Ce se întâmplă când un om are obiceiul să inventeze scuze atunci când se confruntă cu reproșurile și emondarea? Aceasta este firea unei persoane foarte arogante, neprihănite de sine și foarte încăpățânate. Oamenilor aroganți și încăpățânați le este greu să accepte adevărul. Ei nu acceptă să audă ceva care nu se aliniază cu perspectivele, opiniile și gândurile lor. Nu le pasă dacă spusele altora sunt corecte sau greșite, cine a spus acel lucru, nu le pasă de contextul în care a fost spus și nici dacă are legătură cu propriile responsabilități și îndatoriri. Nu le pasă de aceste lucruri; în primul rând, pentru ei este esențial să-și satisfacă propriile sentimente. Nu înseamnă asta să fii încăpățânat? Care sunt pierderile pe care le va aduce în cele din urmă oamenilor această încăpățânare? Una dintre ele este că le e greu să obțină adevărul. Neacceptarea adevărului este cauzată de firea coruptă a omului, iar rezultatul final este că el nu poate ajunge ușor la adevăr. Orice lucru pe care natura-esență a omului îl dezvăluie în mod natural este în opoziție cu adevărul și nu are nimic de-a face cu acesta; niciun astfel de lucru nu se aliniază cu adevărul și nici nu se apropie de el. Așadar, pentru a obține mântuirea, trebuie să acceptăm și să punem în practică adevărul. Dacă cineva nu îl poate accepta și-și dorește mereu să acționeze conform propriilor preferințe, acea persoană nu poate obține mântuirea. Dacă vrei să-L urmezi pe Dumnezeu și să-ți îndeplinești bine datoria, trebuie mai întâi să eviți să fii impulsiv atunci când lucrurile nu merg așa cum vrei. Calmează-te mai întâi și fii tăcut înaintea lui Dumnezeu și, în inima ta, roagă-te Lui și caută-L. Nu fi încăpățânat; supune-te mai întâi. Numai cu o astfel de mentalitate poți oferi problemelor soluții mai bune. Dacă poți să perseverezi în a trăi înaintea lui Dumnezeu și, orice ți s-ar întâmpla, poți să te rogi Lui și să-L cauți și să înfrunți acel lucru cu mentalitatea unui om supus, atunci nu contează câte dezvăluiri ale firii tale corupte există, și nici ce fărădelegi ai comis în trecut – ele pot fi înlăturate atât timp cât cauți adevărul. Indiferent ce încercări se vor abate asupra ta, vei putea rămâne ferm. Atâta vreme cât ai mentalitatea corectă, ești în stare să accepți adevărul și să te supui lui Dumnezeu în conformitate cu cerințele Sale, atunci ești pe deplin capabil să pui adevărul în practică. Deși câteodată se poate să fii puțin răzvrătit și potrivnic și uneori expui un raționament defensiv și nu te poți supune, dacă poți să te rogi lui Dumnezeu și să-ți schimbi starea răzvrătită, atunci poți accepta adevărul. După ce faci acest lucru, gândește-te la motivul pentru care o asemenea răzvrătire și împotrivire s-au născut în tine. Găsește motivul, apoi caută adevărul pentru a-l rezolva, iar acel aspect al firii tale corupte poate fi purificat. După mai multe reveniri în urma unor astfel de poticniri și căderi, până când vei putea pune adevărul în practică, firea ta coruptă va fi înlăturată treptat. Și, atunci, adevărul va domni înlăuntrul tău și va deveni viața ta și nu vei mai întâlni obstacole în calea practicării adevărului. Vei deveni capabil să te supui cu adevărat lui Dumnezeu și vei trăi adevărul-realitate. În această perioadă, vei avea experiență practică și vei fi expus la practicarea adevărului și supunerea față de Dumnezeu. Când ți se va întâmpla ceva mai târziu, vei ști să pui în practică într-un mod prin care te supui lui Dumnezeu și vei ști ce fel de comportament se răzvrătește împotriva Lui. Cu aceste lucruri clare în inima ta, tot nu vei fi capabil să ai părtășie despre adevărul-realitate? Dacă ți se cere să-ți împărtășești mărturiile bazate pe experiențe, nu vei simți că asta este o problemă, deoarece vei fi experimentat deja multe lucruri și vei fi cunoscut principiile practicii. Oricum vei vorbi, cuvintele tale vor fi reale și orice ai spune va fi practic. Și dacă ți se va cere să discuți despre cuvinte și doctrine, nu vei fi dispus să o faci – te vei fi scârbit de ele. Oare nu vei fi intrat atunci în adevărul-realitate? Oamenii care urmăresc adevărul pot câștiga experiență în această privință după doar câțiva ani de efort și apoi pot intra în adevărul-realitate. Pentru cei care nu urmăresc adevărul, nu este ușor să intre în adevărul-realitate, chiar dacă-și doresc acest lucru. Asta e din cauză că există prea multă răzvrătire în cei care nu iubesc adevărul. Ori de câte ori au nevoie să practice adevărul într-o anumită chestiune, caută întotdeauna scuze și au probleme proprii, așa că le va fi foarte greu să pună adevărul în practică. Deși s-ar putea să se roage și să caute și să fie dispuși să practice adevărul, atunci