Dintre cei care cred în Dumnezeu, ce fel de persoană are cele mai puține șanse de a fi mântuită și ce fel de natură va duce, mai mult ca sigur, la distrugere? Vedeți acest lucru în mod clar? Indiferent dacă cineva este conducător sau adept, care este natura comună a omului? Elementul comun în natura umană este trădarea față de Dumnezeu; fiecare persoană este capabilă să Îl trădeze. Ce înseamnă trădarea față de Dumnezeu? Care sunt manifestările sale? Îl trădează doar cei care încetează să mai creadă în El? Oamenii trebuie să înțeleagă care este esența lor și să priceapă rădăcina acesteia. Crizele tale de nervi, defectele, obiceiurile proaste sau lipsa ta de educație sunt, toate, aspecte superficiale. Dacă te agăți mereu de aceste lucruri minore, aplicând reglementările în mod nechibzuit și nereușind să înțelegi ce este esențial, lăsând nerezolvate lucrurile inerente naturii și firii tale corupte, în cele din urmă, tot te vei rătăci și vei ajunge să te împotrivești lui Dumnezeu. Oamenii Îl pot trăda pe Dumnezeu oricând și oriunde – aceasta este o problemă gravă. Pentru o vreme, probabil ai putea să ai o inimă iubitoare de Dumnezeu, să te sacrifici cu entuziasm și să-ți îndeplinești îndatoririle cu un pic de loialitate sau ai putea să ai o rațiune și o conștiință perfect normale în această perioadă, dar oamenii sunt instabili și schimbători, capabili să se împotrivească și să-L trădeze pe Dumnezeu oricând și oriunde, în urma unei singure întâmplări. De exemplu, o persoană ar putea să aibă o rațiune perfect normală, să aibă lucrarea Duhului Sfânt, experiență practică, o răspundere și loialitate în îndeplinirea datoriei sale, dar chiar atunci când credința sa este deosebit de puternică, casa lui Dumnezeu exclude un antihrist pe care aceasta îl venerează, iar ea începe să aibă noțiuni. Devine imediat negativă, își pierde entuziasmul pentru lucrarea sa, își îndeplinește datoria cu superficialitate, nu-și mai dorește să se roage și se plânge: „De ce să mă rog? Dacă cineva atât de bun poate fi exclus, cine poate fi mântuit? Dumnezeu nu ar trebui să-i trateze pe oameni așa!” Care este natura cuvintelor sale? Este suficient ca o singură întâmplare să nu fie în concordanță cu dorințele sale și Îl judecă pe Dumnezeu. Nu este aceasta o manifestare a trădării față de Dumnezeu? Oamenii se pot îndepărta de Dumnezeu oricând și oriunde; în momentul în care se confruntă cu o anumită situație, ei ar putea să conceapă noțiuni și să-L judece și să-L condamne pe Dumnezeu – nu este aceasta o manifestare a trădării față de Dumnezeu? Aici este o mare problemă. S-ar putea ca tu să crezi acum că nu ai nicio noțiune despre Dumnezeu și că te poți supune Lui, dar dacă ai face ceva greșit și brusc te-ai confrunta cu o aspră emondare, ai mai fi în stare să te supui? Ai putea să cauți adevărul pentru a găsi o soluție? Dacă nu poți să te supui sau să cauți adevărul pentru a rezolva problema răzvrătirii tale, atunci încă există probabilitatea de a-L trăda pe Dumnezeu. Poate că nu ai spus efectiv: „Nu mai cred în Dumnezeu”, dar inima ta L-a trădat deja în acel moment. Trebuie să vezi clar care este natura umană. Este trădarea esența acestei naturi? Foarte puțini sunt capabili să vadă limpede esența naturii omului. Desigur, unii oameni au puțină conștiință și o umanitate relativ bună, în timp ce alții nu au nicio umanitate, dar indiferent de calibrul umanității cuiva, factorul comun este că toți Îl pot trăda pe Dumnezeu. Natura umană este, în esență, aceea de a-L trăda pe Dumnezeu. Voi obișnuiați să gândiți astfel: „Deoarece este în natura oamenilor corupți de Satana să-L trădeze pe Dumnezeu, nu pot face nimic în privința asta decât să mă schimb treptat.” Mai gândiți așa și acum? Atunci, spuneți-Mi, poate cineva să-L trădeze pe Dumnezeu fără să fie corupt? Oamenii încă Îl pot trăda și fără să fie corupți. Când Dumnezeu i-a creat, le-a oferit liberul arbitru. Oamenii sunt deosebit de fragili; ei nu au dorința înnăscută de a se apropia de Dumnezeu și de a spune: „Dumnezeu este Creatorul nostru, iar noi suntem ființe create.” Oamenii nu au un astfel de concept. Le lipsește în mod firesc adevărul și