pe care le îndeplinesc unii oameni sunt mai degrabă monotone; ei fac același lucru în fiecare zi. Cu toate acestea, atunci când le îndeplinesc, stările pe care aceste persoane le dezvăluie nu sunt atât de omogene. Uneori, când sunt bine dispuși, oamenii sunt un pic mai harnici și fac o treabă mai bună. Alteori, din cauza unei influențe necunoscute, firile lor satanice corupte stârnesc răutate în ei, făcându-i să aibă puncte de vedere nepotrivite și să fie în stări rele și în toane rele; acest lucru duce la îndeplinirea îndatoririlor lor într-o manieră superficială. Stările lăuntrice ale oamenilor se schimbă în mod constant; se pot schimba oriunde și oricând. Indiferent cum se schimbă starea ta, este întotdeauna greșit să acționezi pe baza dispoziției tale. Să spunem că te descurci puțin mai bine când ai o dispoziție bună și ceva mai rău când ești într-o dispoziție proastă – este acesta un mod principial de a face lucrurile? Îți va permite asta să-ți îndeplinești datoria la un standard acceptabil? Indiferent de dispoziția lor, oamenii trebuie să știe să se roage înaintea lui Dumnezeu și să caute adevărul; doar în acest mod se pot abține să nu fie controlați și duși încoace și încolo de dispozițiile lor. Când îți îndeplinești datoria, ar trebui să te examinezi mereu pentru a vedea dacă faci lucrurile conform principiului, dacă îți îndeplinești datoria la nivelul standardelor, dacă o faci sau nu doar în manieră superficială, dacă ai încercat să te sustragi de la responsabilitățile tale și dacă există probleme cu atitudinea ta și modul în care gândești. Odată ce ai reflectat asupra ta și aceste lucruri ți-au devenit clare, îți va fi mai ușor să-ți îndeplinești datoria. Indiferent ce întâmpini în timp ce-ți îndeplinești datoria – negativitate și slăbiciune, sau faptul că ești într-o dispoziție proastă după ce ai fost tratat – ar trebui să abordezi acest lucru în mod corespunzător și, de asemenea, trebuie să cauți adevărul și să înțelegi voia lui Dumnezeu. Făcând aceste lucruri, vei avea o cale de a practica. Dacă dorești să faci o treabă bună în îndeplinirea datoriei tale, atunci nu trebuie să fii afectat de dispoziția ta. Indiferent cât de negativ sau de slab te simți, ar trebui să practici adevărul în tot ceea ce faci, cu strictețe absolută și respectând principiile. Dacă faci acest lucru, atunci nu numai că ceilalți oameni te vor aproba, ci vei fi și pe placul lui Dumnezeu. Ca atare, vei fi o persoană responsabilă și care suportă o povară; vei fi o persoană cu adevărat bună, care într-adevăr își îndeplinește îndatoririle la nivelul standardelor și care trăiește pe deplin asemănarea unei persoane autentice. Astfel de oameni sunt purificați și dobândesc o transformare reală atunci când își îndeplinesc îndatoririle și se poate spune că sunt cinstiți în ochii lui Dumnezeu. Numai oamenii cinstiți pot să persevereze în practicarea adevărului, reușesc să acționeze principial și pot să își îndeplinească îndatoririle la nivelul standardelor. Oamenii care acționează principial își îndeplinesc meticulos îndatoririle când sunt într-o dispoziție bună; nu lucrează într-o manieră superficială, nu sunt aroganți și nu se laudă ca să îi facă pe ceilalți să aibă o părere excelentă despre ei. Când sunt într-o pasă proastă, își pot termina sarcinile cotidiene la fel de serios și de responsabil și, chiar dacă întâlnesc un lucru dăunător îndeplinirii îndatoririlor lor sau care îi presează un pic sau îi întrerupe în timp ce își fac îndatoririle, ei tot pot să își liniștească inima în fața lui Dumnezeu și să se roage spunând: „Indiferent cât de mare e problema cu care mă confrunt – chiar dacă cerul se prăbușește – cât timp sunt viu, sunt hotărât să fac tot ce pot pentru