În cadrul omenirii, eu îi clasific pe toți oamenii în trei tipuri. Primul tip sunt necredincioșii, care sunt aceia fără credințe religioase. Sunt numiți necredincioși. Majoritatea covârșitoare a necredincioșilor cred doar în bani, își urmăresc doar propriile interese, sunt materialiști și cred doar în lumea materială, nu în ciclul vieții și al morții sau în maxime despre zeități și fantome. Îi clasific drept necredincioși și ei sunt primul tip. Cel de-al doilea tip sunt diverșii oameni de credință, pe lângă necredincioși. În cadrul omenirii, eu îi împart pe acești oameni de credință în mai multe tipuri importante: primul tip sunt evrei, al doilea sunt catolici, al treilea sunt creștini, al patrulea sunt musulmani și al cincilea sunt budiști – sunt cinci tipuri. Acestea sunt diversele tipuri de oameni de credință. Cel de-al treilea tip sunt cei care cred în Dumnezeu, ceea ce are legătură cu voi. Astfel de credincioși sunt aceia care-L urmează pe Dumnezeu azi. Acești oameni sunt împărțiți în două tipuri: aleșii lui Dumnezeu și făcătorii de servicii. Aceste tipuri principale au fost clar diferențiate. Așadar, acum, în mințile voastre sunteți capabili să distingeți tipurile și clasificările oamenilor. Primul tip sunt necredincioșii – am spus ce sunt necredincioșii. Cei care cred în Bătrânul din Cer sunt socotiți necredincioși? Mulți necredincioși cred doar în Bătrânul din Cer; ei cred că vântul, ploaia și tunetul sunt toate controlate de acest Bătrân din Cer, pe care se bizuie pentru plantatul culturilor și pentru recoltă – dar, când se pomenește despre credința în Dumnezeu, ei devin refractari. Poate fi numită aceasta credință în Dumnezeu? Astfel de oameni sunt incluși în tipul necredincioșilor. Înțelegi asta, nu-i așa? Nu confunda aceste categorii! Cel de-al doilea tip sunt oamenii de credință. Al treilea tip sunt aceia care-L urmează pe Dumnezeu azi. Și de ce am împărțit toți oamenii în aceste tipuri? (Pentru că ei au o destinație și un final diferit.) Acesta este un aspect. Pentru că, atunci când aceste rase și tipuri diferite de oameni se întorc în lumea spirituală, vor avea fiecare un loc diferit în care vor merge, vor fi supuși unor legi diferite ale ciclului vieții și al morții și acesta e motivul pentru care am clasificat oamenii în aceste tipuri importante.

Ciclul vieţii şi al morţii în cazul necredincioşilor (fragmente selectate)

Să începem cu ciclul vieții și al morții în cazul necredincioșilor! După ce un om moare, e luat de un aprod din lumea spirituală. Și ce anume din el e luat? Nu trupul său, ci sufletul său. Când sufletul lui e luat, ajunge într-un loc care e o agenție a lumii spirituale, una care primește în special sufletele oamenilor care tocmai au murit. (Notă: primul loc în care merge oricine după ce moare este necunoscut sufletului.) Când e dus în acest loc, o oficialitate efectuează primele controale, confirmând numele, adresa și vârsta sa. Ceea ce a făcut cu viața lui, tot ceea ce a făcut în viața lui e consemnat într-o carte și verificat cu acuratețe. După ce a fost controlat totul, comportamentul și acțiunile persoanei respective de-a lungul vieții sale sunt folosite pentru a stabili dacă va fi pedepsită sau continuă să fie reîntrupată ca om, aceasta fiind prima etapă. Este această primă etapă înfricoșătoare? Nu este foarte înfricoșătoare deoarece singurul lucru care s-a întâmplat este că persoana respectivă a ajuns într-un loc întunecat și nefamiliar. Asta nu e prea înspăimântător.