nici nu există în ei ceva legat de închinarea la Dumnezeu. El le-a dat oamenilor liberul arbitru, permițându-le să gândească, dar oamenii nu acceptă adevărul, nu-L cunosc deloc pe Dumnezeu și nu înțeleg cum să I se supună și să I se închine. Aceste lucruri nu există în oameni, așa că, și fără a fi corupt, tot ești în stare să-L trădezi pe Dumnezeu. De ce spun că ești în stare să-L trădezi pe Dumnezeu? Când Satana vine să te ispitească, tu îl urmezi pe el și Îl trădezi pe Dumnezeu. Ești creat de Dumnezeu, dar nu Îl urmezi pe El, în schimb, te duci după Satana – nu te face asta un trădător? Prin definiție, un trădător este cineva care trădează. Înțelegi pe deplin esența acestui lucru? Prin urmare, oamenii Îl pot trăda pe Dumnezeu oricând și oriunde. Oamenii nu Îl vor trăda pe Dumnezeu decât atunci când vor trăi în întregime în Împărăția Lui și în lumina Sa, când tot ce aparține Satanei va fi distrus și când nu va mai exista nimic care să-i ispitească sau să-i ademenească în păcat. Dacă va mai exista ceva care să-i atragă pe oameni în păcat, înseamnă că ei tot vor fi capabili să-L trădeze pe Dumnezeu. Prin urmare, oamenii sunt lipsiți de valoare. Ai putea crede că, doar pentru că ești în stare să rostești unele cuvinte și doctrine, pentru că înțelegi unele adevăruri și că nu-L poți trăda pe Dumnezeu, ar trebui să fii considerat cel puțin – dacă nu ca aurul sau ca argintul – ca bronzul sau fierul, mai valoros decât ceramica, dar te supraestimezi. Știi ce sunt cu adevărat oamenii? Aceștia Îl pot trăda pe Dumnezeu oricând și oriunde, ei nu valorează nici măcar un sfanț; exact cum a spus Dumnezeu: oamenii sunt niște fiare, niște amărâți fără valoare. În inimile lor, însă, oamenii nu gândesc așa. Ei gândesc: „Nu cred că sunt un amărât fără valoare! De ce nu pot să fiu conștient de treaba asta? Cum se face că nu am experimentat-o? Credința mea în Dumnezeu este sinceră; am credință, așa că nu pot să-L trădez pe Dumnezeu. Toate cuvintele Lui reprezintă adevărul, dar nu pot să înțeleg propoziția: «Oamenii Îl pot trăda pe Dumnezeu oricând și oriunde.» Am văzut deja dragostea lui Dumnezeu; nu aș putea să-L trădez nicicând.” Asta este, într-adevăr, ceea ce gândesc oamenii în inimile lor, dar cuvintele lui Dumnezeu sunt fapte, nu vorbe spuse din senin. Fiecare problemă vă este arătată foarte clar, convingându-vă din toată inima; numai așa veți putea să vă recunoașteți corupția și să rezolvați problema trădării. În Împărăție nu va exista trădare; când oamenii trăiesc sub stăpânirea lui Dumnezeu și nu sub controlul Satanei, sunt cu adevărat liberi. Atunci nu va mai fi nevoie să te îngrijorezi că-L trădezi pe Dumnezeu; o astfel de preocupare ar fi inutilă, de prisos. În viitor se va putea afirma că nu mai aveți nimic în voi care să-L trădeze pe Dumnezeu, dar, deocamdată, nu este cazul. Pentru că au firi corupte, oamenii Îl pot trăda pe Dumnezeu oricând. Nu este vorba că prezența anumitor circumstanțe duce la trădare și că, în absența lor sau prin constrângere, tu nu-L vei trăda pe Dumnezeu – chiar și fără a fi constrâns, tot Îl poți trăda. Aceasta este o problemă a esenței corupte a omului, o problemă a naturii lui. Chiar dacă nu te gândești la ceva sau nu faci nimic acum, realitatea naturii tale există cu adevărat și nu poate fi eradicată de nimeni. Din moment ce natura de a-L trăda pe Dumnezeu e în tine, El nu este în inima ta; în adâncul inimii tale, nu există loc pentru Dumnezeu și nici adevărul nu este prezent; astfel, tu Îl poți trăda pe Dumnezeu oricând și oriunde. Îngerii sunt diferiți; deși nu au firea sau esența lui Dumnezeu, ei sunt capabili să I se supună în totalitate, deoarece au fost creați de El în mod special pentru a-L sluji, pentru a îndeplini poruncile Sale pretutindeni. Ei aparțin în întregime lui Dumnezeu. În ceea ce-i privește pe oameni, El a intenționat ca ei să trăiască pe pământ, fără a-i înzestra cu aptitudinea de a I se închina. Astfel, oamenii Îl pot trăda și I se pot împotrivi. Acest lucru dovedește că oamenii pot fi folosiți și contestați de oricine; ei nu au suveranitate proprie. Oamenii sunt ființe complet lipsite de demnitate și fără valoare!