a-mi îndeplini datoria. Fiecare zi în care trăiesc este o zi în care trebuie să-mi îndeplinesc datoria bine, astfel încât să fiu vrednic de această datorie încredințată mie de Dumnezeu, cât și de suflarea pe care El a pus-o în trupul meu. Indiferent câte greutăți aș putea avea, voi lăsa totul deoparte, deoarece îndeplinirea datoriei mele este cea mai importantă!” Cei care nu sunt afectați de nicio persoană, niciun eveniment, lucru sau mediu, care nu sunt constrânși de nicio dispoziție sau situație exterioară și care își pun pe primul loc îndatoririle și însărcinările încredințate lor de Dumnezeu – aceia sunt oamenii care Îi sunt loiali Lui și care I se supun cu adevărat. Astfel de oameni au obținut intrarea în viață și au pătruns în adevărul-realitate. Aceasta este una dintre cele mai autentice și mai practice expresii ale trăirii adevărului. Oare modul acesta de a trăi l-ar face pe un om să se simtă în largul său? Ar trebui să-ți faci griji despre cum te vede Dumnezeu? Cum spuneți voi că trebuie să vă purtați pentru a vă simți în largul vostru? (Nu te lăsa constrâns de niciun om, eveniment sau lucru și pune-ți datoria pe primul plan. Acesta-i singurul mod în care poți evita să-L dezamăgești pe Dumnezeu.) Corect, acesta e secretul pentru a fi în largul tău. V-ați însușit cu toții acest secret? Dacă cineva are o atitudine rea când îți vorbește și intenționează să te dea la o parte ori să-ți găsească vină dinadins, te vei simți nefericit, ca și cum un cuțit ar fi fost răsucit în tine. Nu vei vrea să mănânci și somnul îți va fi afectat. În orice caz, vei fi într-o dispoziție proastă, iar inima ta va suferi. Ce vei face în momentul acesta? S-ar putea să spui: „Azi sunt într-o dispoziție proastă, așa că-mi voi amâna datoria câteva zile” sau „Îmi voi face datoria, totuși, dar este în regulă dacă o voi face fără tragere de inimă și voi lucra doar mecanic, de formă. Fiecare are perioade când lucrurile nu merg așa cum vrea, deci, dacă sunt într-o dispoziție proastă, Dumnezeu nu va cere prea mult de la mine, nu-i așa? Azi îmi voi amâna puțin datoria. Este în regulă, mâine voi face o treabă bună. Dumnezeu Își face lucrarea de șase mii de ani. Chiar Îi va păsa, atunci, dacă eu o întârzii cu o zi?” Ce fel de om permite lucrurilor mărunte să-i afecteze dispoziția și apoi, inevitabil, lasă ca ea să-i afecteze datoria? Nu-i oare acesta un temperament infantil, nepromițător? Când i se întâmplă ceva se înfurie, este total nerezonabil, nu-și face datoria, nu are determinare și își uită jurămintele. Ce fel de problemă e asta? Nu e o problemă de încăpățânare? Poate sunt unii oameni care de obicei nu se comportă astfel, dar când sunt într-o dispoziție proastă, își abandonează responsabilitățile. Asemenea lucruri se întâmplă prea des. Există unii oameni care, atunci când sunt într-o dispoziție proastă, sunt un pic influențați din exterior, așa că nu au energie în timp ce-și fac datoria și nu se mai pot implica mental în munca lor. Ce ar trebui făcut când se întâmplă asta? Nu trebuie rezolvate aceste probleme? Unii zic: „Nu pot fi rezolvate. Peste puțin timp, tot nu voi vrea s-o fac; mă voi lăsa dus de val și atât. În orice caz, sunt într-o dispoziție proastă și nu vreau să discute nimeni cu mine. Lăsați-mă, pur și simplu, să fiu nefericit puțin.” Deși ei se află tot aici, făcându-și datoria, sunt prezenți doar cu trupul, nu cu mintea. Nu se știe unde au rătăcit inimile lor. Nu sunt responsabili în datoria lor, nu depun niciun efort și sunt slabi. Când însă dispoziția li se îmbunătățește, își recapătă entuziasmul; sunt capabili din nou să suporte greutăți, să îndure epuizarea, și nu fac mofturi la mâncare. Nu sunt toate acestea puțin anormale? De ce sunt influențați