când li se întâmplă ceva, când întâmpină dificultăți, confuzia lor iese la suprafață și firea lor rebelă se dezvăluie, încețoșându-le mintea. Cât de puternică trebuie să fie firea lor rebelă! Dacă partea mai mică a inimii lor este cea confuză și partea mai mare își dorește să se supună lui Dumnezeu, practicarea adevărului va prezenta mai puține dificultăți pentru ei. E posibil să se poată ruga o vreme, sau poate cineva are părtășie cu ei despre adevăr; atâta vreme cât îl înțeleg în acel moment, le va fi mai ușor să îl pună în practică. În cazul în care confuzia lor este atât de mare încât ocupă partea mai mare a inimii lor în care răzvrătirea este pe primul loc și supunerea este secundară, nu le va fi ușor să pună în practică adevărul, pentru că au o statură prea mică. Aceia care nu iubesc deloc adevărul sunt extraordinar de răzvrătiți sau totalmente răzvrătiți, complet confuzi. Acești oameni sunt cei confuzi, care nu vor putea niciodată să pună adevărul în practică, așa că nicio cantitate de energie cheltuită pentru ei nu ar fi de niciun folos. Oamenii care iubesc adevărul au un impuls puternic către adevăr; dacă aceasta este cea mai mare parte sau marea majoritate a ceea ce îi motivează și dacă cineva are părtășie cu ei despre adevăr în mod clar, cu siguranță îl vor putea pune în practică. A iubi adevărul nu este o chestiune simplă; faptul că ai un strop de bunăvoință nu te face să iubești adevărul. Oamenii trebuie să ajungă într-un punct în care, odată ce înțeleg cuvântul lui Dumnezeu, pot să se străduiască, să îndure greutăți și să plătească prețul pentru a pune adevărul în practică. Așa este o persoană care iubește adevărul. O persoană care iubește adevărul poate fi perseverentă în căutarea lui, indiferent câte firi corupte dezvăluie sau câte fărădelegi a comis. Indiferent de ce i se întâmplă, o asemenea persoană se poate ruga lui Dumnezeu, poate căuta și accepta adevărul. După doi sau trei ani de o astfel de experiență, eforturile sale pot da roade, iar dificultățile obișnuite nu îi vor sta în cale. Dacă întâmpină dificultăți semnificative, atunci chiar dacă eșuează, este normal, pentru că această persoană are o statură prea mică. Atât timp cât poate pune adevărul în practică în circumstanțe normale, există speranță. Când ajunge să-L cunoască pe Dumnezeu și să aibă o inimă cu frică de Dumnezeu, chiar și provocările semnificative sunt ușor de rezolvat pentru această persoană; nicio provocare nu este o problemă pentru ea. Atât timp cât oamenii citesc mai mult din cuvintele lui Dumnezeu și au părtășie mai mult despre adevăr și, dacă se pot ruga lui Dumnezeu, indiferent de dificultățile care vor apărea, și dacă se bazează pe lucrarea Duhului Sfânt pentru a rezolva problemele, le va fi ușor să înțeleagă adevărul și să-l pună în practică, iar ei vor începe treptat să se elibereze de firea lor coruptă. Cu fiecare acțiune prin care practică adevărul, ei se eliberează câte puțin de firea lor coruptă, iar odată cu și mai multă practică a adevărului vine și mai multă eliberare de firea lor coruptă. Aceasta este legea naturală. Dacă oamenii văd că dezvăluie o fire coruptă și încearcă să o înlăture bazându-se pe reținere și rezistență, vor reuși oare? Nu va fi ușor. Dacă ar putea să o înlăture astfel, atunci nu ar fi nevoie ca Dumnezeu să-Și facă lucrarea de judecată și mustrare. Pentru a înlătura o fire coruptă, trebuie să te bazezi pe rugăciunea către Dumnezeu și să te bizui pe El, pe căutarea adevărului și cunoașterea de sine prin reflecție, și să te bazezi pe Duhul Sfânt pentru a face lucrarea. Asta este ceea ce poate rezolva treptat problema. Dacă oamenii nu cooperează, nu știu să reflecteze asupra lor, nu pot să accepte adevărul, nu își recunosc firea coruptă, sunt lipsiți de pocăință, și nu urăsc trupul și pe Satana, firea lor coruptă nu îi va elibera de la sine. Aici lucrarea Duhului Sfânt este cea mai minunată; atât timp cât oamenii sunt însetați după adevăr și urmăresc o schimbare în firea lor, Dumnezeu îi va lumina și îi va călăuzi. Fără să-și dea seama, oamenii vor înțelege adevărul și vor fi capabili să se cunoască pe ei înșiși, simultan, iar în acel moment, vor începe să iubească adevărul și să tânjească după el. Ei vor putea să urască din inimă natura și firea Satanei, fiindu-le mai ușor să se răzvrătească împotriva trupului și simțind că le e mult mai ușor să practice adevărul. În acel moment, firea lor coruptă se va schimba, puțin câte puțin, și nu vor mai avea niciun strop de răzvrătire împotriva lui Dumnezeu; ei I se vor putea supune întru totul, fără a fi constrânși de vreo persoană, de vreun eveniment sau lucru. Aceasta este o transformare completă a firii vieții lor.