Dumnezeu expune natura trădătoare a omului pentru ca el să poată avea o înțelegere adevărată a acestei chestiuni și a propriei persoane. Oamenii pot începe să se schimbe și să încerce să găsească căi de practică pornind de la acest aspect, înțelegând în ce situații Îl pot trăda pe Dumnezeu și care din firile corupte pe care le au ar duce la trădarea față de Dumnezeu. Odată ce ajungi la un punct în care nu te răzvrătești împotriva lui Dumnezeu în multe privințe și nu Îl trădezi în majoritatea situațiilor, când ajungi la sfârșitul călătoriei vieții tale, la momentul în care lucrarea lui Dumnezeu s-a terminat, nu va mai trebui să te îngrijorezi dacă Îl vei trăda pe Dumnezeu în viitor. De ce spun acest lucru? Înainte ca oamenii să fie corupți de Satana, ei puteau să-L trădeze pe Dumnezeu atunci când erau ademeniți de acesta. Când Satana va fi distrus, oare oamenii nu vor înceta să-L mai trădeze pe Dumnezeu? Acel moment nu a sosit încă. Oamenii mai au în ei firea coruptă a Satanei, fiind capabili să-L trădeze pe Dumnezeu oricând și oriunde. Odată ce ai experimentat viața până la un anumit stadiu, în care ai renunțat la toate acele opinii, noțiuni și închipuiri greșite despre a te împotrivi lui Dumnezeu și a-L trăda, ai înțeles adevărul, cu multe lucruri pozitive în inima ta, poți să te controlezi și să-ți stăpânești propriile acțiuni și nu Îl mai trădezi pe Dumnezeu în majoritatea situațiilor, atunci, când Satana va fi distrus, vei fi complet schimbat. Etapa actuală a lucrării este de a rezolva trădarea și răzvrătirea omului. Omenirea din viitor nu-L va mai trăda pe Dumnezeu, deoarece Satana va fi fost tratat. Nu va mai fi vorba despre faptul că Satana induce în eroare și corupe omenirea; această chestiune nu va mai avea nicio legătură cu ea. Acum, oamenilor li se cere să-și înțeleagă natura trădătoare, care este o problemă de importanță majoră. De aici ar trebui să porniți. Ce aparține de natura trădării față de Dumnezeu? În ce constau dezvăluirile trădării? Cum ar trebui oamenii să reflecteze și să înțeleagă? Cum ar trebui să practice și să pătrundă? Toate acestea trebuie să fie înțelese și văzute clar. Atât timp cât natura trădării încă există înlăuntrul cuiva, acesta Îl poate trăda pe Dumnezeu oricând și oriunde. Chiar dacă nu Îl tăgăduiește în mod deschis sau nu Îl trădează, tot poate face multe lucruri pe care oamenii nu le-ar considera trădare, dar care, în esență, sunt. Acest lucru înseamnă că oamenii nu au autonomie; Satana i-a acaparat primul. Dacă ai putut să-L trădezi pe Dumnezeu fără să fii corupt, cu atât mai mult poți face acest lucru acum, când ești cuprins de firea coruptă a Satanei? Nu ești oare și mai capabil să-L trădezi pe Dumnezeu oricând și oriunde? Sarcina actuală este să scapi de aceste firi corupte, reducând lucrurile care te fac să-L trădezi pe Dumnezeu, oferindu-ți mai multe șanse de a fi desăvârșit și acceptat în preajma Sa. Pe măsură ce experimentezi mai mult din lucrarea lui Dumnezeu în diverse chestiuni, vei putea să dobândești unele adevăruri și să fii desăvârșit într-o anumită măsură. Dacă Satana și demonii încă vin să te ispitească sau dacă spiritele rele vin să te inducă în eroare și să te tulbure, vei fi capabil să-ți exerciți discernământul și, astfel, să acționezi mai puțin în moduri care Îl trădează pe Dumnezeu. Acesta este un lucru care se