oamenii de atâtea sentimente și circumstanțe diverse? Ați căutat vreodată motivul? Voi nu sunteți deseori tulburați de aceste lucruri? Nu vă blocați deseori în aceste stări? Nu e aceasta problema cu care toți vă confruntați? (Ba da.) Dacă aceste probleme nu sunt rezolvate, atunci oamenii nu se vor maturiza niciodată; vor fi mereu copii. De exemplu, dacă cineva spune, fără să țină cont de sentimentele tale, ceva care te vizează în parte sau dacă vorbește pe ocolite despre tine, atunci te vei simți puțin inconfortabil. Dacă discuți cu un om și el nu-ți acordă atenție sau nu afișează o expresie plăcută, te vei simți inconfortabil. Dacă ai o zi în care datoria ta nu merge cum îți dorești, te vei simți inconfortabil. Dacă ai un coșmar care pare un semn rău, te vei simți inconfortabil. Dacă auzi vești rele despre familia ta, te vei simți inconfortabil, vei avea o dispoziție proastă și nu vei putea să-ți mobilizezi energia. Dacă vezi pe altcineva făcându-și bine datoria, iar el primește laude și e promovat conducător, și asta, de asemenea, te va face să te simți inconfortabil și-ți va afecta dispoziția… Toate aceste lucruri care reușesc să te influențeze, atât mari, cât și mici, te pot bloca în negativitate, te pot deprima și îți pot influența capacitatea de a-ți face datoria. Ce problemă au oamenii care se poartă astfel? (Firile lor sunt instabile.) Firea instabilă este unul dintre aspectele problemei. Umanitatea lor e imatură și infantilă, iar ei nu au capacitate de înțelegere. În privința intrării lor în viață, ei suferă mereu, constrânși de tot felul de oameni, evenimente și lucruri, deci nu le este ușor să practice adevărul. Dacă nu pot să pună adevărul în practică, atunci nu pot pătrunde în adevărul-realitate, și dacă nu pot pătrunde în adevărul-realitate, atunci nu vor avea intrarea în viață. Nu așa este? Ce îi face să fie constrânși de oameni, evenimente și lucruri? Se întâmplă din cauză că nu înțeleg adevărul, din cauză că nu pot distinge între ce este adevărat și ce este fals și din cauză că nu pot distinge cine are dreptate și cine nu are. Acestea au drept rezultat faptul că ei nu știu cum să practice, neavând loc să avanseze ori să dea înapoi. Asta e consecința. Majoritatea noilor credincioși se află în starea aceasta. Când vor înțelege adevărul, când vor putea vedea lucrurile limpede și vor putea face diferența între oameni, această problemă se va rezolva în mod firesc. Dar cei care nu iubesc adevărul nu-l caută atunci când li se întâmplă ceva. Acest tip de persoană va fi pentru totdeauna incapabilă să se lepede de constrângerile tuturor felurilor de oameni, evenimente și lucruri. Ce tipuri de stări manifestă persoanele care suferă frecvent constrângerile oamenilor, evenimentelor și lucrurilor? Ele devin cu ușurință negative, iar când au parte de obstacole sau întâmpină dificultăți, se poticnesc. Aceste lucruri le influențează dispoziția și capacitatea de a-și face datoria. Cei care nu înțeleg adevărul sunt cu ușurință constrânși de tot felul de oameni, evenimente și lucruri. Pătrunderea lor în viață e foarte lentă și, indiferent de câți ani cred, nu fac niciun progres vizibil. Nu s-au schimbat deloc și sunt, mai mult sau mai puțin, ca necredincioșii. Toate acestea sunt consecința neurmăririi adevărului. Aceasta e cauza. Într-un cuvânt, indiferent câți ani ai crezut în Dumnezeu, indiferent de calibrul sau vârsta ta, atât timp cât nu iubești adevărul sau nu cauți adevărul în toate lucrurile, atunci vei fi cu ușurință constrâns de tot felul de oameni, evenimente și lucruri. Nu vei ști cum să te porți adecvat și nici cum să practici adevărul sau să fii în acord cu principiile. Chiar dacă te vei purta după noțiunile oamenilor și nu vei face lucruri rele, tot nu vei ști dacă ești în acord cu voia lui Dumnezeu. Indiferent câți ani a crezut o astfel de persoană, ea nu va fi capabilă să vorbească despre mărturii bazate pe experiențele sale, fiindcă nu înțelege cum să experimenteze lucrarea lui Dumnezeu și nici nu înțelege câtuși de puțin adevărul. Așa sunt oamenii care nu urmăresc adevărul; indiferent de cât de mult timp cred în Dumnezeu, nu au nicio mărturie despre care să vorbească. Statura lor e prea mică și nu au adevărul-realitate.