În cea de-a doua etapă, dacă omul acesta a făcut multe lucruri rele de-a lungul vieții sale, dacă a comis multe fapte haine, atunci va fi dus într-un loc de pedeapsă pentru a fi pedepsit. Acela va fi locul expres pentru pedepsirea oamenilor. Detaliile felului în care este el pedepsit depind de păcatele comise și de câte lucruri haine a făcut înainte să moară – aceasta este prima situație care are loc în etapa a doua. Din cauza lucrurilor pe care le-au făcut și a răului pe care l-au comis înainte să moară, când vor fi reîntrupați, după pedeapsa lor – când se vor naște încă o data în lumea materială – unii vor fi în continuare oameni, iar unii vor deveni animale. Cu alte cuvinte, după ce un om se întoarce în lumea spirituală, e pedepsit din cauza răului pe care l-a comis; mai mult decât atât, din cauza lucrurilor haine pe care le-a făcut, în următoarea lui reîntrupare, nu devine om, ci animal. Sfera animalelor în care s-ar putea transforma include: vaci, cai, porci și câini. Unii oameni ar putea deveni o pasăre de pe cer, o rață sau o gâscă… După ce a fost reîntrupat ca animal, când moare, revine în lumea spirituală și, ca înainte, în funcție de comportamentul său de dinainte de a muri, lumea spirituală va decide dacă va fi întrupat ca om. Majoritatea oamenilor comit prea mult rău, păcatele lor sunt prea cumplite, așa că, atunci când sunt reîntrupați, devin animale de șapte până la douăsprezece ori. De șapte până la douăsprezece ori – este acest lucru înfricoșător? (Este înfricoșător.) Ce vi se pare înfricoșător? Faptul că un om devine un animal, asta e înfricoșător. Și, pentru un om, ce e cel mai dureros în a deveni un animal? Ideea de a nu avea limbaj, de a avea doar gânduri simple, de a putea face doar lucrurile pe care le fac animalele și de a mânca lucrurile pe care le mănâncă animalele, de a avea mentalitatea simplă și limbajul corpului unui animal, de a nu putea merge în două picioare, de a nu putea comunica cu oamenii, nimic din comportamentul și activitățile oamenilor care nu au nicio legătură cu animalele. Altfel spus, între toate lucrurile, faptul de a fi animal înseamnă că ești cea mai josnică dintre toate ființele vii și e mult mai dureros decât a fi om. Acesta e un aspect al pedepsei aplicate de lumea spirituală celor care au făcut mult rău și au comis păcate mari. Cât despre severitatea pedepsei, aceasta e decisă de tipul de animal în care se transformă. De pildă, a fi porc este mai bine decât a fi câine? Un porc trăiește mai bine sau mai rău decât un câine? Mai rău, nu-i așa? Dacă oamenii devin cai sau vaci, vor trăi ei mai bine sau mai rău decât un porc? (Mai bine.) Pare că, având de ales, aveți preferințe. Va fi mai comod dacă un om devine pisică? Va fi mult mai comod decât să devină un cal sau o vacă. Dacă ai avea de ales între animale, ai alege să devii pisică și asta e mai comod pentru că ai putea lenevi aproape tot timpul, dormind. A deveni o vacă sau un cal este mai laborios, iar dacă oamenii sunt reîntrupați ca vaci sau cai, trebuie să muncească din greu – ceea cea pare a fi o pedeapsă aspră. A deveni câine este puțin mai bine decât a deveni vacă sau cal, pentru că un câine are o relație mai apropiată cu stăpânul lui. Mai mult, azi, mulți oameni au un câine și, după trei sau cinci ani, el a învățat să înțeleagă mult din ce spun aceștia! Deoarece un câine poate înțelege multe dintre cuvintele stăpânului lui, are o bună înțelegere a stăpânului lui și uneori se poate adapta stării și exigențelor stăpânului său. Prin urmare, stăpânul îl tratează pe câine mai bine și animalul mănâncă și bea mai bine, iar când are dureri, e mai îngrijit – așadar, nu se bucură câinele de o viață fericită? Astfel, a fi câine este mai bine decât a fi vacă sau cal. În acest caz, severitatea pedepsei unei persoane stabilește de câte ori e reîntrupată ca animal și tipul de animal în care e întrupată. Înțelegi, nu-i așa?