dezvoltă în oameni de-a lungul timpului. Atunci când au fost creați pentru prima dată, oamenii nu știau să se închine sau să se supună lui Dumnezeu și nici ce însemna să-L trădeze. Când Satana a venit să îi ademenească, ei l-au urmat pe acesta și L-au trădat pe Dumnezeu, devenind trădători, pentru că nu au fost capabili să distingă binele de rău și nu aveau aptitudinea de a se închina lui Dumnezeu – cu atât mai puțin înțelegeau că Dumnezeu este Creatorul omenirii și cum ar trebui să I se închine. Acum, El îi mântuiește pe oameni prin faptul că le insuflă anumite adevăruri despre cunoașterea Lui – inclusiv esența, firea, atotputernicia, caracterul Său practic și așa mai departe – astfel încât acestea să devină viața lor, acordându-le autonomie și permițându-le să trăiască în conformitate cu adevărul. Cu cât experimentezi mai profund cuvintele lui Dumnezeu, judecata și mustrarea din ele, cu atât mai profund îți vei înțelege firea coruptă, iar acest lucru îți va da hotărârea de a I te supune, de a-L iubi și de a-L mulțumi pe Dumnezeu. Cu cât Îl vei cunoaște mai mult, cu atât vei putea să te eliberezi de mai multe din firile tale corupte, iar în tine vor exista mai puține lucruri care să Îl trădeze pe Dumnezeu și mai multe aspecte compatibile cu El, învingându-l astfel complet pe Satana și triumfând asupra lui. Cu ajutorul adevărului, oamenii dobândesc autonomie și nu mai sunt induși în eroare sau constrânși de Satana, trăind o viață umană adevărată. Unii întreabă: „Dacă omul are o natură coruptă în el și Îl poate trăda pe Dumnezeu oricând și oriunde, atunci cum poate Dumnezeu să spună că l-a făcut pe om complet?” A fi făcut complet înseamnă că, prin experimentarea lucrării lui Dumnezeu, oamenii ajung să-L cunoască pe Dumnezeu și propria lor natură, înțelegând cum să I se închine și să I se supună. Ei pot să discearnă între lucrarea lui Dumnezeu și lucrarea omului, să recunoască diferența dintre lucrarea Duhului Sfânt și lucrarea spiritelor rele și să înțeleagă modul în care Satana și demonii se împotrivesc lui Dumnezeu, cum I se împotrivește omenirea, ce este o ființă creată și cine este Creatorul. Toate acestea sunt adăugate oamenilor prin lucrarea lui Dumnezeu, după ce au fost creați. Astfel, oamenii compleți din final sunt mai semnificativi și mai valoroși decât cei care nu au fost corupți de la început, deoarece Dumnezeu le-a adăugat ceva, a făurit ceva în ei. Prin urmare, oamenii compleți din final au mai multă autonomie decât au avut Adam și Eva, o mai bună înțelegere a adevărului despre închinarea și supunerea față de Dumnezeu și despre cum să se comporte. Adam și Eva nu au știut aceste lucruri. Când au fost ispitiți de șarpe, ei au mâncat fructul din pomul cunoașterii binelui și răului și apoi și-au dat seama de rușinea lor, dar tot nu au știut cum să se închine lui Dumnezeu. De atunci și până în prezent, omenirea a devenit din ce în ce mai coruptă. Aceasta este o chestiune destul de profundă; nimeni nu o poate înțelege clar. Din cauza instinctelor trupului, oamenii Îl pot trăda pe Dumnezeu oricând și oriunde, dar, în cele din urmă, Dumnezeu îl va face pe om complet și îl va aduce în epoca următoare. Acesta este un lucru pe care oamenii reușesc cu greu să-l înțeleagă; poate fi experimentat doar în mod treptat. Odată ce adevărul va fi înțeles, va deveni clar de la sine.