În momentul acesta, oamenii sunt activi în îndeplinirea datoriei lor. De asemenea, au hotărârea de a-și face datoria, de a se sacrifica pentru Dumnezeu, de a face sacrificii pentru El și de a I se oferi ca jertfă. Există chiar unii oameni care au jurat de multe ori că-și vor oferi întreaga viață lui Dumnezeu și că se vor sacrifica pentru El. Ei au toate aceste lucruri, dar nu au intrarea în viață. Dacă cineva nu are intrarea în viață, atunci, cu tot felul de persoane, evenimente și lucruri complicate, îi va fi foarte greu să stăpânească situația ori să se ocupe de problemă. Nu poate găsi o direcție, nici o cale, și simte adesea că nu se poate lepăda de starea sa negativă. Este prins în încurcături, constrâns, controlat și legat de tot felul de persoane, evenimente și lucruri, iar el nu știe modul cel mai corect de a practica. Acum, vă voi spune un principiu de practică: indiferent ce se abate asupra voastră, fie că este un test sau o încercare ori ești tratat și indiferent cum se poartă oamenii cu tine, mai întâi ar trebui să dai la o parte aceste lucruri și să vii înaintea lui Dumnezeu în rugăciune stăruitoare, căutând adevărul și corectându-ți starea. Lucrul acesta se cuvine să fie rezolvat mai întâi. Ar trebui să spui: „Oricât de mare e problema asta, chiar dacă cerul însuși se prăbușește, trebuie să-mi fac bine datoria. Câtă vreme respir, nu-mi voi abandona datoria.” Cum îți faci datoria, deci? Nu se poate să lucrezi doar mecanic, de formă, ori să fii prezent fizic, dar să-ți lași mintea să rătăcească – trebuie să-ți concentrezi mintea și inima asupra datoriei tale. Oricât de mari sunt problemele care se abat asupra ta, mai întâi trebuie să le dai la o parte și să vii înaintea lui Dumnezeu ca să cauți cum să-ți faci datoria bine, astfel încât să-L mulțumească pe Dumnezeu. Ar trebui să încerci să te gândești: „Cum îmi voi face datoria, cu problema aceasta peste care am dat azi? Înainte am acționat superficial, deci azi trebuie să-mi schimb metoda și să mă străduiesc să-mi fac bine datoria, ca nimeni să nu aibă nimic de criticat. Esențial este că nu trebuie să-L dezamăgesc pe Dumnezeu. Trebuie să-I liniștesc inima, așa încât, când mă va vedea făcându-mi datoria, să știe că nu sunt doar ascultător și supus, ci și loial.” Dacă pui lucrul acesta în practică și depui efort în direcția aceasta, atunci nimic nu te poate întârzia în îndeplinirea datoriei tale și nu-i poate afecta eficiența. Pe măsură ce neîncetat te vei ruga, vei căuta adevărul și vei încerca să înțelegi cuvintele lui Dumnezeu, vei putea să înțelegi și să rezolvi cu ușurință problemele emoționale ale trupului; dar un om nu poate face astfel decât dacă acceptă adevărul. Câtă vreme înțelegi adevărul, orice problemă poate fi rezolvată. Mâhnirea, deprimarea, îngrijorările, îndoielile și negativitatea inimii tale, toate pot fi complet înlăturate. Dispoziția ta se va îmbunătăți încetul cu încetul, iar tu vei fi eliberat total. Dacă ai, într-adevăr, dificultăți reale, atunci trebuie să înveți să cauți adevărul și să te supui. Când o persoană se confruntă cu asemenea lucruri, este o încercare a staturii ei și dezvăluie cine este ea, pentru a vedea dacă poate sau nu să pună adevărul în practică.