Deoarece au comis atât de multe păcate cât timp au fost în viață, unii oameni vor fi pedepsiți fiind reîntrupați ca animale de șapte până la douăsprezece ori. După ce au fost pedepsiți de suficiente ori, când se întorc în lumea spirituală, sunt duși în altă parte. Diferitele suflete din acest loc au fost deja pedepsite și sunt din tipul celor care se pregătesc să fie reîntrupate ca oameni. Acest loc categorisește fiecare suflet într-un tip, în funcție de felul familiei în care se va naște, de rolul pe care îl va juca odată ce a fost reîntrupat și așa mai departe. De pildă, unii oameni vor deveni cântăreți când vor veni pe lumea aceasta, așa că sunt puși printre cântăreți; unii vor deveni oameni de afaceri când vor veni pe lumea aceasta, așa că sunt puși printre oamenii de afaceri; iar dacă o persoană urmează să devină cercetător științific când va deveni om, atunci e pus printre cercetătorii științifici. După ce sunt clasificați, fiecare e trimis de acolo, potrivit unui moment diferit și unei date stabilite, exact așa cum trimit oamenii e-mailuri azi. Astfel, se va încheia un ciclu al vieții și al morții. Din ziua în care un om ajunge în lumea spirituală și până când pedeapsa lui se sfârșește, poate fi reîntrupat ca animal de multe ori, iar apoi se pregătește să fie reîntrupat ca om; acesta este un proces complet.

Iar cei care au încetat să fie pedepsiți și nu sunt reîntrupați ca animale vor fi trimiși repede în lumea materială pentru a deveni oameni? Sau cât va dura până când vor putea veni printre oameni? Care e frecvența cu care aceste persoane devin oameni? Există restricții temporale aici. Tot ceea ce are loc în lumea spirituală este supus restricțiilor și regulilor temporale adecvate – ceea ce veți înțelege dacă vă explic cu numere. În cazul celor care sunt reîntrupați într-o perioadă scurtă, când mor, renașterea lor ca oameni va fi pregătită. Cea mai scurtă perioadă este de trei zile. Pentru unii oameni, sunt trei luni, pentru alții, sunt trei ani, pentru unii, sunt treizeci de ani, pentru alții, sunt trei sute de ani, pentru unii, sunt trei mii de ani și așa mai departe. Așadar, ce se poate spune despre aceste reguli temporale și care sunt particularitățile lor? Sosirea unui suflet în lumea materială, lumea omului, este bazată pe nevoie: este în funcție de rolul pe care acest suflet îl va juca în această lume. Când oamenii sunt reîntrupați ca persoane obișnuite, în cazul celor mai mulți dintre ei, acest lucru are loc foarte curând, pentru că lumea omului are o nevoie presantă de astfel de oameni obișnuiți, așa că, trei zile mai târziu, sunt trimiși din nou unei familii care e complet diferită de aceea în care au fost înainte să moară. Dar sunt unii care joacă un rol special în această lume. „Special” înseamnă că nu există o cerere mare pentru aceste persoane în lumea omului; nu mulți oameni sunt necesari pentru a juca un astfel de rol, așa că pot trece trei sute de ani înainte să fie reîntrupați. Cu alte cuvinte, acest suflet va veni doar o dată la trei sute de ani sau chiar o dată la trei mii de ani. Și de ce e așa? Pentru că, timp de trei sute de ani sau de trei mii de ani, un astfel de rol nu este cerut în lumea omului, așa că acesta este păstrat undeva în lumea spirituală. Să luăm, de pildă, cazul lui Confucius. El a avut un impact profund asupra culturii tradiționale chineze. Sosirea lui a avut un efect profund asupra culturii, cunoașterii, tradiției și gândirii oamenilor din acele vremuri. Dar un om precum acesta nu e necesar în fiecare eră, așa că el a trebuit să rămână în lumea spirituală, așteptând acolo timp de trei sute sau trei mii de ani înainte de a fi reîntrupat. Deoarece lumea omului nu avea nevoie de o asemenea persoană, el a trebuit să aștepte inactiv, căci existau foarte puține roluri ca al lui, nu prea era nimic de făcut pentru el, așa că a trebuit să fie ținut undeva, în lumea spirituală, în cea mai mare parte a timpului, inactiv, și să fie trimis de acolo când lumea omului a avut nevoie de el. Astfel sunt regulile temporale ale tărâmului spiritual pentru frecvența cu care majoritatea oamenilor sunt reîntrupați. Indiferent dacă sunt persoane obișnuite sau speciale, lumea spirituală are reguli adecvate și practici corecte pentru a procesa reîntruparea oamenilor, iar aceste reguli și practici vin de la Dumnezeu, sunt trimise de Dumnezeu și nu sunt decise sau controlate de niciun aprod sau ființă din lumea spirituală.

– Cuvântul, Vol. 2: Despre a-L cunoaște pe Dumnezeu, „Dumnezeu Însuși, Unicul (X)”