De ce este necesar ca oamenii să-L cunoască pe Dumnezeu? Pentru că, fără să-L cunoască pe Dumnezeu, oamenii I se vor împotrivi. Dacă cineva nu înțelege adevărul, există riscul să fie indus în eroare și folosit de Satana și de spiritele rele. Nu va putea scăpa de influența Satanei, eșuând astfel să obțină mântuirea. Însă, dacă cineva înțelege adevărul, atunci va avea o cunoaștere reală despre Dumnezeu, va putea să I se supună cu adevărat, să-L mărturisească și să fie câștigat de El. Satana nu va putea să inducă în eroare sau să exploateze o astfel de persoană, chiar și să vrea; acest lucru înseamnă să nu fii deloc influențat de Satana și să fi obținut mântuirea, iar aceasta este semnificația cerinței lui Dumnezeu ca oamenii să-L cunoască. Dacă Îl cunoști pe Dumnezeu, atunci poți fi mântuit de El; fără a-L cunoaște, nu poți obține mântuirea. Dacă cineva nu înțelege intențiile lui Dumnezeu și nu urmărește deloc adevărul, trăind, în schimb, conform firii sale satanice și nepracticând adevărul, chiar dacă înțelege o parte din el, continuând cu bună știință să păcătuiască, atunci este cu adevărat irecuperabil. În ce stare vă aflați acum? Atât timp cât aveți o fărâmă de speranță acum, indiferent dacă Dumnezeu Își amintește sau nu fărădelegile voastre din trecut, ce mentalitate ar trebui să păstrați? „Trebuie să urmăresc să-mi schimb firea, să urmăresc cunoașterea față de Dumnezeu, să nu mai fiu păcălit niciodată de Satana și să nu mai fac niciodată ceva care ar face numele lui Dumnezeu de ocară.” Acum, oamenii sunt atât de profund corupți și lipsiți de orice valoare! Ce criterii esențiale determină dacă pot fi mântuiți și dacă au vreo speranță? E esențial, după ascultarea unei predici, dacă poți înțelege adevărul, dacă poți pune adevărul în practică și dacă te poți schimba sau nu. Acestea sunt criteriile esențiale. Dacă doar simți remușcări și, atunci când vine vorba să acționezi, faci pur și simplu orice vrei, după vechile obiceiuri, nu numai necăutând adevărul, încă agățându-te de opinii, metode și reglementări vechi, și nu doar nereflectând asupra propriei persoane și neîncercând să te cunoști, ci, în schimb, înrăutățindu-te din ce în ce mai mult, continuând să stărui să mergi pe vechea ta cale, atunci vei rămâne fără speranță și ar trebui să fii dat deoparte. Cu o mai bună cunoaștere a lui Dumnezeu și o cunoaștere mai profundă a propriei persoane, vei putea să te abții mai bine de la a comite răul și a păcătui. Cu cât îți cunoști mai temeinic natura, cu atât mai bine te vei putea proteja și, după ce îți vei sintetiza experiențele și lecțiile, nu vei mai da greș din nou. De fapt, toți oamenii au unele defecte, doar că Dumnezeu nu le cere socoteală pentru acestea. Toată lumea le are, diferă doar măsura în care sunt prezente; despre unele se poate vorbi, despre altele, nu. Unii oameni fac lucruri pe care alții le știu, în timp ce alții fac lucruri fără ca nimeni să știe despre ele. Toți au comis fărădelegi și au defecte și cu toții dezvăluie anumite firi corupte, cum ar fi aroganța sau neprihănirea de sine; toți au avut unele abateri în lucrarea lor sau au fost, ocazional, rebeli. Toate acestea sunt de înțeles; sunt inevitabile la omenirea coruptă. Însă, odată ce oamenii înțeleg adevărul, ar trebui să fie capabili să evite acest lucru și să nu mai comită fărădelegi; nu mai este nevoie să fie tulburați de fărădelegile din trecut. Important este dacă oamenii se căiesc, dacă s-au schimbat cu adevărat. Cei care se căiesc și se schimbă sunt cei care sunt mântuiți, în timp ce aceia care nu se căiesc și rămân complet neschimbați trebuie să fie eliminați. Dacă, după ce au înțeles adevărul, oamenii continuă să comită fărădelegi în mod conștient, dacă sunt fermi în a nu se căi, complet neschimbați, indiferent de modul în care sunt emondați sau avertizați, atunci astfel de oameni nu pot fi mântuiți.